Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-11-21 / nr. 136
GAZETA TRAHSIVAMEI. Redactiunea si Administratiunea Nr. 136 Dumineca 21 Novembre 3 Decembre 1882 BrasiOTU, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ e?* Mercurea. Tinerea si imminec’a. 2?xetla.l*u. a.tooxa.a.xn.exxtia.l'u.l . •ana am 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe anu 28 fraud. 4» ■- ■\v S® pren-am©xa.; postele c. si r. si pe la dd. corespondenți, u&.au.'u.xxclnu.rlle z an’a aerie garmondu 6 cr. si timbru de 80 er▼ . a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Brasiovu 21 Novembre. Foile maghiare, in desperarea loru că nu se afla destule funcțiuni in tiera spre a capetui pe toti golanii Unguri, cari stau se moara de foame, pentru ca n’au invetiatu nimicu cumu se cade in viétia loru si nu sciu munci, ne imputa noue Romaniloru, ce ne prea imbulzimu la funcțiuni. Remane inca a se constata, deca este adeveratu, ck juristii nostri s’ar’ imbulzi la posturi, afara de orice indoiela este inse, ck guvernulu ungurescu din parte si nu ne imbulzesce de locu cu funcțiile. Pena ce membrii tribunaleloru se alegeau de catra adunările comitatense, totu mai aveamu si la justiţia omeni din sinulu nostru, de candu inse ii numesce guvernulu ungurescu ni se oferă spectacule surprindietóre, ca celu ce ni’lu descrie corespondenti’a de mai la vale din Fagarasiu, unde, intrunu comitatu curatu romanescu, judecătorii suntu unguri si nu cunoscu limb’a poporului. Astfeliu d’intre toti amploiaţii mai de frunte dela justiţia, remas’amu noi Romanii din Ardealu — unu milionu si jumătate la numeru, intre ducé milioane de locuitori — remas’amu, dicu, c’unu singura presiedinte de tribunalu, care a scapatu ca prin urechile acului printre multimea de Unguri, poate, pentru ca este cam mititelu la statura si nu face impressiunea de mare „dacoromanistu*. Acestu bravu si inteligentu barbatu, care isi vede de treaba si nu face alta politica, dechtu aceea de a ’si împlini datori’a cu conscientiositate este d. Ioanu Florianu, presiedintele tribunalului din Odorheiulu secuiescu. Loculu domnului Florianu era la Deva, seu la Alb’a-Iuli’a, seu la Desiu seu la Brasiovu, dér’ pentru che Romanu l’au pusu in mijloculu Secuiloru la Odorheiu, căci in ţinuturile romanesci se cade se fia judecători numai Unguri. Ca unu bunu functionaru ce este d. Florianu ’isi implinesce chiamarea s’a de omu alu dreptății cu conscientiositate si intre Secui si este iubitu si stimatu pentru acést’a de catra locuitorii Odorheiului, cu cari a traitu pena acuma in pace. Impregiurarea acéstea inse nu a plăcuțu nicidecumu fanaticiloru corespondenţi ai diarului Kossuthianu din Clusiu; ei nu se potu impaca cu ideea ca unu Romanu se ocupe unu postu atatu de insemnatu intre Secui si se fia chiaru bine vediutu la ei. De aceea au facutu ce au facutu si au gasitu unu nodu in papura, dandu alarma in „Ellenzék“ contra numitului presiedinte. Nu scimu cum s’a intemplatu, dar’ l’au pusu pecatele pe d-nu Florianu de a numitu la cărțile funduare unu ajutori de naționalitate romana si atata a fost destulu spre a ’si atrage mani’a tuturora raportoriloru lui „Ellenzék“, cari striga acum in gur’a mare. ck d. Florianu are tendintie de romanisare si ck voiesce se imple tribunalulu cu Romani. Spre completarea acestei acusari ridicule fanaticii dela „Ellenzék“ mai sustinu, ck d. Florianu a candidatu pentru unu postu vacantu de jude, intre nesce Unguri, si pe unu Romanu, si inca la primulu locu — negresitu pentru ce a fost celu mai harnica, — apoi ce se subscrie in actele judecatoresci: Florianu, car’ nu cum voiescu ei pe unguresce : »Florian“, si in fine ca a contribuitu la restaurarea bisericei romanesci din Odorheiu si s’a ingrijitu ca biseric’a se aiba unu cantaretiu romanu. „Ellenzék“ a datu alarm’a: patri’a este in periculu, căci la Odorheiu se face propaganda romaneasca. Cineva sare in aperarea d-lui Florianu in „Magyar Polgár.* Cei dela „Ellenzék“ se mania. Urmeaza o polemia înfocata. „Magyar Polgár“ (guvernamentalii) se retrage in fine decendu, ck elu nu poate jura, ck d. Florianu ar’ fi nevinovatii si reproduce acusarile inoite din „Ellenzék.“ Si candu e vorba de memorandu totu „Ellenzék“ si „Magyar Polgár“ ne spune, ck in Ungari’a este egalitate inaintea legei. Ei bine, egalitate este, ca se fia candidaţi si numiţi in posturi la tribunale numai Maghiari ? este egalitate ca toti funcţionării se ’si scrie numele numai cu accentu ungurescu ? este egalitate, ca unui functionariu de Romanu se nui fia iertatu a ’si implini datori’a ce o are catra religiunea si biseric’a s’a ? Pena candu ve ’ti mai lua in desiertu si in bataia de jocu sântele cuvinte de egalitate si libertate ? Cronic’a evenimenteloru politice. Joi s’au intrunitu ambele camere ungare intr’o siedintia comuna spre a alege pe custodele coronei. Alegerea s’a seversitu sub presiedinti’a d-lui Majlath. A fostu alesu d-lu S za v y , a caruia alegere a si fostu intarita in data de catra Majestatea s’a prin rescriptu. Camerele întrunite au asteptatu vreo óra pena ce a sositu rescriptulu dela Bud’a. Elu fu primitu cu strigări de „Éljen.“ De aici membrii camereloru s au dusu in corpore la palatulu dela Bud’a, unde d. Szlavy a depusu jaramentulu cu custode alu coroanei. Se dice ck d-lu Tisza a propusu pe Szlávy la acestu postu, spre aiface impossibilu de a mai fi membru alu camerei deputatiloru si a paralisa astfel in numirea lui eventuala de ministru in loculu densului. încordarea intre Polonii si Rutenii din Galitia devine pe dî ce merge mai mare. Miercurea trecuta a fost declaraţii de vinovata de catra juraţii poloni din Przemysl tieranulu ruteni Vladimir Starostu, pentru ck la alegerea din urma suplementara luandu parte la agitațiunea in contra candidatului polonu, a disu ck acuma nu mai remane alta „decatu se ucidemu pe toti domnii poloni“. Tribunalulu a condamnatii pe tieranulu rutenu la duce luni inchisoare. — Asemeni proces se dovedescu numai marea inimiciția ce domnesce intre poporalii ruteni si poloni, si care poate se devină inca foarte fatala pentru Poloni si pentru Galiti’a. S’a totu vorbitu de-o conferenția europeana in cestiunea Dunărei, der’ inca nici nu s’a facutu pena acuma o propunere oficiala in privinti’a acest’a. Cateva puteri ar’ dori ca aceasta conferentia se se tiena la Londr’a, pentru ck Angli’a a fostu mai neutrala in cestiunea dunareana. Aflamu din diarulu „Poporalii,“ ck Sinodulu României a pregatitu unu respunsu cktra Patriarchi’a din Constantinopole demnu si la inaltimea positiunei independente a bisericei romane, datoritu mai cu séma eruditiunei părintelui Melchisedecu, Episcopulu de Romanu. Respunsulu acestea s’a cetitu mai antaiu in comitetu secretu, adunatu la Metropolitulu Primatu si a fostu priimitu cu aplause unanime. Ilu vomu reproduce si noi intregu. Deocamdată citamu dintr’insulu pasagiulu celu mai puternicii, care suna asia : „Sf. Sinodu alu bisericei ortodoxe romane, pe temeiulu legislaţiei nóstre moderne, pe temeiulu demnităţii statului romanu, si alu demnităţii natiunei romane, declara susu si tare, ca biserica romana ortodoxa a fostu si este autocefala in cuprinsulu teritoriului României, si nici o autoritate bisericeasca străină nu are dreptu a ne impune ceva, fara a ne consultă, fara a primi avisulu nostru. Nu avemu nevoie a fi din noni recunoscuta de cineva antocefali’a noastra bisericesca; ea este unu factu istoricii îndestulătorii pentru noi si pentru cei ce ne iubescu si voescu a fi cu biseric’a si cu statuia nostru in relatiuni amicale. Cei ce ne urascu si zavistuescu positiunea nóstra, se scia ca nu ne vom puté urni din ea, ci tu va esistatie l’asinati’a romana.“ La alegerea de deputatu alu colegiului III de Ilfovud C. A. Rosetti a obtînutu apróape unanimitatea voturiloru alegétoriloru present! (1014 voturi din 1018 votanti.) Totodată d-lu Rosetti a fost alesu de presiedinte alu adunarei deputatiloru cu 62 voturi. Biuroulu camerei insciintiandu pe Rosetti, care, precum soimu, se afla la Paris, despre acesta fapta, a primitu dela densulu o depesia, in care duce, ck nu acceptéza a fi nici deputatu, nici presiedinte fiindu-ck nu mai este in acordu cu majoritatea. In urma acestei depeste camera a primitu demissiunea d-lui Rosetti. Declararea betranului siefu alu partidei liberale, ck nu mai e de acordu cu ideile majoritatii, face pe „Romani’a Libera“ se créda, ck d. Rosetti a plecatu din tiera pentru o neintielegere politica intre densulu si d. Ioanu Bratianu. Roseti este unu democratu radicalu si socialistu, Bratianu e unu liberalii mai moderate din care causa s’a opusu la proiectele radicale precum electivitatea magistratiloru, scrutinulu de lista, platirea datorieloru tieraniloru s. a. De aici recél’a. De alta parte Bratianu ar’ fi aratatu dorinti’a de a curati copaciulu liberalii de uscaturi si de muschiulu putredu si de alu altoi cu seva sanatoasa. Acest’a operatiune a alarmatu partid’a. D. Rosetti a fost in contra unei asemeni sguduiri a partidului, deri n’a voitu a se opune vechiului seu amicu pe fasia si de aceea s’a retrasu lasandulu singura ca se încerce, ceea ce crede ca e patrioticu se încerce. D. Bratianu a cam inceputu cu curățirea uscaturiloru. Alegerea senatoriala dela Oltu, tramiterea lui Opranu la Constanti’a, apelulu facutu lui Carp sunt semne ale incercariloru primului ministru. Cumu se va sférsi inse lucra ? „Romani’a Libera“ dice, ck e cu neputintia de a prevesti, déca cei duoi omeni de statu se voru impaca cu timpulu seu ce ruptura d’intre ei se va desfasiura la lumin’a dîlei. Triumfulu radicalismului ar’ fi o nenorocire pentru tiera, atatu mai vertosu, ca „radicalii nostri, cu doue trei esceptiuni, suntu nesce desmatiati cu capete mici si cu pântece mari.“ Cei ce se opunu radicalismului servescu bine interessele României. Deca intre acestia ar' persistă si d-lu Bratianu — încheia numita toie — amu privi fuptulu cu multiamire si l’amu ajută, spre a impedeca unificarea colegieloru electorale si alegerea magistratiloru. înainte de a merge la Vien’a ministrulu de esterne russu Griers a facutu o visita la Rom ’a. Russi’a se apropia de Germania si de Itali’a mai antaiu, cktu pentru Austri’a ea este adi numita totu împreuna cu Germania, dér’ cine scie déca ea va puté merge in orice impregiurari alaturi cu imperative dela nordu ? O fóie conservativa italiana vorbesce de-o legătură intre monarchiele continentale spre a se apera in contra republicanismului francesu si a partideloru anarchice in Europa. Numai se nu se intemple ca foculu republicanu se isbucnesca in Itali a mai puternicit decktu in alte parti! Domnulu G a m b e 11 a avu nenorocirea, ca tînendu in mana unu revolveru, cu care dăduse la tînta, revolverulu se se sloboda si glon-