Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-09-11 / nr. 165
IlKDAOnl’XEA ŞI AIHHI(ISTRA-ril'î(EA: BRASOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. " __________ . Pe anii anii 12 fior., pe sese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş e se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANULU XLVII. A N U N CIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. R.165. Luni, Marţi 11 (23) Septembre 1884. Braşovu în 10 (22) Septembre. Măsuri escepţionale în Ungaria şi Transilvania, stare de asediu în Croaţia.... EatA unde ne-a adusă înţelepţiunea politicilor ei unguri, încependă dela „marele“ şi „liberalulu“ Deák Ferencz până la Tisza Kalman, celă ce s’a băgată acum în serviciulu reacţiunei. Spre a dobândi unii miserabila resultatu ca acesta, n’aru fi fostu de lipsă atâtea lupte şi atâta cheltuială, câtă s’a făcută în era aşa ijisă constituţională de doue-decî şi trei de ani încoce! Maghiarii nu trebuia se facă alta decâtă să roge pe reposatula Bach, şefulă cabinetului din timpul absolutismului nemţescă, ca să facă a se introduce pentru partea de dincóce de Laita limba maghiară în administraţia statului şi ar fi avută fără de nici o greutate ceea ce pare a forma artî obiectulă aspiraţiunilor d-lui Tisza: absolutismulă tradusă pe unguresce. Căci, deca e vorba de introducerea absolutismului şi deca Ungaria nu poate fi independentă şi prin urmare nu poate avea una guvernă independentă, puţină importă cine suntă miniştrii, de suntă Nemţi ori Maghiari, de sunt instrumente directe sau indirecte ale reacţiunei. Frasele bombastice ale şoviniştilor, despre marea misiune a maghiarismului şi despre suprema necesitate de a apăra interesele lui chiar şi cu mijloace reacţionare, vor mai avea trecere câtva timpă, până ce voră mai fi bani de cheltuieli şi până ce se va mai putea face politică mare pe conta bieţilor contribuabili, cari abia mai potă suportă sarcinele ce li se impună. Curândă însă capetele înfierbântate de passiunile orbe naţionale se voră lovi de păreţii durei realităţi, şi atunci? Atunci şi Maghiarii trebue să vină la vorba nostra şi să recunóscâ, că totă ce s’a zidită în cursă de douăzeci de ani s’a zidită pe nisipă şi că oamenii loră de stată n’au înţelesă timpul, şi nu şi-au dată contă de adevăratele trebuinţe ale poporului maghiară, căci în locă să lă facă liberă, mulţumită şi iubită de naţiunile ce lă încungiură, l’au împinsă în braţele unei reacţiuni, care va slei toate puterile lui bune și-lă va face chiar incapabilă de a mai juca în viitoră mnă rolă independentă. Astăzi încă potă fi aplaudate cuvinte ca cele rostite de fratele ministrului-președinte, grofulă dela Seghedină, care (jise că mai bine preferă absolutismulă maghiară, decâtă nisce instituţiuni liberale, cari impedecă maghiarisarea. Las’ să vină numai acestă absolutismă şi apoi vomă vorbi de sigură altfelă. Deocamdată suntem, numai la începutulă reacţiunei şi deja vedemă, că situaţiunea interi-ară a statului ungară devine forte ameninţătăre. Pentru momentă celă mai mare periculă îlă ameninţă din partea Croaţiei. Celă cea privită cu atenţiune mersulă evenemintelor, în acesta mică ţară de ună timpă încoce, a trebuită se observe, că aici se lucrăză ceva pe dedesuptă şi că să aseja o mină, care nu se scie încă în ce parte va esploda. Dacă Maghiarii seiu se fie fanatici, atunci Croaţii le-au dovedită că potă se fie şi mai fanatici decâtă ei. Diferenţa este numai în scopă şi i-amă crede pe Croaţii pote pré într’o ureată, déca amă admite, că agitaţiunile loră cele mai nouă nu urmărescă mă scopă anumită şi că elei Wărtembergesă în Friedrichshafen şi de aici s’a nu se facă cu oarecare sistemă, după ună plană înainte croită. Planulă se pare că este făcută în oficina acelora, cari lucrază în ascunsă pentru restabilirea unităţii monarchiei. Aceştia, se dice, ar fi găsită în Croaţia punctulă archimedică, cu ajutorulă căruia spereza a scoate cu totulă din ţîţîne dualismulă.... Se asigură că scopulă Starcevicianiloră, cari provoca mereu scandaluri cu intenţiune, ar fi de a face impossibilă alegerea de deputaţi croaţi pentru dieta maghiară. Astfel, parlamentulă din Pesta ar deveni trunchiată şi guvernulă ungurescă şi-ar perdeună lacrimă puternică celă avea în deputaţii croaţi. Vomă vede în curendă dacă aceste presupuneri sunt basate sau nu. Deocamdată s’a introdusă starea de asediu mică în Agram şi alte oraşe croate şi de aici pănă la absolutismulă formală este numai ună pasă. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.«) Agrim, 20 Septemvre. — Resultatulă generală ală alegerilor este următorulă: partida naţională 69 cu cei fără partidă 72 voturi, prin urmare are o majoritate de două treimi. dusiu, 20 Septemvre. — Imprmentarea episcopului Péter Nagy a fostă imposantă. Au luată parte la ea representanţii tuturor comunelor bisericesci ardelene, autorităţile, corporaţiunile, institutele de învăţământă, reuniunile, aristocraţia, episcopii reformaţi unguri, avertilă în frunte pe d. Révész, care ținu una petrundetorii discursă funebru. Siena, 20 Septemvre. — Regele Grecilor o primi pe Kalnoky în audiență, care ținu o oră. — Bancherulă Redlich a fostă condamnată la închisoarea grea pe șase ani. Ansbruck, 20 Septemvre. — Eri la șese oare sora s’a dată ună prântră ală Curții, cu care ocasiune Maiestatea Sa vorbi cu toți câți au luată parte. După 8 ore a fostă ună imposantă conductă cu facle, cu mai multe musici militare, înaintea palatului. Maiestatea Sa apăru în balconă, unde fu salutată cu strigăte entusiaste de „Să trăiască!“ In acelaşi timp se înălţară mii de rachete, se aprinseră pe dealurile din apropiere focuri de bucurie. Strălucitele artificii representau coroana împărătască cu iniţialele împăratului şi cu ratele din flancă ale vagonului. Iluminarea oferea ună aspectă măreţă. Bregența, 21 Septembre.— Pe toata linia cărei ferate Arlberg a fostă salutată cu entusiasmă primulă trenă, în care se afla Maiestatea Sa împăratulă, care a mersă să asiste la deschiderea acestei linie. Stațiunile toate erau pomposă decorate. Pretutindeni se afla mulțime de poporă, autorităţile civile şi militare, veteranii şi reuniunile vânătorilor, copiii de la scole. Trenulă care a fostă primită cu puşcături din piuşore, întră la 11 ore şi 25 minute în tunelulă Arlberg. Pe sub tunelă trenulă a mersă 20 de minute. A sosită în Bregenţa la 5 ore d. a. Aici primire strălucită. Maiestatea Sa răspunse graţiosă la vorbirile de întâmpinare ale căpitanului ţării şi ale primarului. Sora iluminaţiune strălucită şi focă de artificie. Maiestatea Sa a încunjurată pe vaporul Habsburg laculă Constanţa. Bregenţa, 21 Septemvre. — Aciî înainte de a mecii Maiestatea Sa suindu-se în vaporul. „Habsburg“ a făcută o visită marelui duce de Baden pe insula Mainau, unde a petrecută două ore și a detunată, apoi a visitată familia regală dusă la villa prințului Ludovică de Bavaria lângă Lindau. Pretutindeni Maiestatea Sa a fostă primită de cătră marea mulţime cu aclamaţiuni simpatice. Timpul era foarte frumosă. După orele 5 se întoarse Maiestatea Sa pe vaporul Habsburg la Bregenţa. Maiestatea Sa împărţi multe decoraţiunî. La orele 6 a fostă prâmtă. La orele 8 la M. Sa plecă pe linia Arlberg. Agram, 22 Septemvre. — In urma esceseloră de alaltaeri primarulă oraşului a proclamată mica stare de asediu. Copiiloră, înveţăceiloră şi lucrătoriloră le este interzisă de a umbla pe strade după 8 ore seara. Porţile caseloră trebue să fie închise la orele 8 sera, birturile şi ospătăriile la orele 11 şi cafenelele la méja-nóapte. întrunirile mai multor persoane la ună locă şi cântările sgomotoase în timpă de nóapte suntă oprite. Pentru Segnia (Zengg) totă din acelaşă incidenţă a fostă instituită ună comisară guvernială, primarulă a fostă destituită şi s’a trămisă acolo trupe. CRONICA ziLEI. Mâne începu în Pesta conferinţele miniştrilor comuni Kalnoky, Bylandt-Rheidt şi Kallay împreună cu referenţii loră speciali, cu ministrulă preşedinte Taaffe şi celă de finanţe Dunajewsky. Conferenţiarii voră stabili proiectulă de bugetă comună pentru anulă viitoră. Desbaterile voră ţină vreo trei-patru zile şi se vor încheia cu un consiliu de miniştri sub preşedinţa Maiestăţii Sale. După ce se va stabili acestă proiectă, va veni la rendă proiectulă bugetului statului ungară. * Se vorbesce că reforma camerei magnaţiloră va fi întâiulă obiectă principală, ce se va desbate în dietă. Proiectul de reformă se va presentă camerei deputaţilor, cu acelaşi textă, precum a fostă lucrată în primăvăra anului trecută de ministrul preşedinte. Camera magnaţiloră va începe a funcţionă în noua sa formă, dăcă acăsta se va esecută, la începutul sesiunei a doua a acestei diete. * »Journal des Dăbats« a publicată mnă raportă despre o visită ce d. Montferrier a făcut’o ministrulă comună de finanţe ală Austro-Ungariei, d-lui Kallay. Intre altele (jice, că venindă vorba despre pretenţiunile Serbilor, asupra provinciilor anexate Bosnia şi Erzegovina, d. Kallay a dată redactorului chiarului franceză a înţelege, că amiciţia Austro-Ungariei pentru regele Milan nu va merge niciodată aşa de departe, ca să’i dăruiască acele provincii. Mai departe comunică d. Montferrer, că d. Kallay e ministrulă afacerilor esterne ale Orientului, că elă cunosce bine ţara şi oamenii, cu toate că antagonismulă ce esistă între Austro-Ungaria şi Rusia nu atârnă de voinţa guvernelor. DIN CROATIA. 9 Alegerile pentru dieta croată s’au terminală şi foaia oficială anunţă deja convocarea dietei croate pe ziua de 30 Septemvre. Partida guvernamentală se laudă, că va avea în dieta viitoare o majoritate de două din trei părţi. Starcevicianii de altă parte se bucură că au câştigată şapte mandate nouă şi limbagiulă foiloră acestei partide este pe tot ce merge totă mai vehementă, ţiiarulă starceviciană »Sloboda« a scrisă ună articulă atâtă de înverşunată, încâtă redactorulă lui Kraiacî a fostă arestată pe basa unui paragrafă din lege, 166 lit. z, pentrucă autorităţile se temă că fundă lăsată pe picioră liberă va scrie ensuşi totă aşa de înverşunată. Numai ca o urmare a victoriei ce au dobândit’o Starcevicenii în mai multe cercuri este a se considera mereu iritaţiune ce domnesce în ţară şi care se manifestă acum după alegeri prin totă felul ei de escesse. In Agram cetăţenii şi amploiaţii, cari au votată pentru guvernă au fostă insultaţi şi li s’au spartă ferestrile a la Cluşiu. Pa-