Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-06-30 / nr. 74

GAZETA TRANSILVANIEI Redactiunea si Administratiunea. Nr. 74. Mercuri 30 luniu 12 luliu 1882 Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a*­eae Mercurea. Tinerea si Duminec’a. Piatlulu a.'bora.aL.xa.exxt’vxlvi.L : pe ana ana 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei lani 2 fl. 50 cr. Tieri esterne pe siese lani 14 fr. pe anu 28 franci.­­Î­n.­or.TJL se prenumeza: postele e. si r. si pe la do. corespondenți. JLxvu.xxcl'u.xll* : an’a serie garmondn 6 or. si timbra de 20 or. ?. a. pentru flacare publicare. — Scrisori ne* francate nu se primesca. — Manuscripte na se retramitu. Cu 1 luliu st. v. 1882 se începe unu nou abonauientu pe semestrulu alu II-lea la „Gazet’a Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemana. Rogamu pe an. Domni prenumeranti ai fetei nóstre a grăbi cu înnoirea abonamentului pe semestrulu II 1882, pentru case li se pota espeda diarulu far’ de întrerupere. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se scrie numerulu adresei, sub care s’a tramisu far’a pena acuma, pe dosulu cuponulu dela asignatiunea postala. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati, a ne mai tramite adressele D-loiu esactu, aratandu si post’a cea mai apróape de loculu, unde locuiescu. Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilva­niei“ este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl.,pe niese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; a dusu in casa : pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu posta: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Rom­ani’a si alte tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiovu 30 luniu. Din mai multe parti ale Ardeiului primimu scrri forte imbucuratóare cu privire la seceristulu care s’a inceputu deja in multe locuri. Elu este bogatu, recolt’a anului acestuia este in generalu escelenta, cum n a mai fost de ani De multu n’amu fost in positiune de a inregistra o scire asia de buna. Bietulu tieranu va avé ce manca, si cu acésta amu disu totulu, déca si nu va fi feritu de a se mai întâlni cu nemilosulu esecu­­lOTU, totu ’i va mai remane atât­a, câ se se poata hrăni împreuna cu copii sei. Ar’ trebui, ca conducetorii poporului tieraru, mai alesu preoții se se ingrijeasca de timpuriu câ, fiindu recolt’a atâtu defavorabila, locuitorii din fîacare comuna se ’si puna la o parte o cuan­­titate mai mare de bucate si din acestu maga­­zinu comuna de reserva se se poata ajutoră in vreme de necasa cei mai lipsiți, fara ca se fia constrinsa a plați pretiuri indoite si indiecite. Ideea acest’a economica nu este noua, dar este practica si folositoare, de aceea trebue se fia dusa la îndeplinire. Si asia se face destulu de pu§inu pentru tieranulu romanu. Sunt óameni de aceia pe cari pena intr’atâta i-a orbitu lacomi­a timpului ma­­terialistu in care traiau, incatu pretindu din ce in ce mai multu dela bietulu tieranu fara a se gândi, ca lui si mai inainte de toate lui trebue se i se dea si possibilitatea de a castiga, de a scoate roade indoite din munc’a s­a, pentru ca se poata suporta multele sarcini ce i se im­­­punu din toate partile. Asta si guvernanții nostri, pretindu mereu dela noi o miia si o suta de lucruri, care de care mai esagerate, dér’ nu se gandescu ca se ne de si ei in schimbu ceva, ce se ne poata folosi si ce se ne poata ustura vieati’a, si asia destulu de amarita. Ni se cere se platimu con­tributiile imense regulatu, dér’ nu se face nimicu pentru ca se ni se inmultiésca isvoarele de castigu, ni se cere apoi ca se fimu multiumiti cu ockrmuirea unguréasca si acést’a ockrmuire ne aplica pe fiacare de câte o lovitura si oamenii, ei tie nu intru nimicu de a ataca la cea mai mica ocasiune totu ce avemu mai scumpu, limb’a si naționalitatea. Contrarii nostri se ingamfa c’unu naționa­li­smu fanaticu si noa ne spunu ck patriotismulu trebue se fia mai pre­susu de naționalitate si ck drepturile omului nu se baseza in naționa­litatea noastra, ci numai si numai in legile ma­ghiare si in pretins­a cultura maghiara. Pre candu der paroxismulu nationalu alu Maghiari­­loru a ajunsu la culme, ni se cere noa se ne lepedamu naționalitatea acu celu pusinu se re­­nuntiamu la drepturile ei, pentru ca se ne pu­­temu bucura cu atatu mai multa de libertatea, egalitatea si fratietatea ungureasca, care vrea se uneasca pe toti sub kalpakulu ideei de statu esclusive maghiare. Este in adeverit ceva foarte curiosu a vedéa cum ne consiliéza Maghiarii se nu ne mai ba­team capulu cu naționalitatea, se nu ne mai separamu de ei, ci se imbrațisiamu cultur’a loru si se ne bucuramu, ci au deosebit’a gratia de a ne consideră de oameni si de a ne ierta se traimu sub acelasiu acoperementu cu ei. Nu vomu­ mai perde vnse tempulu spre a demonstra nedreptatea si ridicululu pretensiuni­­loru maghiare. Voimu se inregistramu numai faptula, ci acuma s’au inauguratu o noua tac­tica de a apela la semitulu desinteressatu alu patriotismului, spre a ne face se renuntiamu la drepturile nationalitatii noastre. Celu mai sacru sentimentu alu unui ceta­­tianu patriotismulu se invoca spre aperarea unei cause atatu de miserabile! Pentru ca se fimu patrioti, se ne multiumimu a fi si de aci incolo heloti politici,, a fi unelt’a rassei ma­ghiare se ne multiumimu a fi lipsiţi de drep­­tulu celu mai de frunte constitutionalu, de dreptulu electoralu, se suferimu ca in patriea nóstra, a careia pamentu este ingrasiatu cu sângele protoparintiloru nostri, se fimu trac­­tati cu străini si cu inimici, se ne bucuramu, ca ni se nimicescu scólele prin nesce mesuri, cari făcu impossibila desvoltarea loru, se fimu fericiți, ce ni se impune pe toate terémurile o limba, care nu este limb’a mamei noastre... Prea multu se cere dela noi deodata, de aceea se nu se mire guvernanții noștri, ca nu le putemu face pe voie. Sunt in aceasta lume margini pentru toate lucrurile. Aceste margini nu se potu trece fara ca se urmeze reactiunea. Se bage de seama nouii apostoli ai magyarismu­­lui, cari ne intimpina adi cu­­libertatea, egali­tatea si fratietatea, pe buze, ca nu cumva to­­rentulu odata infuriatu se inghita calulu cu calaretiu cu totu. Cronica evenimenteloru politice. Scimu, ck iu Cislaitani’a s’a formatu de curendu o partida poporala ger­mana. Se scrie, ca adunarea generala, in care se va constitui acest­a partida este ficsata pe Duminec­a viitóare. Federalistulu Dr. F i s c fi­ii o f si br. Walterskirchen au fost invitați de a desvoltă in acea adunare pro­­gram’a partidei. Se vedemu deca principele Bismarck va fi mai multiumitu cu partid’a ger­mana federalista, dec­itu cu cea centralista a lui Herbst. Dér’ ce mai si trebue se asteptamu, cancelariulu germanu privesce si asia la fede­­ratiunea celoru 25 monarchii germane, ca la unu „ malum necessarium“, elu se pota ar’ tri­mite pe toti printisiorii germani la aeru curatu prin străinătate si ar’ disolva tóte parlamentele, cari si asia numai chtu ’lu împiedeca in pla­nurile sale politice si economice. „Gazeta Naradova“ afla, ck metropolitulu ruténu Sembratovicz merge la Rom’a, dar’ nu in urm’a propriei si liberei sale deci­­siuni, ci pentru ck a fost citatu de catra Pap’a ad audiendum verbum. Corespondentulu din Bucuresci alu diarului „N. fr. Presse“ scrie: In luna lui Septembre camerile romane se voru convocă in sessiune extraordinara spre a vota inca cate­va proiecte urgente. Apoi camerile voru fi disolvate si se voru face alegeri pentru o constituanta. Acést­a va avé de scopu pe de o parte se reguleze positiunea regelui in constitutiune, (care vorbesce de domnu, nu de rege) si de alta parte se elaboreze o noua lege electorala liberala. „Fremdenblatt“ vorbindu de silintiele unora diare romanesci pentru a crea Aus­triei adversari printre puterile europene cu sco­­pulu de a aduce in cestiunea Dunărei o solu­ti­une favorabila României, esprima regretele sale, ca asemenea ilusiuni mai esista inca la romani, caci aceste ilusiuni sunt de natura a ingreuna raporturile amicale dorite de Austri­a, cari in cestiunea Dunărei nu represinta intere­sele sale particulare ci interesele Europei. Conferenti­a dela Constantinopolu a hotaritu a preda Portei o nota colectiva, prin care o provoca la interventiune militară in Egiptu. Not’a acést’a ’i s’a si predatu in 7 iuliu st. n. Principele de Bismarck a reesitu a delatura combinatiunile unei interventiuni comune anglo-francese si a dobenditu învoirea Puteriloru in favorulu inter­­venirei Sultanului, care este suveranu peste Egiptu. Fransi’a si Angli’a inse totusi nu s’au invoitu mai inainte de a li se dâ garantiile ce le cereau. Astfeliu s’a stabilitu ca interven­­tiunea seu mai bine disu ocupatiunea turceasca se nu dureze mai multu de trei luni, se resta­­bileasca starea lucruriloru de mai inainte, se creeze garanții pentru viitoriu si se ceara des­păgubire pentru pierderile causate prin turbu­­rarile dela 11 luniu. Cum se va decide Poartea ? Primi-va ea man­­datulu conferintiei ? Cabinetele apusane vedemu ck si dau mare silintie de a îndemnă pe Sul­­tanu ca se recunosca conferentia, fia prin aceea ck va trimite si ea representan­­tele seu, fia prin inaugurarea de negociari cu conferenti’a si prin numirea unui agentu spe­­cialu ad hoc din parte’si, care se conducă ne­­gociarile. După cum afla „Polit. Coresp.“ spe­­ranti’a intr’o pacifica deslegare a cestiunei este mare. Sultanulu se’si fi schimbatu parerea si dispositiunea lui se fia mai concilianta. Partid’a intransigenta lucra cu tote astea barbatesce in contra si nici ea nu ’si-a perdutu inca speran­­ti’a de a reesi. Se pote, ck pre candu scriemu aceste conferenti’a se fi primitu dela respunsulu Portei. Dela acestu respunsu depinde multu, pe langa Sultanulu pote singuru printiulu Bismarck va sei inainte cum are se fia. Din Alexandria se depesteza ck S­u­l­ta­nu­­­u a provocatu pe A­r­a­b­i­ p­a s­i’a in toata form’a se mérga la Constantinopolu, dér’ Arabi a refusatu. Se mai duce că Arabi ar’ fi hota­ritu a se opune cu arm’a interventiunei even­tuale turcesci. In toate arsenalele flotei francese domnesce cea mai mare activitate. Naile de resboiu din Toulon 20 la numeru potu lua pe bordu 30,000 oameni, precum si cavaleria si artileria cu provisiuni. In toate porturile se lucreaza di si noapte la lumin’a electrica. Gu­­vernulu are de gandu se arate lumei in optu dile cea mai puternica flota, ce a avutu vre­odată Franți’a. Guvernulu grecu a concentrării, se dice, unu corpu de 5000 oameni, spre a puté imediatu urma unei eventuale invitări de a lua parte la intervenirea in Egiptu. Regele, regin’a si fa­­mili’a regala au plecatu la Veneti’a cu va­­porulu. Admiralulu Jauréguiberry, ministru marinei in Fransi’a depune in numele guvernu­lui cererea creditului anunciata pentru a aco-

Next