Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-02-14 / nr. 19
vindecabile neajunsuri. Poporulu romanu a luptatu, a sacrificatu sânge si avere pe altarulu patriei, si in cele din urma, ’si-a redobânditu independinti’a. Odata independinti’a tierei dobândita, ca prin instinctu amu cerutu si ceremu cu totii o organisatiune economica, potrivita cu starea si interesele noastre, o industria naționala care se ne asigureze, pe câtu este eu putintia, atâta independenti’a economica câtu si desvoltarea regulata a avuției nationale. înainte de a ne pune pe lucru, suntemu datori a tine seama de situatiunea in care se afla tier’a. Deca amu ii pe deplinu liberi in aceea ce privesce relatiunile nóstre economice cu strainetatea, amu pute, luandu modelu după alte tieri, se intemeiamu industri’a nóastra cu mai multa înlesnire. Impregiurări cunoscute de noi toti, ne au făcutu a ne legii pentru câtva timpu, si cu voia fara voia, trebue se indura cu consecintiele. Acesta inse nu insemneaza ca se starnu pe locu; din potriva, suntem datori a caută alte midiloce pentru a incepe odata intemeiarea industiei nationale in marginile permise de impregiurari. Si in acesta vom lua de povetiuitorii esperienti’a altoru State. Oare sunt midilocele prin cari s’a intemeiatu si desvoltatu industri’a in tóte Statele Europei ? Istori’a ne spune ca sunt ducé principale: anteiu, protectiunea industriei prin tarife; alu dncilea, introducerea industriiloru prin scóle practice si fabrici modelu, si incuragiarea consumatiunei obiecteloru fabricate in tiér’a. Midiloculu d’anteiu, adica tarifele protectorie, nu’lu putemu intrebuinti’a decâtu mai tardiu ; ér’ pe celu d’alu dueilea, stâ in puterea nóastra se’lu aplicamu. O idea gresita, o necunoscintia a cestiunei, a facutu si face pe unii dintre noi se nesocotesca influinti’a ce potu se aiba scólele practice de industria. Se crede ca meseriile se invetia numai pe calea noviciatului ca in vremea vechia cerere. In Statele cele mai înaintate in industria, in Franci’a, Germani’a, Angli’a, Austri’a, se intretinu scóle practice pentru tresutu, pentru fabricarea orniceloru, dantelei, impletitoriloru de paie si alte multe fabricatiuni. Apoi, deca in asemenea tieri si totu se simte trebuinti’a de scoli de meserii practice, cum s’ar’ pute justifică neesistenti’a loru in Romani’a ? De la cine si unde se invetie tieranii si târgoveții nostri se tresa postavuri si alte stofe, se fabriceze atâtea obiecte intrebuintiate si care tóate s’ar’ pute fabrică in tier’a. De ocamdata numai in scóle speciale. Pentru acestu sfersitu, comitetulu delegatiloru a primitu infiintiarea a cinci scóle professionale, dintre care ducé voru ii asiediate in Moldov’a, ducé in Munteni’a si un’a in Dobrogea. In aceste stabilimente, elevii voru inveti’a practicesce, sub conducerea maisteriloru, fabricatiunea pânzeturiloru, a postavuriloru, a stofeloru tricotate, tabacari’a si confectionarea obiecteloru de pele, olaria si caldararia. Proiectulu nu marginesce si nu pote margini, deosebitele mestrii ce se voru introduce in cele cinci scóle, este datori’a acelora care o voru pune in lucrare, se o adopteze cu trebuintiele si cu localităţile. Scopulu acestoru scóle, pe care le-amu pute numi scóle normale de meserii, este de a forma maisteri cari, la rendulu loru, se invetie pe altii meseriia loru. Pentru acestu sfersitu, invetiamentulu trebue se fia eu totulu practicu, dandu-se eleviloru numai invetiatur’a elementara si notiuni de desemnu industrialu. Cu chipulu acest’a, elevii ’si voru petrece mai totu timpulu lucrandu in atelierele anexate pe langa fiacare scóla. Regimulu acestoru scóle, desi acesta este o cestiune de regulamentu, s’a admisu se fie internatulu si externatulu Pentru invetiarea meseriiloru, povatiuindu-ne după esperienti’a tuturoru natiuniloru europene, trebue se aducemu măiestri din străinătate, de orace nu’i putemu află in tiera. Nu este inse de ajunsu se invetie romanii meserii, trebue ca la inceputu celu pu^nu se li se inlesnesca eleviloru si eleveloru aparatele de fabricatiune perfectionate. Acesta va fi si o resplata a muncei loru pe timpulu câtu au statu in scoala. De aceea comitetulu delegatiloru a adoptatu dispositiunea din proiectu, inse a inlaturatu plata prin anuitati; cu alte cuvinte, a admisu ca aparatele se fia date gratuitu. Proiectulu cerendu ca aceste scule se se infiintieze după promulgarea legei de falpa, prevede o alocatiune de fonduri chiaru in budgetulu anului curentu. Secţiunea a patra a fost de părere, ca alocatiunea se se faca după ce ministeriulu va infasisia unu proiectu specialu pentru cheltuielele trebuitorie la infiintiarea acestoru stabilimente. Comitetulu delegatiloru s’au unitu cu parerea celoralalte secțiuni, mantienendu articululu din proiectu. S’a admisu infiintiarea unei societăți centrale pentru incuragiarea industriei nationale si a societatiloru industriale din judesie, inse, bine intielegendu-se, ca aceste associatiuni voru ave caracterulu de institutiuni private. Deca prin activitatea ce voru desvoltă, voru dovedi ca intr’adeveru contribuescu la desvoltarea si incuragiarea industriei nationale, li se voru acorda pe viitoriu ajutorie din partea Statului. Comitetulu delegatiloru, avendu in vedere, câ orice industria că se pota prospera trebue se pota sâ ’si desfacă fabricatele; câ, prin urmare, nu ar’ fi de ajunsu numai sa se propasiesca in tier’a diferite meserii, dér’ in acelasi timpu se li se asigureze intru câtu este cu putintia, desfacerea obiecteloru ce voru fabrica, a admisu dispositiunea proiectului, care indatoréaza pe guvernu, câ cu începere dela 1884, toate obiectele de îmbrăcăminte pentru armata, pentru stabilimentele de binefaceri, pentru toti impiegaţii si agenții publici indatorati a purta vestminte de uniforma, pentru persoanele intretinute in internatele Statului, se se confecţioneze din materiii fabricate in tiér’a* Pentru acestu sfersitu, guvernulu este autorisatu a trata si prin buna invoiéla cu industriasii romani. Remane, bine intielesu, ca chiaru înainte de 1884, indata ce se voru afla materii diferite in tiér’a, guvernulu va cauta se le adapteze pentru indestularea, fie chiaru partiala, a trebuintieloru sale. In cursulu desbateriloru sale, comitetulu delegatiloru a esprimatu mai multe dorintie, insarcinandu-me a le supune la cunoscinti’a Adunarei, si rugandu pe guvernu sa tiena sema de densele in aplicarea legei. Astfelu, cu privire la infiintiarea celoru cinci scóle, comitetulu este de opiniune, ca ele se fia instalate câte una in Moldov’a de susu, Moldov’a de josu, Valachia, Oltenia si Dobrogea. Se se folosesca pentru asiediarea acestora stabilimente, manastirile si alte edificiuri nationale, cari voru corespunde scopului. Se se caute ca scólele se fia asiediate, pe câtu se pote, in localitati populate si pe acolo unde se practiceza chiaru astadi industrii din cele specificate in proiectu. Elevii si elevele se se recruteze atâtu din sate câtu si din orasie, tînt’a proiectului fiindu intre altele imprascierea meseriiloru in sate, a cărora populatiune este condamnata la o neactivitate fortiata mai multe luni pe fiacare anu. Comitetulu. tîne forte multu că guvernulu se urmaresca pe câtu ’i va fi cu putintia, in aplicarea acestei legi, acea aliantia intre agricultura si industria, care produce resultate fericite atâtu din punctulu de vedere economicu că si socialu in cele mai multe din statele Europei. Romani’a fiindu o tiér’a mai presusu de tóté agricola, cauta se inmultimu populatiunea rurala si se ’i imbunatatimu midilocele de vietiuire. Intre acestea practicarea unoru industrii de catra chiaru populatiunea rurala este unu midilocu din cele mai nemerite, si a cărui eficatitate este cu prisosu dovedita prin esperienti’a altor tieri. In numerose localitati din Bransi’a, Angli’a, Suedi’a si Norvegi’a, Elveti’a, Germani’a, Austri’a si Itali’a, tieranii sunt agricultori si meseriasi; indata ce inceteaza lucrările agricole, meseriile lucreaza cu cea mai mare activitate. Toti economistii aplauda aceast’a asociatiune intre cultur’a pamentului si meserii. Si in tier’a nóastra, tieranii au fost si sunt meseriasi, aceea ce avemu de facutu, este de a desvoltă aceea ce esiste, de a imprascia metode mai perfecționate, de a introduce meserii care nu sunt inca cunoscute. Alta dorintia a delegatiloru sectiuniloru este că in toate scólele de fete, mai alesu in cele primare, atâtu rurale câtu si urbane in orfelinate si asiluri, se se introducă invetiatura unoru meserii că tresutulu stofeloru, împletirea obiecteloru de paie si de nuiele si alte asemenea, in loculu cusaturiloru de chipuri care nu producu nici unu resultatu practicu. Că monastirile de părinţi si de maici se devină pentru localităţile unde se afla, adeverate scóle de meserii, in specialu pentru tresutulu pânzeturiloru, pentru stofele tricotate, pentru postavuri si pentru dantelerie. Religiosii si religiosele contribuindu la imprascierea industriei, pe langa recunoscinti’a tierei voru îndeplini unele din cele mai sânte precepte ale cristianismului, adica, ca atunci candu lucreaza se roaga. In fine, ca in penitentiarele de barbati si de femei se se introducă meserii folositorie, astufelu, că vinovații se se moraliseze printr’aceea ca invatia o meseria cu care se pota trai candu ’si voru redobândi libertatea. Acestea sunt, D-loru Deputaţi, dorintiele esprimate de comitetulu delegatiloru. Suntemu pe deplinu incredintiati, cu guvernulu, apretiandu, că si noi toti folosulu ce are se resulte din imprasciarea meseriiloru in tier’a nóastra, se va grăbi a tine seama de aceste dorind. După cum v’ati pututu incredinti’a, D-loru Deputați, scopulu urmaritu de poiectulu de lege, adoptatu de comitetulu delegatiloru, este îndrumarea Romaniei pe manos’a si nalional’a cale a intemeiarei industriei nationale. Imbrasistandu numai o particica din mesurile ce trebuescu luate pentru a ajunge la resultate dorite cu atâta căldură de naţiunea intrega, acestu proiectu lasa campu deschisu si in destulu de vastu altoru conceptiuni urmarindu acelasi scopu. Buna vointi’a cu care D-vóstra a ’ti bine-voitu se priimiti proiectulu infasisiatu de subscrisulu, interessulu cu care Tau desbatutu delegații sectiuniloru, sunt probe învederate, câ elu respunde unei nevoi adencu simtite de tier’a intréga. Supuindu’lu deliberatiunei D-vóstre, ve rogu, bine-void a-i consacră intr’unu modu legalu utilitatea. Câteva cuvinte si voiu termină. Americanii ’si-au versatil sângele pentru a cuceri, nu numai independinti’a politica, der’ si economica. Ei, odata neaternad, n’au crutiatu nici unu sacrificiu pentru creatiunea industriei nationale. Celu d’antaiu congresu a fost gramaditu de petitiuni din toate Statele Uniunei, cerendu protectiunea si incuragiarea pentru industri’a nationala. Marele si nemuritorulu Washington, respunse acestei dorinde unanime a natiunei americane pentru a avea o industria nationala, infasistandu-se in diu’a inaugurarei sessiunei, imbracatu in costumu confectionatu din postavu indigenu. Prin aceasta fapta atatu de simpla in aparintia, marele americanu, a datu lectiunea cea mai cuprindietoria asupra midiloceloru de a desvoltă prosperitatea tierei. Cu privire la starea industriala, Romania se afla intr’o situatiune analoga cu aceea a Staturiloru-Unite, după timpulu lui Washington, adeca nu are aceea ce se chiama o industria naţionala. Povetiuindu-ne după esemplulu acestui ilustru barbatu si alu natiunei sale, se cautamu si noi romanii a incuragiă productiunea nationala, dandu preferinti’a, pe câtu este cu putintia, fabricateloru locale. Ilustr’a nóastra regina, printr’o scrisoare care va remane celebra in analele economiei nationale, ne-a aretatu calea de urmare in acést’a direcţiune. Uniti cu totii, guvernu si naţiune, petrunsi si convinsi, ca întemeierea industriei nationale este o cestiune de victi’a pentru Romani’a, se fimn incredintiati, D-loru Deputaţi, câ staruintiele nóstre voru fi încununate cu celu mai deplinu succesu, ear’ generatiunile viitorie ne voru binecuventa. Raportoru, P. S. Aurelianu. Proiectu de lege pentru incuragiarea industriei nationale. Art 1. Cu începere (le la anulu 1884, tóate obiectele de îmbrăcăminte si locuintia pentru armat’a, pentru stabilimentele de binefaceri, pentru impiegații indatorati a purta vestminte de uniforma si pentru toate persoanele intretienute in internate cu spesele Statului, judegieloru si comuneloru, se voru confecționa din stofe, piei, pânzeturi, postavuri si alte materii prime fabricate in tigra. Art. 2. In scopu de a propasi procederile si aparatele de fabricatiune prin prasie si prin sate se infiintieza cinci scule professionale pentru fabricatiunea pânzeturiloru, a stofeloru tricotate, a postavuriloru si pîsleloru, precum si a pielăriei de totu feliulu, a obiecteloru de olaria, de tinichegeria si caldararia. Elevii si elevele voru fi interni si esterni. Scólele voru purta numele de Scóle normale practice de meserii. Art. 3. Guvernulu este autorisatu se aduca si măiestri străini pentru invetiatura meseriiloru menționate la articululu precedentii. Art. 4. Pentru incuragiarea meseriasilor iesiti din sculele normale practice de meserii, se va da cu premiu fiacaruia, după gasirea cu cale a comitetului de privighiare și incuviintiarea ministerului, unelte și aparate de fabricatiune. Art. 5. Sculele normale practice de meserii sunt puse sub autoritatea ministrului de agricultura, comerciu și lucrări publice. Art. 6. Unu comitetu de priveghiare este insarcinata cu organisarea si controlulu acestoru stabilimente. însărcinarea de membru alu comitetului este onorifica. Se va acorda indemnisare pentru inspectiuni si siedintie. Art. 7. Scólele normale practice de meserii se voru infiintia treptatu după promulgarea legei de fasia. Art. 8. Pentru infiintiarea celoru cinci scóle, se va aloca in budgetulu anului 1882, sum’a de 500.000 lei, care se va reparti proportionalii intre cele anumite mai susu stabilimente. Art. 9. Obiectele fabricate in scólele normale practice de meserii, se voru intrebuinti’a pentru intempinarea trebuintieloru Statului, versandu-se in cas’a tesaurulu publicu costulu loru. Art. 10. Guvernulu este autorisatu a cumpără prin buna invoiela objectele manufacturate in tier’a, avendu de norma pretiurile curente ale acestoru objecte. Art. 11. Pentru a da pe viitoriu o direcțiune industriei nationale si totu-odata pentru a destepta initiativa privata, se infiintieza in capitalele tierei o societate centrala pentru incuragjarea industriei nationale. Art. 12. Prin îngrijirea ministeriului agriculturei, comerciului si lucrarilor publice si a