Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-02-14 / nr. 13
protopopesca, in modu oficiosii, se incunosciintieze comunitatea bisericeasca, ca la alegere ori si caudu comitetulu candidatoriu trebuie se se formeze astfeliu, ca doi membri se fia alesi de intrega comunitate bisericeasca, doi membri se alega protopopulu si respective parochulu localu, care totodată se fia insarcinatu cu presidiulu acestui comitetu; or’ actulu alegerei generale se fia condusu insusi de protopopulu localu in persoana. — Aceste forméza mediulu decisiuniloru adunarei susu menționate. Aceste suntu conditiunile, dela a caroru îndeplinire depinde viitoriulu parochiei gr.-cat. romane de Satumare si a consistoriului diecesaru; deci „Caveant consules, ne quid respublica detriment capiat!“ — Trm credintiosu mirenu. Turd’a in 10 Februariu 1880. Onorata inteligintia romana din comitatulu Turda-Ariesin! Pe bas’a unei decisiuni a comissiunei de 7 membri esmise din partea comitetului centralu, alesu pentru primirea Adunarei generale a Associatiunei Transilvane, — subscrisulu are onére a invită, intreg’a inteligentia romana din despartiementulu Associatiunei Transilvane a Turdei la una adunare generala pe 4 Martiu a. c. inainte de amediu in Turda. Acesta adunare va avea desbate mai multe propuneri făcute prin comissiunea esmisa si referitóre atâtu la despartiementu, câtu si la primirea membriloru adunarei generale ai Associatiunei Transilvane. Totu un’a data se aduce la cunosciutia, ca s’au facutu dispositiunile necessari, ca sor’a in 4 Martiu se fia una convenire sociala impreunata cu dansu, la care onorat’a inteligintia romana este invitata a lua parte dimpreună cu prea stimatele familii. Anaui’a Moldoveanu, vice-presiedintele Comitetului. Brasiovu Februariu 1880. Oprirea loterieloru in Romania. — (S. F.) Aflamu din diuarie, cu d. Stolojanu, Ministru de justiţia in Romania, a presentatu corpuriloru legislative de acolo unu proiectu de lege privitoriu la loterii. Acestu proiectu interdice ori ce feliu de loterii in Romania in genere, si in specialu comercialu cu sorti de loterii străine, permite inse guvernului de a autorisa după unele forme, ce se voru stabili prin unu regulamentu votatu de consiliulu de ministrii, loterii de obiecte mobile si imobile, numai pentru scopuri de binefacere sau pentru incuragiarea arteloru. — Salutamu aparinti’a acestui proiectu de lege cu o viua multiamire, pentru ca elu ne documenteaza, cu ce atențiune neadormita vecinii si frații nostri de dincolo de Carpati veghieaza asupra interesselor u financiare ale tierei loru. După opiniunea nóstra inse cu atâta inca nu este destulu , éca pentru ce. Deca este adeveratu, ca Romani’a e inundata de agenți ai diferiteloru loterii din Germani’a, si déca este adeveratu, ceea ce s’a afirmatu prin diuare, ca acei agenți scotu pe anu mai multe milioane de franci din Romania, fara nici unu ecuivalentu visibilu (puţinele câştiguri concesse cu din gratia jucatoriloru din depărtare, plătite de regula cu sorti noue pentru tragerile ulterioare — nu se potu considera ca ecuivalentu) apoi este până la evidenţia constatata, la poporatiunea romana e in gradulu supremu dispusa la jocuri de ale fortunei, pe cumu sunt de regula toate popoarele de temperamentu sanguinicu si de o fantasia vivace. De aici urmeaza, ca oprirea comerciului cu sorti de loterie face unu golu — o lacuna — in datinele si deprinderile multoru individi, cari au fostu obicinuiti de a-si incerca noroculu, prin cumpărarea aceloru sorti. — Golulu acela după promulgarea legei din cestiune remane nesuplinitu, car’ passiunea jucatoriloru remane totu cea de mai inainte. Efectulu acestei situatiuni deci nu poate fi altulu, de câtu cu comercialu cu sortii de loterii străine in viitoriu va fi continuatu prin agentii respectivi in secretu. Reserva legale, pastrata guvernului de a autoriza loterii private in casuri de binefaceri si pentru incuragiarea arteloru, nu ni se pare destulu de suficienta spre a abate passiunea de jocu in loterii pe o cale mai putina daunoasa pentru tiera. — Parerea noastra basata pe aceste consideratiuni si pe alte esperientie este: ca numai o dispositiune generala din partea regimului ar’ fi in stare de a suplini lacun’a causata in deprinderile, oameniloru predominati de passiunea jocului in loterii. Voimu adice: câ regimulu României in aceasta situatiune insusi este datoria a institui loterii periodice de binefaceri, cu scopu de a promova prin resultatele loru institute de cultura si de filantropia. Cu tóte, ca spre esemplu in Austro-Ungaria esista spre esploatarea publicului dispusu la jocuri ale furtunei in interessu curatu erariale, asia numita loteria mica, la care participa mai vârtosu classele inferiore ale poporatiunei adeseori in modu daunosu familiiloru proprie, apoi cu tóate, câ aici o parte a împrumutului de statu este esmisa in efecte de loteria, si cu tóate, câ o mulțime de împrumuturi private autorisate sunt platibile in forma de loterii, — dela anulu 1855 incoace se făcu si loterii de binefaceri cu resultate eminente. Avemu înaintea nostra unu conspectu detaliatu despre resultatele celoru 19 loterii de binefaceri din anii 1855—1879 din care estragemu urmatorele: câștiguri plătite venite curate 1855 I loteria de binefaceri fl. 281.278 fl. 319.322 1856 II „ fl. 124.946 fl. 359.805 1857 III „ fl. 220.171 fl. 321.863 si asia mai departe pena la anulu 1879. Resultatulu finale cu finea anului trecutu este : Câștiguri plătite: trei milióane patru sute siesedieci mii 558 fiorini v. a. Venite curate: patru milioane trei sute treidieci mii 420 fl. v. a. Cu ajutoriulu acestoru sume s’au creatu si dotatu; mai multe institute de crescere pentru fiice si fii de oficiali, stipendii pentru tineri seraci inse diligenţi de la deosebitele stabilimente de instrucţiune ; mai multe spitale pentru alienaţi (smintiri); — spitale civile la Zagrábi’a in Croati’a, apoi in Styri’a si Carnoli’a, in Galitia, in Vien’a, Praga, Neureisch, Hall, Insbruck, Tyrnau, Görz, Cernăuţi si pe aitea ; institute de instrucţiune pentru surdomuţi ; internate de educatiune pentru fii de militari din gradele inferiore; case de corectiune si tabere pentru femei prostituite, altele asemenea pentru vagabundi de professiune; asiluri pentru seraci si pentru ce scapatau fara vin’a loru deveniri apoi neputinciosi ori incurabili; — si multe alte institutiuni publice de necessitate si de caritate. Acestea s’au facutu fara concursulu visteriei publice, numai din initiativ’a M. Sale Imperatorelui, Inaltu Carele pe de o parte a apellatu la marinimi’a poporatiunei, eara pe de alta parte a solutu abate slăbiciunea jocului in lotterii ale unoru omeni sanguinici in unu curentu folositoriu statului. Deca luamu acumu in consideratiune, ca din Romania, după cumti dicu diuarele de acolo, esu pe totu anulu până la siése milióne franci pe sortile loterieloru saxone, prussiane braunschweigice si hamburgice, apoi ce resultate strălucite aru oferi lotterii de binefacere indigene, cu cari jocatorii aru avea mangaiarea, cu banii contribuiți de ei pe altariulu fortunei remanu in tiera, si se intrebuintieaza pentru stabilimente, din cari ei si descendenții loru potu trage foloase directe ori indirecte. — Spre a incungiura inse ori ce abusuri de esploatare neconsola, statulu aru trebui se tiena operatiunile aceloru lotterii filantropice in manile proprie; o esarendare a acestui monopolu la societari private aru micsiorâ pe de o parte venitele, pe de alta parte poate aru compromite caracterulu si natur’a institutiunei. — Deca aru intreba cineva: din ce fonduri publice s’ar’ pote lua capitalulu de garantia pentru realisarea promissiuniloru acordate celoru ce castiga, amu respunde, ca in Austro-Ungari’a visteri’a publica garanteza prompt’a platire a castiguriloru promisse. Pe cumu inse conspectulu atinsu mai susu documentéza destulu de lamuritu, in 19 lotterii filantropice nu au fostu nici unu casu, in care venitulu din vendiarea sortiloru a fostu mai micu de câtu câstigurile acordate jucatoriloru. Apoi deca aici la noi garantia a fostu in fapta numai o formalitate pentru assigurarea participantiloru, acolo va fi cu atâta mai multu, cu câtu lotteriele voru trebui făcute in sume mai mărginite, si poporatiunea in multe respecte promite o participare mai splendida. — Pentru Romanii inundaţi din Transilvania si Ungaria. Domnulu Alesandru Ciurcu, redactoru la „Romanulu“, ne-a inmanatu ori suma de 5432 lei n. 35 bani, adunata la Redactiunea dinarului „Romanulu“ din Bucuresci in favoarea inundatiloru nostri. Dela d-lu Diamandi I. Manole, membru alu comitetului, primimu o lista cu 1040 lei n. 20 bani, care suma i s’a inaintatu dela Brai- 1 ’a pe langa urmatoarea scrisoare: Dlui Diamandi I. Manole la Brasiovu. „Stimate amice! Am primitu stimabila D„Tale epistola din 5 ale lunei curente d’impreuna „cu una lista de subscriere pentru nenorocirii inundati Romani din Transilvani’a si Ungari’a, pentru „care ve multiamescu, ca m’ati delegatu pe mine „cu acest’a sarcina delicata, dér’ pentru mine foarte „satisfacetoare, si onorifica putendu prin mic’a mea „staruintia a aduna macaru ceva pentru acei multi „nenorociri frați ai nostri. Deca mi-ai fi fostu „tramisu acést’a lista intr’unu timpu mai abondantu „speram a face o colecta îndoita, inse totuşi banii „noştri compatrioţi si câţiva străini filantropi toti „contribuira, in câtu am pututu aduna suma de „franci 1040, 20 bani, pe care astadi prin posta „i-am tramisu intr’unu plicu cu bilete hipotecare „romane franco in primirea D-Tale, dorindu din „sufletu, ca acesti bani se ajunga la destinatiunea „loru câtu mai curendu. Primesce s. c. 1. Nicolai V. Perlea. List’a contribuiriloru: Nicolai V. Perlea, comerciantu 50 lei noui (franci), Niculae I. Poppescu, comerc. 25 1., C. Molandak, corn. 20 1., I. R. Oltianu, corn. 20 1., I. N. Fratesiu, corn. 16 L. Avisalom Vlad, corn. 10 1., Vasile V. Persioiu, corn. 30 1. Constantina Persioiu, corn. 10 1., N. D. Iarka, corn. 25 1., G. C. Olteanu, corn. 25 1. 90 bani, George Bratu, corn. 20 1. George Radulescu, corn. 20 1., M. Manasiu, corn. 20 1., Ionu Cheiu, Arend. 20 1. I. N. Butu, Arend. 10 1., Iacobu A. Vladu, Comerciantu 10 1., Maria A Eremia, Arend. 10 1., A. N. Popea, Arend. 20 1., Veturia A. Eremia, Arend. 10 1., C. Vericeanu, Advocatu 10 1., S. G. Economu, Adv. 10 1., Ioana Poppescu, Comerc. 10 1., N. I. Cherciulescu, Rentier 20 1., P. Alexandrescu Rent. 20 1., G. Demetrescu, Advocatu 7 1. 40 b., Alex. Maresch, Rentier 7 1. 40 b., I. Suditu, Proprietariu si Arend. 7 1. 40 b., Ieronimu Gold, Advocatu 10 1., Achille G. Caravia, Comerc. 10 1., N. Filodoru, Rentier 7 1. 40 b., Z. C. Zamfirescu, com. 20 1., S. D. Orasanu, Corn. 10 1. P. I. Bancutescu, Agentu comissionariu, 15 1., D. I. Bonta, Corn. 20 1., Ioana I Burduloiu, Comerc. 10 1., I. Eremia, Corn. 10 1., Ionu R. Stoia, Com. 10 1., N. Gamulescu, Corn. 10 1., Demetriu Persoiu, Corn. 20 1., Zoitia D. Persoiu, Corn. 11 1. 10 b., Tache Sencovichi, Corn. 5 1., Teodorache Angelu, Corn. 20 1., Mateu G. Căciulea, Comerc. 10 1., N. Georghiadi, Corn. 20 1., Filippo Zervatescu, functionariu 11 1. 10 b., N. Burduloiu, Corn. 10 1., V. Ch. Marinescu, Cor. 10 1., Ioanu Boceri, Rentier 7 1. 40 b., Ioanu Vladu Alesandru Comerc. 20 1., Petrache P. Costescu, Arendasiu 20 1., C. G. Stojanovich, Comerc. 12 1., D. C. Pantu, Corn. 20 1., George I. Dobrescu, Comerc. 25 1., Ionu Gaetan, Arendasiu 40 1., Ionu N. Grossu Proprietariu si Arend. 50 1., Ioanu N. Pana, Arend. 40 1., George Nenovits, Corn. 7 1. 40 b., R. Voiculescu Corn. 11 1. 10 b., C. D. Ciurcu, Corn. 11 1. 10 b., Ionu G. Petcu, Corn., 10 1., Ioanu I. Paltanea, Corn. 5 1., Naum Petru, Corn. 3 1. 70 b., Ivanu Stoianoff, Corn. 3 1. 70 b., Radu I. Pilici, Corn. 2 1., Radu Calinescu, Corn. 2 1., Frati Dragasii Corn. 3 1. 70 b., N. Lascu, Conn. 7 1. 40 b., George Draganovici, Corn. 5 1., George G. Perlea, Com. 10 1. Suma totala 1040 lei (franci) 20 bani. La initiativ’a dlui Diamandi I. Manole au mai incursu prin Dlu Dimitrie Moroianu din Bucuresci dela domnii: Dimitrie Moroianu 50 lei (franci), Moroianu si Compania 20 1., N. N. 20 1., P. K. Kostantulake 10 1., N. Gavril 20 1., A. Sentu 4 1., Ch. L. Zerenti 50 1., A. S. Chrichianu 10 1., N. N. 10 1., Carol Gersabeck 10 1., N. N. 2 1., D. Irimia 5 1. 55 bani, Stefan Nicolau 3 1. 70 b., Petru Ioan 3 1., Al. Kovescu 10 1., N. N. 20 1., G. Georgescu 10 1., Ion I. Bobescu 3 1. 70 b., Ruse J. Rusetescu 10 1., Nic. Panku 6 1., Nic. N. Mareea 7 1. 40 b., Cristofor Stoianovici 7 1. 40 b., Luxitia Otonciulescu 41., Dimitrie Chirca 4 1., N. N. 10 1., D. Marinescu 5 1., Gavrila Costandin 10 1, Milo Petraru 3 1. 70 b., N. Dimitrescu 3 1. 70 b., V. D. Lepoianu 5 1., Gitia Stanescu 4 1., I. Moldovan 4 1., N. N. 1 1. 35 b., Marin Radulescu 4 1. Suma totala 351 lei (franci) 50 bani.