Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-12-03 / nr. 141
desbracatu de caneterulu loru maghiaru. Bangha doresce, ca se se numésea societatea „maghiara“, căci scopulu nostru era maghiarisu pe cetatienii nemaghiari, dorimu, ca se devină toti maghiari după limbasi seratiementu. Pe maghiaru ilu caraeteriséza francheti’a, se spunemu francu ce voimu si déca vomu intarita prin francheti’a nostra pe nationalitati, ne vomu luptă din tote puterile si putemu fi siguri de învingere. Se nu ne rusinamu a ne numi Maghiari, căci acela, care se rusinéza de numele „maghiaru“ e patriotu reu. Advocatulu Tóth dice : Béca vomu purcede in modulu după cum amu inceputu, vomu da ocasiune contrariloru nostri spre asi puté desvolta puterile contra nostru. Amu perdutu si asie timpu prea multu, se nu mai jertfimu cu discussiuni superflue. Se primimu proiectulu referentelui. ^ Procurorulu reg. Czenkey, respinge acas’a lui Bangh’a; ca toti, câti se dechiara pentru votulu referentelui se rusineaza de a fi Maghiari. Noi nu voimu, dice Czenkey a provocă lupt’a intre Maghiari si Slavi, ci dorimu a incheia fratietate cu Slovacii. Voimu se scutimu pe poporu de agitatori, cari ilu conducu la ura câtra patria si ilu atîtia contra Maghiariloru. Se mergeau numai pe calea, pe care au mersu strămoșii nostri; aceia au aparatu in decursu de secuii patria acést’a si au pastratu caracterulu maghiaru. Ar’ fi cu nedreptulu, déca amu invinui pe stramosi, ca ei ar’ fi fostu lasatori. Nu’i consultu se sumutiamu pe slovaci, germani si pe alte nationalitati, ca acestea se se véda îndemnati a privi in noi inimici si a se alia in contra nostra. Noi onoramu limb’a loru materna, de aceea nu vohmu se li-o luamu. Dorimu numai se fia patrioți buni si se invetie limb’a statului. Deca vomu numi societatea „maghiara“ peste pusinu o se ne pomenimu cu societăți slovace, germane etc. de cultura, si o se ajungemu chiaru aceea, ce nu dorimu. Czenkey aproba votulu referentului. Vorbirea lui Czenkey avu efectu cu toate acestea majoritatea se declara contra votului referentelui si dreptu numire a societăţii se primi: „Societatea culturala maghiara din partile de susu“. Relativu la scopulu societăţii propuse Kaszay tipărirea de cârti slovace patriotice spre a puté paralisa in modulu acest'a influinti’a panslavistica. Polgar propuse sprîjinirea de teatre. Ambe propunerile s’au respinsu după deslușirile date de referinţele si de adv. Toth. Ceilalți paragraf! s’au primitu cu pusine modificări. La §. 6 a propusu Zacher, ca nu numai majorenii, ci si junimea entusiasmata se se primesca de membri ai societății. Polgar cere, ca nu numai cetatienii din Ungaria ci si Maghiarii din străinătate se se primesca de membrii ai societății. Szulyovsky si referentele suntu contra acestoru propuneri. Scopulu societății e’ ce e dreptu, a’si câștiga védia, a lucra cu mijloace morale si a fi condusa de caracterulu oameniloru seriosi. Societatea trebue se dispună inse si de venite, cacinumai aceasta ii asigura o basa solida. Pe minoreni nu i poţi constringe la contrbuiri, apoi cu entusiasmulu siguru nu faci scoli. Din motivulu acestea si ceru statutele, ca de membri ai societății se se primésca numai mojoreni. Incâtu pentru participarea strainiloru, acést’a nu se poate admite din motivulu, câci nu voimu ca la cultur’a nóastra se contribue străini, buna óra „Schulverein-uri si societăți moscovitice rusesci cu bani. De astfelu de lucruri nu voiu se sciu, ca nu adi mane se fiu silitu a recunósce îndreptăţirea sprijinului germanu si rusescu. Propunerea se primi cu unanimitate. In decursulu conferentiei ,sosiră telegrame gratulatore dela deputatulu dietalu, Stefan Rakovszky, dela corpulu invetiatorescu, dela orfanotrofiulu din Altsohl-Liptau si dela cetatea libera reg. Szabolcza. In genere interesulu pentru societate e mare , chiaru agronomi de pe satu au luatu parte la conferentia. Numai Capelanulu din Neutra si clerulu protestantu a lipsitu. Afacerea Ciangailoru din Bucovina si Moldova. In primele dile ale lunei curente s’a facutu mare parada in Pest’a cu o deputatiune a Ciangăiloru din Bucovin’a. Acesta deputatiune a venitu in numele a duoedieci de mii suflete de Ciangăi, cari ar’ fi scapatu de processulu de romanisare, pe care ne povestesce nesdravenulu istoricu unguru László Mihály in oper’a s’a „Fraţii noştri din Orientu,“ au venitu se se róge de dieta ungara si de Majestatea s’a, ca se le dé voie a se asiedia in Ungaria, căci in Bucovina moru de tome si nu se mai potu sustiené, cu tóata inteligenti’a si forti’a estraordinara ce li se atribue din partea pressei maghiare. Cronica, de care László Mihály nu voiesce a tiené contu, spune, că aceşti Ciangăi înainte cu vreo doue sute de ani au trecutu de aici in Bucovin a totu din causa, ca nu mai aveau cu ce trai si că acolo sau inmultitu astfeliu, in cătu in comunele, unde se aflau la inceputu 80 familii acumu trebue se traiesca 780 familii de Ciangăi. Din caus’a acest’a, — dice preotulu loru Tonka in audienti’a ce a avut’o deputațiunea la monarchulu, — Ciangăii bucovineni neavendu pamentu de ajunsu ti’ebue se ’și câștige pânea de toate dilele mergendu din primavéra pena in tomna cu sutele, dela unu locu la altulu spre a munci cu dileri. Satui de vieatia nomadica, ce suntu siliți a o purta Ciangăii din Bucovin’a ceru voi’a de a se reintorce in patria. Unele foi din Pest’a se vede că n’au cunoscintia despre cartea lui László Mihály, care declara pe Romanii din Bucovin’a de Unguri, romanisati, căci altfeliu nu ar fi intrebuintiatu si acésta ocasiune spre a documentă ura ce-o nutrescu contra elementului romanescu din toaté tierile. Facendu adeca asemenare intre Romanii si Ciangăii din Bucovin’a susținu acele foi, că cei din urma ar’ fi multu mai ’laboriosi, mai vengeosi si mai onești decătu cei d’antai. Par’ că noi amu trai in Japoni’a si n’amu sei câtu de mărginită este capacitatea ciangăiesca in toate privintiele! Cu toate că ei singuri marturisescu, că abia mai au ce manca Ciangăii suntu declaraţi de cătra societatea înalta maghiara din Pesta, de sentinele avansate ale maghiarismului si căte alte de tóte. Forte caracteristica este, că, prin foi si in vorbirile tînute cu ocasiunea bancheteloru si festivitatiloru date in onóarea deputăţiei Ciangâiloru, s’a aceentuatu cu mandria, că aceşti Unguri, desi au traitu intre nationalitati străine, si-au sciutu conservu limb’a si obiceiurile, c’unu cuventu că ’si-au pastratu caracterulu nationalu. Intrebamu acum : déca Ungurii considera acést’a conservare a caracterului nationalu de cea mai mare virtute a celoru 20 mii conaţionali din Bucovina, pentru ce pe noi Romanii, cari suntemu nu 20.000 ci 20 de sute mii suflete si inca vre-o 10 sute de mii pe de asupra, si traimu nu de ducé sute, ci de ducé mii de ani pe acestu pamentu, pentru ce ne numescu inimici ai patriei, fiindu-că voimu se ne conservamu limb’a si datinele stramosiesci si voimu se ne pastramu caracterulu nationalu ? Deputatiunea memorata de Ciangăi a fostu compusa din 7 insi, 6 tierani cu caciulele mari si conducetoriulu loru preotulu protestantu Carol Tonka. La banchetulu ce li s’a datu in clubulu scriitoriloru si artistiloru unulu din membrii deputătiei ’si-a aratatu intielepciunea redicandu unu toastu pentru „generalulu superioru alu obladuirei unguresci, Santi’a s’a ministrulu Koloman Tisza !“ Mai observamu, că Maj. S’a a promisu deputăţiei, că va face totu possibilulu spre a realisa dorinitele Ciangâiloru din Moldov’a. Asemeni promissiuni li s’au facutu si din partea ministriloru si a deputatiloru. Noi le dorimu Ciangăiloru bucovineni câ se ’si véda cătu de curendu vnsulu cu ochii, ne tememu numai ca nu cumva pena ce se voru asiedia cele 20,000 suflete pe pustele Ungariei se fia silite alte o suta de mii a parasi tier’a din caus’a miseriei, ce coplesiesce si aici pe tierari. Cu ocasiunea discutiunei asupra capitulului „subventiuni si burse“, din budgetulu Ungariei, s’a atinsu si cestiunea ajutorarei Ciangailoru din Moldov’a. Eata in resumatu ce s’a vorbitu : Deputatulu Adam Lazaru: De 10 ani ve totu rogu se votati burse pentru tinerii ciangai din Moldov’a ca se pota veni in Ungari’a la scólele pedagogice, spre a se prepară de invetiatori, pentru scólele maghiare din acea tiera, si n’ati facutu. Coloman Thay. Scopulu nostru trebue se fia se aducemu pe toti Maghiarii din Romani’a si din Bucovin’a, si se’i colonisamu in ungari’a. Deci asia voi se aflu, déca guvernulu a facutu ceva pe cale diplomatica in scopulu acest’a si cu ce resultatu ? Eu credu, câ in Romani’a suntu cu totii peste 250 mii de Maghiari, era mai înainte au fostu 300 de mii si mai de multu, 500 de mii, câci Cumanii si Pecenegii au fostu Maghiari si Moldov’a erâ a Maghiariloru. După acestea Thaly pretinde, câ guvernulu maghiaru se faca schimbu, dandu guvernului Romaniei, câte duoi (2) romani pentru unu maghiaru. Ministrulu financeloru contele J. S z a p á r y respunde lui Adamu Lazaru, câ guvernului ungurescu nu’i prea da man’a ca se ajute pe cangaii din Moldov’a in modulu precum cere elu, din caus’a, câ atunci si guvernulu Romaniei ar’ puté cere dreptu de reciprocitate, ca adeca se ajute si elu cu burse pe tinerii romani din Ungari’a, ceea ce nu se poate suferi. Ministrulu inse scie si recomanda alta cale adeca: diversele societăți filantropice si scolastice, private, acelea se ajute pe ciangaii din Moldov’a. Lui C. Thaly, ministrulu ’i respunde, câ s’au si luatu mesuri pentru aducerea ciangâiloru in Ungari’a, câ inceputulu se face cu cei din Moldov’a, câ ciangaii voru fi asiediati dela rîulu Tis’a ineace pe la Banatu, indata ce se voru termină lucrările desecarei baltiloru si altoru tinuturi apatuse, ca li se voru pune conditiuni de colonisare câtu se pote mai usiare. Functionarii in comitatulu Solnocu-Dobec’a. De e su 12 Decembre 1882. D-nii Mihálka, Cziple & Vincze din Marmati’a, cându au indreptatu anatem’a loru in contra Memorialului nationalu romanu, au susţinuţii si aceea, câ nu ne putemu plânge, deorece destui Romani sar’ aflâ in funcţiuni publice. Pentru de a restrânge absurd’a afirmare a „patrioticiloru“ gimnasisti din Sigetu si pentru de a caracterisa pretinsele „bune intentiuni“ ale sistemei actuale fagia de Romani, va fi, credemu, de ajunsu a desfasiura inaintea ochiloru onor. cetitori ai „Gazetei“ numai tabloulu ce ni ’lu oferă functionarii din comitatulu Solnocu-Doboca, comitatu de frunte, care este locuitii mai numai de Romani. Vomu vedé de aici cum prin totu feliulu de uneltiri toti deregetorii de nationalitate romana au fostu scosi din oficiele municipale. Pe la inaugurarea acestei sisteme se afla aici unu jude supremii administrativu d. Grabriela Manu, 4 pretori d. d. Ioana Buzurea, Teodora Brehariu, Vasiliu Mustea si Vasiliu Tolatu unu subpretoru , unu vice-notariu si unu subesactoru municipalii; astadi la administratiunea politica in Desiu nu e nici unu amploiatu romanu, nici macara de semantia, oi dintre notarii comunali ori cercuali sub diferite preteste au fostu scosi din posturi următorii: Procopiu Motantanu dela Fig’a, Vasiliu Oprea dela Chiuz’a, Ioana Olteanu si Petru Anc’a dela Reteagu, Vasiliu Vidicanu dela Caianu, Vasiliu Popu dela Sătulii nou, Gherasimu Popu dela Sante-jude, Teodora Glavrusiu dela Maia, Gabriela Popu dela Zalh’a, Ilia Popu dela Simisn’a si Gregoriu Jug’a dela Negrilesci. E curiosu, că numai notariloru de Romani li se afla gresiere, or celoru de naţiune genetica-maghiari si maghiaroni, nu li se afla scăderi! La justiţia erau pe la 1867 si respective 1871 vre-o 15 oficiali romani si anume: unu procuroru, mai multi judi, notari, vice-fiscali si cancelisti, precumu au fostu: Ioanu Titie f 1875, Danielu Licia, astadi advocatu, Vasiliu Alutanu f, Ioanu Cupsia f, Gabrielu Feti pensionarii, Gabrielu Manu jun., Ioanu Barbulu, Petru Muresianu, Constantm Moldovanu, Samsonu Martianu; pre candu astadi suntemu representanti numai prin unu jude, unu notariu si unu cancelistu, asiédara prin 3 insi, Vasiliu Hosszú jude, Iosifu Micsi’a notariu si unu cancelistu; la sedin’a orfanala unu presiedinte, d. Petru Anc’a, unu asessoru, Alesandru Racalti, unu protocolistu si alti 2 subalterni. Acestu tablou este forte elocuentu, elu n’are lipsa de comentariu, ci mai vîrtosu dovedesce lealitatea, fratietatea si egalitatea, de cari suntu inspirati Maghiarii dela putere intr’unu comitatu cu 90°0 locuitori romani; de aci se poate conchide la starea ne mai suferibila a Romaniloru din alte municipie ale Transilvaniei! Apoi, se nu se mire Europ’a civilisata de indelung’a rabdare a Romanului ? Diverse. (Societate filantropica.) Duminec’a trecuta s’a trenutu in cas’a orasiului nostru adunarea de constituire a „Societatiei pentru sprijinirea celoru liberati din inchisore.“ Adunarea a fostu convocata de d-lu Davidu Benjamin, zelosulu inspectoru alu casei corectionale de aici din Brasiovu. Participanti au fost numai 13, dintre cari 2 Romani. Judecatorii si presidentulu tribunalului localu straluciau prin absenti’a loru. Convocatorulu esplică in cuvinte bine meditate si bine simtite insemnatatea institu-