Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-03-26 / nr. 36
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 36. Joi, 7 Aprile 26 Martiu 1881. Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Martra, Joul’a si Sambat’a. ^xetl'u.l'u. a.'tooxa.arxn.eaat'o.l’u.i . pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. ^.rL-uJ-U. IHZLIV. Se pxsnunaeia : la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti, ^.xxu.xxcl'u.rll© r un'a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. r. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitn. Cu 1 Aprile st v. 1881 se începe unu nou abonamentu la „GAZETA TRANSILVANIEI" Rogamu pe an. Domni prenumeranti ai feiei noastre, a cărora abonamentu espira la finea lui Martiu a. c. a grăbi cu reinoirea lui, ca espeditiunea feiei se li se poata face regulatu. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adressele d-loru esactu, aratandu si posta cea mai aproape de loculu, unde locuiescu. „Gazeta Transilvaniei“ apare dela 1 ianuariu 1881 de trei ori pe septemana. 2£S" Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei“ este : pentru Brasiovu, pe trei luni 2 fl. pe siése luni 4 fl., pe anu 8 fl.; a dusa in casa: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl. , pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu posta: pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl., pentru Romani’a si alte tieri esterne: pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. ifaf Esemplare complete dela inceputulu anului 1881 se mai afla. Brasiovu 7 Aprile/26 Martiu. Credemu, ca este la timpu, ca se atragemu din nou atenţiunea cetitoriloru noştri asupra mariloru îndatoriri ce ni le impune grav’a situatiune politica in care ne aflamu. O luna numai ne desparte inca de diu’a, candu va avea se se intruneasca conferenti’a electorala a alegetoriloru romani din Ardealu. Dupa scirile, ce le avemu, se facura in multe parti preparativele pentru acest’a conferenția, in cele mai multe locuri inse nu s’a facutu până acuma nimicu. Ne mangaiemu cu speranti’a, ca pana la 12 Maiu viitoriu toti alegetorii romani din toate cercurile isi voru face datori’a loru, spre a nu lipsi dela marele consiliu, ce se va tiene in acea dî in Sibiiu. Problera’a viitoarei conference este grava, acést’a o semte fiacare din noi, tocmai pentru aceea este necesariu, ca toti din toate partile se participe la ea, ca se fia representate de ajunsu toate nuanttele politice. Nepasarea in asemeni casuri este foarte condemnabila si poate aduce dupa sine multa stricatiune causei comune nationale. Amu disu de repetite ori, ca resultatulu conferentiei va depinde mare parte dela pregătirile, ce le-a facutu comitetulu centralu ardelenu dela Sibiiu. Astadi trebue se constatamu o aparintia, care nu este de natura de a ne mari speranthde in priviri ti’a acestea. Se pare adeca, ca in comitetulu centralu domnescu doue opiniuni opuse asupra procederei la convocarea conferentiei. Amu observatu inca cu ocasiunea publicării apelului, ca unulu din organele politice ardelene a eliminatu din apelu pasagiulu, care se refera la alegerea de câte doi delegaţi din fiacare cercu electoralu. Totodată ni se scrie din unele parti, câ acolo s’ar’ face încercări de a organisa oare-care „passivitate“ fagia de conferenţia. Noi nu credemu ca Romanii ardeleni fia din ori ce parte s’ar’ conduce in momentele grave actuale de vesce vederi atâtu de scurte politice, ca se le fia teama a participă in toata forma la consultarea electorala din Sibiiu, ci suntemu aplecați a crede ca numai întrigi străine ar’ pota se-i abata dela participarea la adunarea generala electorala , numai aceia cari favoriseaza neintielegerile si desbinarile intre romani, potu se recomande abstrenerea fagia de acést’a conferenția. Daca din contra unii seu alții s’ar’ teme de unu curentu periculosu interesse loru nationale, ce s’ar’ poné manifestă la acea conferenția, datori’a loru ar’ fi tocmai nu de a siedé acasa, ci de a merge la Cronic’a evenimenteloru politice. Cestiunea universitatiei boeme din Prag ’a pare a fi resolvata in sensulu pretensiuniloru celtice. In adeveru cetimu in „Politik“ urmatorele in aast’a privintia: „Publicarea actului guvernialu relativii la resolvarea cestiunii universitatiei din Prag’a va urma in curendu in o forma corespundietoria importantiei obiectului. „Carolu-Ferdinandea“ de pen’aci va fi reorganisata in doue universitati-surori, cu totulu independente un’a de alta, astfeliu, ca pentru viitorea „Carolo-Ferdinandea“ germana si celtica va fi conservata continuitatea istorica cu vechea si respectabil’a „Alma mater“ comuna ambeloru natiuni pe bas’a unui egalu titulu de dreptu, si in afara i se va da espressiune prin identitatea numelui si prin comun’a folosintia a vechei sale de promotiune. Carolo-Ferdinandea celtica va fi completata câtu se va putè mai iute si facultatea de medicina celtica se va deschide deja in toamna anului 1882. Colegiale profesoriloru dela facultatea juridica si filosofica se voru constitui in curendu de sine statatoare, pentru a presenta apoi indata ministrului invetiamentului publicu propunerile sale in privinti’a intregirii personalului profesoralu; dupa acestea cestiunea universității trebue considerata in principiu ca resolvata.“ La acest’a diariulu germanu „Deutsche Zeitung” observa, ca dupa casulu de precedentia alu universităţii din Cernăuţi nu este de ajunsu pentru crearea unei universităţi unu adu guvernialu, ci trebue sa se faca o lege anume. Diariului „Bohemia“ i se telegrafeza din Constantinopole, cu emigranţii bosniaci, ce traiescu acolo, puşi la cale de cunoscutulu „Muftiu“ din Tashlidja au adresatu Sultanului o petitiune, iu care ceru, ca Majestatea Sa se caute a obliené dela Austria evacuarea Bosniei seu ceru paginu o despăgubire pentru proprietățile emigrantiloru bosniaci, confiscate de guvernulu austriacu. Eata o „Bosnia irredenta“, care de sigur,î se va îngriji, ca guvernamentulu austriacu in provinciile ocupate se va prinda radecini prea tari. Câtu de irapartite sunt părerile in privinti’a incercariloru de a se margini dreptu lu de a siu, ce a domnitu pen’acum cu deosebire în Angli’a si Elvetia, ne dovedesce vi’a polemica, ce s’a escatu intre pres s’a angleza si cea germana. Bismarckian’a „Nordd. alig. Ztg.“ adreseza diarului „Pall Mall“, care apartiene lordului Roseberry, unu amicu intimu alu d-lui Gladstone, amenintiatori’a observatiune, ca popoarele Europei sunt vecini prea apropiați, decâtu câ unuia din acestea se-i fia cu putintia a tractâ timpu indelungatu cu nepăsare securitatea si bun’a pace a veciniloru sei. „E g o i s m u u, care in Anglî’a se soiea impacâ cu cristianismulu, poate usioru trece preste impregiurarea, câ uuu statu se lase se treca preste frontierele sale in alte state totu feliu de gunoiu, veninui, asasini sau talhari si scrieri incendiare fara nici o gena, pe cata vreme actiunea acestor’a nu-’lu atinge intru nimicu. Daca inse statele, care au uuu asemenea vecinu, sunt constrinse a-’si pune la adapostu propri’a loru esistentia contra unor asemenea pericule si vatemari, apoi ele nu potu face acesta altcum, decâtu, daca, ca in casuri de ciu maseu de epizootia supuuu la o severa controla persoanele si lucrurile, ce vinu din respectiv’a tiera. Daca guvernulu si națiunea anglesa, a cărei tiera este punctulu de plecare alu importatiuniloru de feliulu acest’a, poate seu nu voesce a afla o stavila contr’a loru, atunci statele de pe continentu voru fi silite se’si ajute in modulu aretatu mai susu, si daca puterile, cari n’au esperimentatu cu manfoienerea ordinei sociale cu atâta usturiutia, cum se intempla acest’a de unu auu incoace in Irlandi’a, daca Rusi ’a, G e r m a ni’a si Au s tri ’a voru cere dela fiacare persoana, ce vine din Angli’a, o legitimare sigura si stabilita in toata regul’a si voru supune unei controle suficiente pentru ajungerea scopului orice mărfuri venite de acolo, intru câtu se atinge de scrieri incendiari, de materii esplosibile si de veninuri; apoi organulu lordului Roseberry se va convinge in curendu, câ principiile fundamentali ale dreptului gintiloru, in privinti’a cârora statele s’au intielesu pe terenulu cristianismului si printr’unu esercitiu de mai multe sute de ani, nu potu fi calcate multa vreme in piciore, fara ca interesele materiale atâtu de scumpe poporului anglezu se vu sufere prin acest’a.“ Diakiulu germanu pare a uita in adeveru, ca o asemenea sequestrare politiana a continentului ar’ fi mai superaciósa pentru poporele acestuia de câtu pentru poporulu anglesu, contr’a caruia ar’ fi îndreptată. De altmintrea o asemenea secuestrare este astadi uuu lucru absolutu imposibilu. Campani’a contr’a dreptului de asilu diu pressa a trecuta acum si in Reichstag, in care in curendu va deveni la desbatere proiectulu de lege, facutu in acesta privintia de matadorulu centrului, d-lu Windthorst, pe care poporulu berlinesu l’a si numitu in batjocura „Legea socialista europana.“ Este apróape securu, ca Franci’a, Angli’a si Itali’a nu voru lua parte la o asemenea campania, deoarace toate aceste state sunt in posițiune de a-’si îndeplini cu ajutoriulu legiloru, ce le poseda, toate indatoririle fagia de națiunile celelalte in ceea ce privesce pe străinii, ce petrecu pe teritoriulu loru. Astfeliu remane E v e t i ’ a cu singurulu obiectu alu campaniei contr’a dreptului de asilu. Diariulu din Berna „Der Bund“ ia mic’a republic’a in aperare, dicandu: Venatarea politiana asupra emigrantiloru, cu daru alu nouei aliantie a imperatiloru, e fórte paginu populare si acest’a cu atâtu mai muitu, cu câtu esistu dovedi faptice, câ intru câtu acést’a cestiune privesce pe Elveti’a, apoi dreptulu de asilu n’a luatu sub scutulu seu pe nimenea, despre care s a pututu dovedi cu o oarecare probabilitate numai, câ a luatu parte la întreprinderi amenintiatore pentru statele vecine.“ Diakulu „Züricher Zeitung“ se pronuncia chiaru contr’a interdicerei congressului socialistu, ce s’a proiectatu a se tienu auulu acest’a in Elveti’a si dice, ca Elveti’a nu trebue se sacrifice de dragulu străinilor« nici macaru o iota din drepturile garantate cetatianiloru sei de constitutiune.“ Celelalte organe de publicitate elvetiane inca combătu ideea estradarii criminaliloru politici. Cetimu in „Romanulu“ : „In urma proclamării Regatului si a recunoscerii lui, este neaparata, este cuviintiosu, câ miniștrii se depună demissiunileloru in manele Regelui. Acést’a datoria de siguru, câ doi. ministrii voru implitit-o celu mai tardiu dupa votarea Bugeteloru. Maiestatea S’a va avisâ apoi. Avendu vnse in vedere, câ ministerulu actualu, si mai cu séma Presiedintele seu, este bine vediutu de catra maioritatea parlamentului si de catra Maiestatea S’a Regele, suntemu in dreptu a crede, ca Maiestatea S’a va insarcina totu pe d. Ion Bratianu cu recompunerea noului Cabinetu. Eri sera a fost o întrunire a d-loru senatori si deputaţi, cari si-au schimbatu opiniunile in acést’a privintia. Negresitu ca, la noi ca pretutindine, varii suntu opiniunile in asemene cestiuni. Barbatii, cari se impunu, printr’o cari- adunare si a combate cu toata poterea convictiunei loru directiunea ce li s’ar’ parea stricacioasa causei nationale. Amu dori câ faptele si ne dovedésca câtu mai curendu câ schita ce le-amu primitu nu sunt lasate in adeveru si câ alegetorii romani intrelegendu gravitatea momentului, voru sei se ’si implineasca pe deplinii si fara siovaire datori’a ce o au fagia de natiune si de sant’a ei causa.