Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-01-13 / nr. 4
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet'a*iese: Joi’a si Duminec’a. IFxetl-u-l-u. a'boaa.a.m.eaa.t-a.l-a.I : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. ■AahI-Ul ZSH.IIISe pxenuraera : la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. •A.rru.:rxciu.xll@ : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 4. Dumineca, 13 25 lanuariu 1880. Brasiovu, 12/24 lanuariu. Cincidieci de ani inca, dicea maresialulu Moltke, Prusso-Germania trebuie se stea la panda, armata din crestetu pena in tălpi, spre a-si apera acuisitiunile făcute in resbelulu ultimu cu Francesii. De candu a respicatu aceste cuvinte betranulu beliduce au trecutu abia câțiva ani, mai trebuie se treaca dér’ câteva diecente pena va sosi acelu momentu, candu, după parerea lui, Germani’a va poté se ’și descingă sabi’a! Maresialulu Moltke vorbesce raru si ceea ce vorbesce precugeta cu acuratetia matematica, elu este, mai multu cu Bismark, omulu calculiloru reci. Atâtea regimente cu atâtea tunuri potu dâ acestu seu acelu resultatu. Eata formul’a cugetării lui Moltke, pentru celelalte are se ingrigesca d. Bismarck. Astadi se dovedesce, câ Moltke a calculatu bine candu a disu, câ Germani’a trebuie se tiena man’a pe sabia inca cincidieci de ani. Necessitatea acést’a esista, statulu, care a fostu ziditu cu feru si cu sânge numai prin feru si sânge se va poté sustiené. Evenemintele aniloru din urma ne dovedescu acést’a destulu de invederatu. Germani’a e incungiurata de puternici rivali, cari o invidiéza pentru successele ce le-a avutu si le mai are, temendu-se totodată de prevalenti’a ei, si in faţi’a ei sta Franţi’a, acea Frangia, care, raniţa mortala, i-a juratu resbunare. Din momentulu, candu trupele germane intrandu in Paris au fostu intimpinate la arculu de triumfu cu literele negre: Revanche! Francesii nu dorescu nimicu mai cu sete decâtu ca se sosesca odata or’a resbunarei. Forte tristu, dér’ adeveratu! Tóate celelalte asigurări ale guvernului francesu sunt numai o tactica, o amanare a luptei, nicidecumu inse nu insemna pacea durabila cu Germani’a. Principele Bismarck o scie acést’a totu asia de bine câ si Moltke, elu scie câ Germani’a nu mai poate conta astadi cu siguritate pe sprijinulu Russiei, câ nici chiaru Austro-Ungari’a n'a renuntiatu inca de a-si resbuna, daca i se va dâ ocasiune, pentru Königgrätz, câ amiciti’a ce esista astadi intre Austri’a si Germani’a este unu resultatu nu alu liberei alegeri, ci alu silei impregiurariloru. Tote aceste le sunt cunoscute oameniloru de statu dela Berlinu si de aceea dimineati’a, candu se scóla si sor’a candu se culca si peste tota diu’a, nu se gandescu la alta, decâtu cumu se ’si inmultiesea numerulu regimenteloru si alu tunuriloru. Miliardele cele multe luate dela Frangi’a s’au intrebuintiatu o parte mare pentru armata si cealalta parte se pastréza totu numai pentru scopuri de resbelu. Mis n’avea dimensiuni totu mai mari intre poporatiunea germana, femetea chiaru bântuie o provincia însemnata a marelui imperiu si totusi dnii Moltke si Bismarck nu inceta de a cere dela parlamentu noue regimente si noue milioane pentru sustienerea loru. Dilele aceste i s’au presentatu consiliului federalu germanu unu proiectu de lege prin care se cere crearea din nou a 11 regimente de infanteria, 2 regimente de artileria, 1 batalionu de pioneri si 32 baterii dela Aprile 1881. Contingentulu de nace se faca unu percentu alu poporatiunei si se se urce pena la 1888 dela 401,000 la 427,250 oameni. Prin acésta spesele statului se voru urca pe anu cu 17 milioane si 26 milioane va costa in deosebi crearea noueloru regimente. Cine se va uitâ inse la spese, candu este vorb’a de sustienerea statului unitariu claditu la 1870/71 si candu teori’a domnitóre bismarckiana jertfesce tóata libertatea si bunăstarea poporului pentru omnipotenti’a statului, a careia personificare e cancelariulu germanu insusi? Si patrudieci de ani se mai tiena de aci incolo acést’a stare de lucruri? Patru dieci de ani Germani’a se nu fia decâtu o casarma imensa si poporulu germanu se nu aiba alta grige decâtu a fi atentu la comand’a stefiloru sei si astâ gata se se bata cu toata lumea? Nu se poate negâ, maresialulu Moltke a avutu dreptu, candu a disu, cu Prusso-Germani’a de astadi, a lui Bismarck, nu se poate sustiené decâtu standu inca unu jumetate seculu in arme. Dovada este chiaru proiectulu de lege, de care amu vorbitu, este de alta parte cu neputintia de a incorda puterile statului pentr’unu timpu atâtu de indelungatu. De aceea trebuie se credemu, ca principele Bismarck voiesce se provóce o decisiune, elu lucra la esecutarea unui nou planu. Defensiv’a nu corespunde naturei sale, elu voiesce se ie earasi ofensiv’a. Eata insemnatatea noueloru armari in Germani’a. Cumu consuna cu acestu faptu scirile ce se lățiseră din Italia, câ d. de Bismarck ar’ voi o desarmare generala? Respunsulu s’a datu la Berlinu, elu suna: 14 regimente si 384 tunuri mai multu. Cronic’a evenimenteloru politice. Intr’unu articulu intitulatu „C r i s ’a in U n g a r i ’a“ scrie „Deutsche Zeitung“ din Viena intre altele. Ministeriulu Tisza are multi contrari, deri are si aliati — D. Csernatony opera cu entusiasmu in „Ellenőr“ portofoliile protectoriloru sei... Suntemu convinsi ca pentru momentu Csernatony are dreptu. Ministeriulu Tisza nu va repasi de buna voia si momentanu lipiesce factorulu, care l’ar’ poté goni dela postulu stu... Demissiunea lui Tisza in momentulu acest’a ar’ poté fi tălmăcită ca o retragere dinaintea plebei care sparge ferestri si insulta femei de magnați. Preste câteva septemani inse nimenea nu va poté da demissiunei lui Tisza acést’a insemnatate. Pena atunci nouele scandale, cari privescu pe doi miniștri, isi voru fi urmatu cursulu loru logicu, o noua murdăria se va scormoni si se va dovedi din nou sentinti’a filosofica a lui Lotze, ca fiecare activitate, care are de scopu curatieni’a aduce cu sine necessarminte si necuratienia, se va dovedi si politicesce, ca unele lucruri sunt pentru durata impossibile. Atunci se va găsi si in contr’a lui Tisza, ca si in contr’a lui Lonyay o majoritate, care ’i va arata asia...“ „Ceea ce va veni după aceea, se pote cu greu predice, credemu, ca unu cabinetu de transitiune Bittó, pena la nou’a consolidare a partideloru, e celu mai verisimilu. La unu cabinetu Sennyey, alu conservativiloru nu e de ganditu pentru acuma; o combinatiune Sziavy-Sennyey, cumu s’a anuntiatu din Pest’a, nu se pote lua in seriosu. Remane dor’ cabinetulu Bittó“. . . „Noue ne va fi binevenita orice schimbare de ministeriu in Ungari’a. Nu pentru ca am avu ilusiunea, câ unu cabinetu Bittó séu unu altu cabinetu ungurescu ar’ procede mai lealu seu mai cu crutiare in contra Austriei, câei in privinti’a acést’a nu e deosebire intre ministrii unguresci din tóte partidele; dar’ unu cabinetu Bittó va administrâ celu paginu fara scandale; si deoarece noi Austriacă avemu totusiu unu interessu mare, ca in Ungari’a coruptiunea se nu se latiésca prea tare pentru interessulu chiaru, ce ’lu avemu la s o lventi ’a Ungariei, dorimu se sosésca odata diu’a, in care se se faca fiintu regimelui de acuma in Ungari’a.“ Asia vorbescu asta di cumetrii dualisti de dincolo de Lati’a, ei sunt ingrigiati focu, câ Ungari’a ar’ poté se devină insolventa si se aiba apoi ei se pórte si cele 30 de percente ce se vinu pe Ungari’a. Socotél’a ar’ fi atunci mai curata, inse nimenea nu va poté nega, câ Austriacă au dreptulu a dori, câ se nu se intemple unu asemenea lucru. Intr’aceea se scrie dela Pesta, câ d-lu Tisza nu numai, câ nu se gandesce a se retrage, ci prepara chiaru o noua surprindere tierei, pentru care clocesce de multu câteva proiecte de lege importante, intre cari se dice, câ ar’ fi si o lege noua de pressa mai aspra, care se’lu feresca de atacurile vehemente ale publicisticei. Candu d-lu d. Tisza ar’ voi se casseze juriulu in cause de pressa, atunci poporatiunea ar’ trebui se protesteze energicu, a dice „Pester Journal“ si apoi adauge: Pete, ca d. Tisza a venitu dela Vien’a cu vr’unu proiectu de lege, restringétoriu de libertatea pressei, dél’ camer’a se va păzi de alu votu, câci scie bine, câ după confiscarea libertății de pressa trebuie se urmeze naturalminte nimicirea libertății de cuventu si prin urmare si a parlamentarismului insusi. Dinarele opositiunale maghiare nu mai inceta cu descoperirile scandalóse. „Magyarország“ se ocupa acuma cu de ameruntu’u, de modulu cumu se procede la adminstrarea fonduriloru si fundatiuniloru catolice, descoperindu lucruri, prin cari apare compromitata insusi persoan’a ministrului de culte si instructiune publica T r e f o r t. Numita fata voiesce adeca se scie, ca din cass’a principala s’au datu împrumuturi la asemeni persoane, cari n’au oferitu siguranti’a receruta. Mai departe nu s’ar’ procede nici la cumperaturile noue cu precautiunea necessara. Asia a fostu cumperata mosii’a asianumita Tinojáras din Bacica, care cuprinde 13.000 jughere, cu 2.100.000 fl., 300.000 s’au investitu in zidiri noue economice si acést’a mosiia, care a costatu 2.400.000 fl.s du astadi numai unu venitu de 50.000 fl., adeca dobend’a de cinci percente dela unu milionu. Unu contractu fatalu s’a incheiatu si la luarea in posessiune a mosiei Battaszek, care a apartienutu Theresianului din Vien’a. Candu adeca acést’a mosiia a trecutu in administrarea ministeriului de culte ungurescu, s’a obligatu respectivulu consiliariu ministerialu in numele ministeriului, a plati Theresianului pe anu 52.000 fl., mai tardiu s’a vediutu inse, ca acéstea mosiia aduce unu venitu numai de 25,000 fl. Mai departe scrie „Magyarország“ cu privire la arendarea fonduriloru catolice urmatóarele : „Ministrulu de culte T r e f o r t a fostu interpelatu in caus’a arendarei fonduriloru catolice de atâtea ori, incâtu se pare câ pentru asemeni interpelări este deja cu totulu tâmpitu. Elu imbraca de regula respunsulu intr’o frasa frumosa si majoritatea dea spre sciintia. Comissiunea aleasa inca de mai multi ani, cu scopu de a ’si da parerea asupra administrarei acestoru fundațiuni, pare a nu fi multiamita cu gestiunea ministeriala, din care causa nici nu s’a publicatu pena acuma parerea data de membrii comissiunei. După cumu adauge numit’a faia, s’au datu din cass’a principala a fonduriloru împrumuturi unoru persane, cari nu au oferitu siguranti’a receruta, si procederea la cumperarea de mosii noue si la administrarea loru a provocatu critic’a comissiunei. „Magy. Or.“ provoca prin urmare pe ministru de a spune odata tierei adeverulu in privinti’a acést’a. Se anuntia, câ proiectulu de lege privitoriu la reform’a regularei possesiunei in Transilvani’a este redactatu gata si câ a fostu impartasitu de câtra ministrulu de justitia ministerieloru de finance si de comerciu, spre a ’si dâ parerea asupra lui. Se dice, ca prin acestu proiectu se ustureaza introducerea regularei de posessiune, procedura se straforma, ea va fi incuisitorica. Unele pamenturi, munți, păduri, pasiuni si enclave de păduri voru fi eventual deschise dela regulare si comassare, mai departe acestu proiectu da garantii mai multe pentru o regulare grabnica si corecta (?) si cere o contribuire in bani pentru spesele regularii atatu dela urbarialistii de odinioara, catu si dela allodialisti. Tribunale urbariale nu se creeza si si dreptulu materialu remane neatinsu. Aceste se fia punctele capitali ale proiectului. La aceste se mai adauga se ’intielege, prescrierile de esecutare, cari se redacteza, acuma au de gandut de a da trei ordinatiuni (ordonantie) ministeriali, si adeca un’a pentru judecătorii, alta pentru oficiele administrative si un’a pentru cele financiare.