Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-02-14 / nr. 19

vindecabile neajunsuri. Poporulu romanu a luptatu, a sacrificatu sânge si avere pe altarulu patriei, si in cele din urma, ’si-a redobânditu­ independinti’a. Odata independinti’a tierei dobândita, ca prin in­­stinctu amu cerutu si ceremu cu totii o organisatiune economica, potrivita cu starea si interesele noastre, o in­dustria naționala care se ne asigureze, pe câtu este eu putintia, atâta independenti’a economica câtu si desvol­­tarea regulata a avuției nationale. înainte de a ne pune pe lucru, suntemu datori a tine seama de situatiunea in care se afla tier’a. Deca amu ii pe deplinu liberi in aceea ce privesce relatiunile nóstre economice cu strainetatea, amu pute, luandu modelu după alte tieri, se intemeiamu industri’a nóastra cu mai multa înlesnire. Impregiurări cunoscute de noi toti, ne au făcu­tu a ne legii pentru cât­va timpu, si cu voia fara voia, trebue se indura cu consecintiele. Acesta inse nu insemneaza ca se starnu pe locu; din potriva, suntem datori a caută alte midiloce pentru a incepe odata in­­temeiarea industiei nationale in marginile permise de im­­­pregiurari. Si in acesta vom lua de povetiuitorii espe­­rienti’a altoru State. Oare sunt midilocele prin cari s’a intemeiatu si desvoltatu industri’a in tóte Statele Europei ? Istori’a ne spune ca sunt ducé principale: anteiu, protectiunea in­dustriei prin tarife; alu dncilea, introducerea industrii­­loru prin scóle practice si fabrici modelu, si incuragiarea consumatiunei obiecteloru fabricate in tiér’a. Midiloculu d’anteiu, adica tarifele protectorie, nu’lu putemu intrebuin­­ti’a decâtu mai tardiu ; ér’ pe celu d’alu dueilea, stâ in puterea nóastra se’lu aplicamu. O idea gresita, o necu­­noscintia a cestiunei, a facutu si face pe unii dintre noi se nesocotesca influinti’a ce potu se aiba scólele practice de industria. Se crede ca meseriile se invetia numai pe calea noviciatului ca in vremea vechia c­erere. In Statele cele mai înaintate in industria, in Franci’a, Germani’a, Angli’a, Austri’a, se intretinu scóle practice pentru tresutu, pentru fabricarea orniceloru, dantelei, impletitoriloru de paie si alte multe fabricatiuni. Apoi, deca in asemenea tieri si totu se simte trebuinti’a de scoli de meserii prac­tice, cum s’ar’ pute justifică neesistenti’a loru in Rom­a­­ni’a ? De la cine si unde se invetie tieranii si târgoveții nostri se tresa postavuri si alte stofe, se fabriceze atâtea obiecte intrebuintiate si care tóate s’ar’ pute fabrică in tier’a. De o­camdata numai in scóle speciale. Pentru acestu sfersitu, comitetulu delegatiloru a primitu infiin­­tiarea a cinci scóle professionale, dintre care ducé voru ii asiediate in Moldov’a, ducé in Munteni’a si un’a in Dobrogea. In aceste stabilimente, elevii voru inveti’a practicesce, sub conducerea maisteriloru, fabricatiunea pânzeturiloru, a postavuriloru, a stofeloru tricotate, taba­­cari’a si confectionarea obiecteloru de pele, olaria si cal­­dararia. Proiectulu nu marginesce si nu pote margini, deosebitele mestrii ce se voru introduce in cele cinci scóle, este datori’a acelora care o voru pune in lucrare, se o adopteze cu trebuintiele si cu localităţile. Scopulu acestoru scóle, pe care le-amu pute numi scóle normale de meserii, este de a forma maisteri cari, la rendulu loru, se invetie pe altii meseriia loru. Pentru acestu sfersitu, invetiamentulu trebue se fia eu totulu practicu, dandu-se eleviloru numai invetiatur’a elemen­tara si notiuni de desemnu industrialu. Cu chipulu acest’a, elevii ’si voru petrece mai totu timpulu lucrandu in ate­lierele anexate pe langa fia­care scóla. Regimulu acestoru scóle, de­si acesta este o cestiune de regulamentu, s’a admisu se fie internatulu si exter­­natulu Pentru invetiarea meseriiloru, povatiuindu-ne după esperienti’a tuturoru natiuniloru europene, trebue se adu­­cemu măiestri din străinătate, de ora­ce nu’i putemu află in tiera. Nu este inse de ajunsu se invetie romanii meserii, trebue ca la inceputu celu pu^nu se li se inlesnesca eleviloru si eleveloru aparatele de fabricatiune perfectio­nate. Acesta va fi si o resplata a muncei loru pe tim­pulu câtu au statu in scoala. De aceea comitetulu dele­gatiloru a adoptatu dispositiunea din proiectu, inse a inlaturatu plat­a prin anuitati; cu alte cuvinte, a admisu ca aparatele se fia date gratuitu. Proiectulu cerendu ca aceste scule se se infiintieze după promulgarea legei de falpa, prevede o alocatiune de fonduri chiaru in budgetulu anului curentu. Secţiunea a patra a fost de părere, ca alocatiunea se se faca după ce ministeriulu va infasisia unu proiectu specialu pentru cheltuielele trebuitorie la infiintiarea acestoru stabilimente. Comitetulu delegatiloru s’au unitu cu parerea celoralalte secțiuni, mantienendu articululu din proiectu. S’a admisu infiintiarea unei societăți centrale pentru incuragiarea industriei nationale si a societatiloru indus­triale din judesie, inse, bine intielegendu-se, ca aceste associatiuni voru ave caracterulu de institutiuni private. Deca prin activitatea ce voru desvoltă, voru dovedi ca intr’adeveru contribuescu la desvoltarea si incuragiarea industriei nationale, li se voru acorda pe viitoriu ajutorie din partea Statului. Comitetulu delegatiloru, avendu in vedere, câ ori­ce industria că se pota prospera trebue se pota sâ ’si des­facă fabricatele; câ, prin urmare, nu ar’ fi de ajunsu numai sa se propasiesca in tier’a diferite meserii, dér’ in acelasi timpu se li se asigureze intru câtu este cu pu­tintia, desfacerea obiecteloru ce voru fabrica, a admisu dispositiunea proiectului, care indatoréaza pe guvernu, câ cu începere dela 1884, toate obiectele de îmbrăcăminte pentru armata, pentru stabilimentele de bine­faceri, pen­tru toti impiegaţii si agenții publici indatorati a purta vestminte de uniforma, pentru persoanele intretinute in internatele Statului, se se confecţioneze din materiii fabricate in tiér’a* Pentru acestu sfersitu, guvernulu este autorisatu a trata si prin buna invoiéla cu industriasii romani. Remane, bine intielesu, ca chiaru înainte de 1884, indata ce se voru afla materii diferite in tiér’a, guvernulu va cauta se le adapteze pentru indestularea, fie chiaru partiala, a trebuintieloru sale. In cursulu desbateriloru sale, comitetulu delegatiloru a esprimatu mai multe dorintie, insarcinandu-me a le supune la cunoscinti’a Adunarei, si rugandu pe guvernu sa tiena sema de densele in aplicarea legei. Astfelu, cu privire la infiintiarea celoru cinci scóle, comitetulu este de opiniune, ca ele se fia instalate câte una in Moldov’a de susu, Moldov’a de jo­su, Valachia, Olteni­a si Dobrogea. Se se folosesca pentru asiediarea acestora stabilimente, manastirile si alte edificiuri nationale, cari voru cores­punde scopului. Se se caute ca scólele se fia asiediate, pe câtu se pote, in localitati populate si pe acolo unde se practi­­ceza chiaru astadi industrii din cele specificate in proiectu. Elevii si elevele se se recruteze atâtu din sate câtu si din orasie, tînt’a proiectului fiindu intre altele impras­­cierea meseriiloru in sate, a cărora populatiune este con­damnata la o neactivitate fortiata mai multe luni pe fia­­care anu. Comitetulu. tîne forte multu că guvernulu se urmaresca pe câtu ’i va fi cu putintia, in aplicarea a­­cestei legi, acea aliantia intre agricultura si industria, care produce resultate fericite atâtu din punctulu de vedere economicu că si socialu in cele mai multe din statele Europei. Romani’a fiindu o tiér’a mai pre­susu de tóté agricola, cauta se inmultimu populatiunea rurala si se ’i imbunatatimu midilocele de vietiuire. Intre acestea practicarea unoru industrii de catra chiaru populatiunea rurala este unu midilocu din cele mai nemerite, si a cărui eficatitate este cu prisosu dovedita prin esperienti’a altor tieri. In numerose localitati din Bransi’a, Angli’a, Suedi’a si Norvegi’a, Elveti’a, Germani’a, Austri’a si Itali’a, tieranii sunt agricultori si meseriasi; indata ce inceteaza lucrările agricole, meseriile lucreaza cu cea mai mare activitate. Toti economistii aplauda aceast’a asociatiune intre cultur’a pamentului si meserii. Si in tier’a nóastra, tieranii au fost si sunt meseriasi, aceea ce avemu de facutu, este de a desvoltă aceea ce esiste, de a imprascia metode mai perfecționate, de a introduce meserii care nu sunt inca cunoscute. Alta dorinti­a a delegatiloru sectiuniloru este că in toate scólele de fete, mai alesu in cele primare, atâtu rurale câtu si urbane in orfelinate si asiluri, se se intro­ducă invetiatur­a unoru meserii că tresutulu stofeloru, împletirea obiecteloru de paie si de nuiele si alte ase­menea, in locu­lu cusaturiloru de chipuri care nu producu nici unu resultatu practicu. Că monastirile de părinţi si de maici se devină pen­tru localităţile unde se afla, adeverate scóle de meserii, in specialu pentru tresutulu pânzeturiloru, pentru stofele tricotate, pentru postavuri si pentru dantelerie. Religiosii si religiosele contribuindu la imprascierea industriei, pe langa recunoscinti’a tierei voru îndeplini unele din cele mai sânte precepte ale cristianismului, adica, ca atunci candu lucreaza se roaga. In fine, ca in penitentiarele de barbati si de femei se se introducă meserii folositorie, astufelu, că vinovații se se moraliseze printr’aceea ca invatia o meseria cu care se pota trai candu ’si voru redobândi libertatea. Acestea sunt, D-loru Deputaţi, dorintiele esprimate de comitetulu delegatiloru. Suntemu pe deplinu incre­­dintiati, cu guvernulu, apretiandu, că si noi toti folosulu ce are se resulte din imprasciarea meseriiloru in tier’a nóastra, se va grăbi a tine seama de aceste dorind. După­ cum v’ati pututu incredinti’a, D-loru Deputați, scopulu urm­ari­tu de poiectulu de lege, adoptatu de co­mitetulu delegatiloru, este îndrumarea Romaniei pe ma­­nos’a si nalional’a cale a intemeiarei industriei nationale. Imbrasistandu numai o particica din mesurile ce trebuescu luate pentru a ajunge la resultate dorite cu atâta căl­dură de naţiunea intrega, acestu proiectu lasa campu deschisu si in destulu de vastu altoru conceptiuni urma­­rindu acelasi scopu. Buna vointi’a cu care D-vóstra a ’ti bine-voitu se priimiti proiectulu infasisiatu de subscrisulu, interessulu cu care Tau desbatutu delegații sectiuniloru, sunt probe învederate, câ elu respunde unei nevoi adencu simtite de tier’a intréga. Supuindu’lu deliberatiunei D-vóstre, ve rogu, bine-void a-i consacră intr’unu modu legalu uti­litatea. Câteva cuvinte si voiu termină. Americanii ’si-au versatil sângele pentru a cuceri, nu numai independinti’a politica, der’ si economica. Ei, odata neaternad, n’au crutiatu nici unu sacrificiu pentru creatiunea industriei nationale. Celu d’antaiu congresu a fost gramaditu de petitiuni din toate Statele Uniunei, cerendu protectiunea si incuragiarea pentru industri’a nationala. Marele si nemuritorulu Washington, respunse acestei dorinde una­nime a natiunei americane pentru a avea o industria nationala, infasistandu-se in diu’a inaugurarei sessiunei, imbracatu in costumu confectionatu din postavu indigenu. Prin aceast­a fapta atatu de simpla in aparintia, marele americanu, a datu lectiunea cea mai cuprindietoria asupra midiloceloru de a desvoltă prosperitatea tierei. Cu pri­vire la starea industriala, Romani­a se afla intr’o situatiune analoga cu aceea a Staturiloru-Unite, după timpulu lui Washington, adeca nu are aceea ce se chiama o industria naţionala. Povetiuindu-ne după esemplulu acestui ilustru barbatu si alu natiunei sale, se cautamu si noi romanii a incuragiă productiunea nationala, dandu preferinti’a, pe câtu este cu putintia, fabricateloru locale. Ilustr’a nóastra regina, printr’o scrisoare care va remane celebra in analele economiei nationale, ne-a aretatu calea de urmare in acést’a direcţiune. Uniti cu totii, guvernu si naţiune, petrunsi si convinsi, ca întemeierea industriei nationale este o cestiune de victi’a pentru Romani’a, se fimn incredintiati, D-loru Deputaţi, câ staruintiele nóstre voru fi încununate cu celu mai deplinu succesu, ear’ generatiunile viitorie ne voru binecuventa. Raportoru, P. S. Aurelianu. Proiectu de lege pentru incuragiarea industriei nationale. Art 1. Cu începere (le la anulu 1884, tóate obiectele de îmbrăcăminte si locuintia pentru armat’a, pentru stabilimentele de binefaceri, pen­tru impiegații indatorati a purta vestminte de uniforma si pentru toate persoanele intretienute in internate cu spesele Statului, judegieloru si co­­muneloru, se voru confecționa din stofe, piei, pânzeturi, postavuri si alte materii prime fabri­cate in tigra. Art. 2. In scopu de a propasi procederile si aparatele de fabricatiune prin prasie si prin sate se infiintieza cinci scule professionale pen­tru fabricatiunea pânzeturiloru, a stofeloru tri­cotate, a postavuriloru si pîsleloru, precum si a pielăriei de totu feliulu, a obiecteloru de olaria, de tinichegeria si caldararia. Elevii si elevele voru fi interni si esterni. Scólele voru purta numele de Scóle normale practice de meserii. Art. 3. G­uvernulu este autorisatu se aduca si măiestri străini pentru invetiatur­a meserii­loru menționate la articululu precedentii. Art. 4. Pentru incuragiarea meseriasilor i­esiti din sculele normale practice de meserii, se va da cu premiu fia­caruia, după gasirea cu cale a comitetului de privigh­iare și­ incuviintia­­rea ministerului, unelte și aparate de fabrica­­tiune. Art. 5. Sculele normale practice de meserii sunt puse sub autoritatea ministrului de agricul­tura, comerciu și lucrări publice. Art. 6. Unu comitetu de privegh­iare este insarcinata cu organisarea si controlulu acestoru stabilimente. însărcinarea de membru alu comitetului este onorifica. Se va acorda indemnisare pentru in­­spectiuni si siedintie. Art. 7. Scólele normale practice de meserii se voru infiintia treptatu după promulgarea le­gei de fasia. Art. 8. Pentru infiintiarea celoru cinci scóle, se va aloca in budgetulu anului 1882, sum’a de 500.000 lei, care se va reparti proportionalii intre cele anumite mai susu stabilimente. Art. 9. Obiectele fabricate in scólele nor­male practice de meserii, se voru intrebuinti’a pentru intempinarea trebuintieloru Statului, ver­­sandu-se in cas’a tesaurulu publicu costulu loru. Art. 10. Guvernulu este autorisatu a cum­pără prin buna invoiela objectele manufacturate in tier’a, avendu de norma pretiurile curente ale acestoru objecte. Art. 11. Pentru a da pe viitoriu o direcțiune industriei nationale si totu-odata pentru a destepta initiativ­a privata, se infiintieza in capitalele tierei o societate centrala pentru incuragjarea industriei nationale. Art. 12. Prin îngrijirea ministeriului agricul­­turei, comerciului si lucrarilor­ publice si a

Next