Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-05-23 / nr. 58
IAZMTBAN Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese Mereurea. Vinerea si Duminec’a. aPretlvLlvL a'boxa.aim.exa.t'u.l'u.l . pe uuu anu 10 fl., pe siese Ioni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 er. Tieri esfcorue pe siese luni 14 fr. pe anu 28 franci. .ArsulTul ZHZILU. S® pxexvu.xxi«xa.: postele c. si r. si pe la dd. corespondenti•A.rxu.n.cu.xlle : on'a serie garmondn 6 cr. si timbru de 80 cr. ▼ . a. pentru flacare publicare. — Scrisori ncfTanoate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 58. Dumineca 23 Maiu 4 luniu 1882 Brasiovu 22 Maiu/3 luniu. Nimicu nu poate caracterisa mai bine relele urmări, ce le-a avutu pentru monarchia habsburgica doctrin’a dualistica Beust - Deakiana despre cele doue naţiuni politice cu dreptu de supremaţia peste celelalte nationalitati, decktu usturinti’a, ca se nu ducemu dispretiulu, cu care partidele acestoru naţiuni, chemate la 1860 a domni esclusivu in Cis si Translaitania, intimpina ideile si staruiniiele adeveratu liberale si civilisatore despre impacarea tuturora poporeloru printr’o egala îndreptăţire intre marginile possibilelui. Deca staruimu in organulu nostru cu sinceritate ca se se faca possibila o apropiere intre Maghiarii si Romanii din aceste tieri, prin recunoscerea franca si leala a drepturiloru nóstre neprescriptibile din partea elementului domnitoriu, ni se respunde dela Clusiu si din Pest’a, cat pretindemu lucruri, cari s’ar’ poté severs numai candu Ungari’a s’ar’ afla in luna si nu pe pamentu. Fanaticii maghiarismului ne numescu fantasii, candu pretindemu ce e alu nostru, bucatic’a, cu care trebuie se ne hranimu ca se putemu trai si se ne putemu desvolta in pace si in libertate, după cum a renduiul Dumnedieu, — ear’ in partea cealalta a imperiului dualistu, deca vr’unu omu cu caracteru nobilu si cu spiritu inaltu se încerca a ’si redica cuventulu pentru o sincera impacare a Germaniiloru cu Slavii Austriei, organele centraliste germane din Vienna ilu numescu — idealista. Din punctuln loru de vedere au dreptate suprematistii de a numi pe operatorii dreptății si ai egalitatii nationale fantasti si idealisti. Spre pilda, cetatianulu, de sub stapanirea ungureasca, este citata înaintea tribunalului, unde se vede judecații fara a sei de ce si pentru ce, fara a intielege unu cuventu din gur’a judecătorului si mai in urma acelasiu cetatianu este avisatu a merge se ’si apere interessele sale la ficsarea contribuției faţia de omenii visteriei statului, cari au tendinti’a permanenta de alu incarca cu sarcini totu mai mari, si gasesce totu amploiati, cu cari nu se poate intielege si cari nu poti se faca a fi intielesi de elu — cum s’a intemplatu dilele trecute chiaru aici in Brasiovu. Ei bine, cine este in casurile aceste fantastulu si idealistulu deca nu lealulu si supusulu cetatianu, care platesce pe nevediute si pe nesciute si cine este omulu realu si politicu déca nu representantulu guvernului, care incasséza frumusielu banii, spre a satură mollochulu nesatiabilu, caruia i se sacrifica diecile si sutele de milione ce le contribuimu cu lun’a si cu anii, ii incasséza fara cea mai mica mustrare de consciintia ? Dér ce se ne mai miramu de Maghiari, de unu poporu a caruia cultura se datéza abia de eri, candu chiaru Germanii Austriei, cari făcu parte d’intr’o ginte atatu de mare si înaintata pe calea progressului, sunt predomniti de asemeni cugetări egoistice si sunt conduşi de asemeni vederi esclusive nationale ? Nu este nicidecum incuragiatoriu de a vedé cum apostrofeza primulu organu alu Nemţii pracislattani pe venerabilulu apostolii alu egalitatii si dreptăţii intre popoarele monarchiei, Dr. Fischhof. „Candu audimu pe betranulu dela Emmersdorf“, scrie numit’a feie, „audîmu earasi vocea copilăriei nóstre politice, atunci suntemu transportaţi din nou in acelu paradisu, unde desamagirea inca nu ’si-a aruncatii hidosulu seu precipitatu...“ Mai departe dice „N. fr. Presse“, că ceea ce recomanda federalistulu Dr. Fischhof, care, după propri’a ei mărturisire posede stim’a si simpathi’a • tuturora partideloru din Austri’a, este numai: „idealisumlu, care cauta albastralu ceriului pe acestu pămentu pecatosu, este credinti’a in politica, a cărei promissiuni sunt totu atâtu de seducetóre ca si acele ale religiunei*... Si ce a disu Dr. Fischhof? Nimicu alta n’a disu decktu ca in Austri’a se se creeze o stare de lucruri, incktu cetatianulu de origine celiu se ’si afle in statu scutulu interesseloru sale de vieatia, ca si cetatianulu de origine germanu ; a disu cu influinti’a Germaniloru in Austria nu se pote restabili decatu prin prudentia si bunavointia fasia de celelalte nationalitati sick germanisarea in timpulu de fasia este neesecutabila; a disu in fine ca a face nationalitatiloru numai concessiuni pe jumătate este unu lucru mai primejdiosu póte decatu a le refusa totulu si a cerutu ca se se faca o lege de limba care se impace pe toti. Ei bine, unde e aici idealismu ? — Der’ Germanii si Maghiarii suprematisti nu se mai incaldiescu pentru ideea pacinicei convietiuri a popoareloru, pentru o monarchia tare si multiumita, ei veneza după fantom’a germanisarei si a maghiarisarei, — de aceea ei sunt politicii reali. Cui ’i place poate se-o créda ! Cronica evenimentetoru politice. B r a i i o v u, 3 iuniu st. n. După o informatiune Ce-o piimesce din G a- 1 ai oficios’a „Coresp. politica“ din Vien’a propunerea Barrere ar’ fi fost primita in siedinti’a comissiunei europene Dunărene dela 27 Maiu st. n. de chira toti delegatii afara de acel’a alu României. „Delegatulu bulgara — dice mai departe raportulu Cor. pol. — a facutu cateva amendamente, cari n’au fost inse sprijinite de nimenea. Delegatulu romanu a declaratii, ck e gat’a a primi o comissiune a stateloru riverane, la care se iea parte si doni delegati ai comissiunei europene, inse fara ca Austria se aiba vreo positiune privilegiata. Sessiunea este aproape de a se sfersi. Resultatulu discussiunei, după cum se spune in cercurile delegatiloru, se va presenta unei conferentie a puteriloru ce au semnatu tractatulu dela Berlin, cari, conformu cu atitudinea ce au observații delegațiiloru in comissiunea europeana, vom sanctiona reglementele după propunerile francese*. — Este foarte confusu acestu raportu si dovedesce tocmai contrariulu asertiunei de mai susu, ca propunerea Barrere ar’ fi fost primita de catra toate puterile afara de Romani’a. Vai de primirea acest’a, deca trebue se vina o conferentia se descurce confusiunea in care se afla părerile delegatiloru din comissiune in privinti’a regularei navigatiunei pe Dunăre! „Rom. Lib.“ scrie cu privire la desbaterea asupra propunerei Barrére urmatoarele: „Astadi scimu cu totii, afara numai poate de oficiulu nostru exteriorii, ca desbaterea propunerii francese, pentru regularea cestiunei Dunării de josu, s’a amanatu, pena ce se va face unu nou schimbu de vederi intre cabinete. Acésta amanare si trebuinti’a de noue tractative diplomatice este determinata de multele obiectiuni ridicate de unele Puteri, la colabinatiunea propusa de delegatulu Franciei. Se mai scie de asemenea ckatktu Angli’a, cktu si Russi’a, cktu si Turci’a au presentatu amendamente esențiale la propunerea Barrére, cari modificau radicalii acea alcătuire favorabila Austro-Ungariei. Nu e pentru nimeni unu secretu, ck Angli’a a facutu resficţiunea, ck Austri’a si Romania se nu poata intră in comissiunea mixta, si in calitatea de delegate ale comissiunii europene, cu alte cuvinte ca aceste state se nu poata avea niciodată cate dupe voturi. Mai scimu cu totii, ck Turci’a n’a primitu se ie in considerare propunerea francesa de crtu cu reserv’a prelungirii puteriloru comissiunii europene dela Dunarea maritima si numirii delegatului bulgara, prin intermediulu seu. O alta reserva privitoria la comissiunea europeana a afirmatu si Russi’a. Insasi B u l g a r i’a s’a pronuntiatu in contra combinatiunii Barrére. Condu lucrurile stau astfelu, cum mai remane cu grav’a afirmare dela 2 Maiu a Cabinetului nostru, ca „toate Puterile au aderatu deja fara reserve si fara restrictia ui la propunerea Barrére ?“ „Romanulu“, vorbindu despre pretinsulu manifestu alu „României ir re de n te“, despre care a scrisu „N. fr. Presse“, dice urmatoarele : „Atitu inceputulu cktu si sfirsitulu acestoru rinduri dovedescu, ck pretinsulu Manifestu este seu o curata inventiune seu, ck este scrisu de reuvoitorii acestei tieri. Nu este romanu, care se nu scie in modu positivu, ci la noi nu póte fi nevoie de tipografii clandestine, libertatea pressei fiindu asolutu de mare. Afara d’acestea, amici’a, ce ne-arata diarulu „N. fr. Presse“ in casulu de fatia, nevoindu a publică manifestulu, de locu voitoriloru noștri de reu a se preface, ek credu, ek déca esista unu asemene manifestu, elu emana dela unu grupu politicu din tier’a nóstra. Acést’a vise este peste putintia. Toti soimu, ck cei mai cutezători din opositiune n’au mersu asié departe. Nici chiar« manifestulu d-lui Grigore Sturza nu póate dă locu la presupunerea, car’ fi la noi o partida, care se aiba o programa atktu de smintita si atktu de periculosa pentru esistenti’a Statului romanu Décader va fi esistându unu asemene manifestu, toti Romanii sunt convinsi, ca elu nu póte fi facutu de cktu afara din tiera si de străini inimici ai României. Multiumindu der’disului diaru de denuntiarea ce face, ilu rugainu a spune de este suptscrisu sau nu, si a afirmă eu sigurantia, ck elu nu emana si nu poate emană dela unu Romanu. încurcăturile in Egiptu devinu din ce in ce mai amenintiatoare. Acolo domnesce acuma anarchia. Coloniele europene din Alexandria si Cairo, intre cari se afla cum scimu si o colonia mare romana, sunt ingrijate si au cerutu — că escadr’a anglo francesa se fia întărită. A r a b i - p a s i ’a domnesce astadi in realitate asupra Egiptului. Chedivulu Tevficu-pasi ’a, nu mai are nici-o autoritate, nimenea nu mai asculta de elu. Este caracteristica, ck pre candu Chedivulu se radîmă in influinti’a consulului francesu si anglesu, Arabi-pasi’a isi caută sprijinulu la Suveranulu dela Constantinopolu. Turci’a negresit« secundata si consiliata in ascunsu de catra principele Bismarck, a sciutu se manevreze astfelin incktu astadi pe langa Arabi-pasi’a ea este cea mai puternica in Egiptu. Guvernul« turcescu că si ministrulu egipténu se unescu in dorinti’a si straduinti’a de a paralisă acţiunea puterilor« apusane si a feri Egiptulu de-o interventiune armata a loru. Viceregele Tevficu-pasi’a in desperati’a lui se adreseza acuma la Porta cu rogarea se-i tramita in ajutoriu unu comissariu turcescu. Angli’a si Franţi’a asemenea s’au vediutu constrinse de a se adresă la Constantinopolu, la Sultanulu, ca se intervie cu autoritatea lui spre a face ordine in Egiptu. De alta parte cabinetele din Paris si Londra, faluse de influinti’a turceasca, discuta intre sine pena unde au a se întinde atribuţia, nile comisarului ce nu va tramite Turcia in