Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-09-11 / nr. 165

IlKDAOnl’XEA ŞI AIHHI(ISTRA-ril'î(EA: BRASOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. " __________ . Pe anii anii 12 fior., pe sese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe a­n­ii 36 fr., pe ş e s­e luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANULU XLVII. A N U N CIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. R.165. Luni, Marţi 11 (23) Septembre 1884. Braşovu în 10 (22) Septembre. Măsuri escepţionale în Ungaria şi Transil­vania, stare de asediu în Croaţia.... EatA unde ne-a adusă înţelepţiunea politi­­cilor ei unguri, încependă dela „marele“ şi „libe­­ralulu“ Deák Ferencz până la Tisza Kalman, celă ce s’a băgată acum în serviciulu reacţiunei. Spre a dobândi unii miserabila resultatu ca acesta, n’aru fi fostu de lipsă atâtea lupte şi atâta cheltuială, câtă s’a făcută în era aşa ijisă consti­tuţională de doue-decî şi trei de ani încoce! Maghiarii nu trebuia se facă alta decâtă să roge pe reposatula Bach, şefulă cabinetului din timpul­ absolutismului nemţescă, ca să facă a se introduce pentru partea de dincóce de Laita limba maghiară în administraţia statului şi ar fi avută fără de nici o greutate ceea ce pare a form­a artî obiectulă aspiraţiunilor­ d-lui Tisza: absolutismulă tradusă pe unguresce. Căci, deca e vorba de introducerea absolutismului şi deca Ungaria nu poate fi independentă şi prin urmare nu poate avea una guvernă independentă, puţină importă cine suntă miniştrii, de suntă Nemţi ori Maghiari, de sunt instrumente directe sau indi­recte ale reacţiunei. Frasele bombastice ale şoviniştilor, despre marea misiune a maghiarismului şi despre suprema necesitate de a apăra interesele lui chiar şi cu mijloace reacţionare, vor­ mai avea trecere câtva timpă, până ce voră mai fi bani de cheltuieli şi până ce se va mai putea face politică mare pe conta bieţilor­ contribuabili, cari abia mai potă suportă sarcinele ce li se impună. Curândă însă capetele înfierbântate de passiunile orbe naţionale se voră lovi de păreţii durei realităţi, şi atunci? Atunci şi Maghiarii trebue să vină la vorba nostra şi să recunóscâ, că totă ce s’a zidită în cursă de douăzeci de ani s’a zidită pe nisipă şi că oamenii loră de stată n’au înţelesă timpul, şi nu şi-au dată contă de adevăratele trebuinţe ale poporului maghiară, căci în locă să­ lă facă li­beră, mulţumită şi iubită de naţiunile ce­ lă în­­cungiură, l’au împinsă în braţele unei reacţiuni, care va slei toate puterile lui bune și-lă va face chiar incapabilă de a mai juca în viitoră mnă rolă independentă. Astăzi încă potă fi aplaudate cuvinte ca cele rostite de fratele ministrului-președinte, grofulă dela Segh­edină, care (jise că mai bine preferă absolutismulă maghiară, decâtă nisce instituţiuni liberale, cari impedecă maghiarisarea. Las’ să vină numai acestă absolutismă şi apoi vomă vorbi de sigură altfelă. Deocamdată suntem, numai la începutulă reacţiunei şi deja vedemă, că situaţiunea interi-­ară a statului ungară devine forte ameninţătăre. Pentru momentă celă mai mare periculă îlă ameninţă din partea Croaţiei. Celă ce­a privită cu atenţiune mersulă evenemintelor, în acesta mică ţară de ună timpă încoce, a trebuită se observe, că aici se lucrăză ceva pe dedesuptă şi că să ase­ja o mină, care nu se scie încă în ce parte va esploda. Dacă Maghiarii seiu se fie fanatici, atunci Croaţii le-au dovedită că potă se fie şi mai fa­natici decâtă ei. Diferenţa este numai în scopă şi i-amă crede pe Croaţii pote pré într’o ure­ată, déca amă admite, că agitaţiunile loră cele mai nouă nu urmărescă m­ă scopă anumită şi că elei Wărtembergesă în Friedrichshafen şi de aici s’a nu se facă cu oarecare sistemă, după ună plană înainte croită. Planulă se pare că este făcută în oficina a­­celora, cari lucrază în ascunsă pentru restabi­lirea unităţii monarchiei. Aceştia, se dice, ar fi găsită în Croaţia punctulă archim­edică, cu aju­­torulă căruia spereza a scoate cu totulă din ţîţîne dualismulă.... Se asigură că scopulă Starcevicianiloră, cari provoca mereu scandaluri cu intenţiune, ar fi de a face impossibilă alegerea de deputaţi croaţi pentru dieta maghiară. Astfel, parlamentulă din Pesta ar deveni trunchiată şi guvernulă ungu­­rescă şi-ar perde­ună lacrimă puternică celă avea în deputaţii croaţi. Vomă vede în cu­ren­dă dacă aceste presu­puneri sunt basate sau nu. Deocamdată s’a in­trodusă starea de asediu mică în Agram şi alte oraşe croate şi de aici pănă la absolutismulă formală este numai ună pasă. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.«) Agrim­, 20 Septemvre. — Resultatulă generală ală alegerilor­ este următorulă: partida naţională 69 cu cei fără partidă 72 voturi, prin urmare are o majoritate de două treimi. dusiu, 20 Septemvre. — Imprmentarea episcopului Péter Nagy a fostă imposantă. Au luată parte la ea representanţii tuturor­ comu­­nelor­ bisericesci ardelene, autorităţile, corpora­­ţiunile, institutele de învăţământă, reuniunile, aris­tocraţia, episcopii reformaţi unguri, avertilă în frunte pe d. Révész, care ținu una petrundetorii discursă funebru. S­iena, 20 Septemvre. — Regele Greci­­lor o primi pe Kalnoky în audiență, care ținu o oră. — Bancherulă Redlich a fostă condamnată la închisoarea grea pe șase ani. Ansbruck, 20 Septemvre. — Eri la șese oare sora s’a dată ună prântră ală Curții, cu care ocasiune Maiestatea Sa vorbi cu toți câți au luată parte. După 8 ore a fostă ună impo­santă conductă cu facle, cu mai multe musici militare, înaintea palatului. Maiestatea Sa apăru în balconă, unde fu salutată cu strigăte entusi­­aste de „Să trăiască!“ In acelaşi tim­p se înăl­­ţară mii de rachete, se aprinseră pe dealurile din apropiere focuri de bucurie. Strălucitele artificii representau coroana împărătască cu iniţialele îm­păratului şi cu ratele din flancă ale vagonului. Iluminarea oferea ună aspectă măreţă. Bregența, 21 Septembre.— Pe toata linia cărei ferate Arlberg a fostă salutată cu entusiasmă primulă trenă, în care se afla Maiestatea Sa împăratulă, care a mersă să asiste la deschiderea acestei linie. Stațiunile toate erau pomposă deco­rate. Pretutindeni se afla mulțime de poporă, autorităţile civile şi militare, veteranii şi reuniunile vânătorilor­, copiii de la scole. Trenulă care a fostă primită cu puşcături din piuşore, întră la 11 ore şi 25 minute în tunelulă Arlberg. Pe sub tunelă trenulă a mersă 20 de minute. A sosită în Bregenţa la 5 ore d. a. Aici pri­mire strălucită. Maiestatea Sa răspunse graţiosă la vorbirile de întâmpinare ale căpitanului ţării şi ale primarului. Sora iluminaţiune strălucită şi focă de artificie. Maiestatea Sa a încunjurată pe vaporul­ Habsburg laculă Constanţa. Bregenţa, 21 Septemvre. — Aciî înainte de a mecii Maiestatea Sa suindu-se în vaporul. „Habsburg“ a făcută o visită marelui duce de Baden pe insula Mainau, unde a petrecută două ore și a detunată, apoi a visitată familia regală dusă la villa prințului Ludovică de Bavaria lângă Lindau. Pretutindeni Maiestatea Sa a fostă pri­mită de cătră marea mulţime cu aclamaţiuni sim­patice. Timpul­ era foarte frumosă. După orele 5 se întoarse Maiestatea Sa pe vaporul­ Habsburg la Bregenţa. Maiestatea Sa împărţi multe deco­­raţiunî. La orele 6 a fostă prâmtă. La orele 8 l­a M. Sa plecă pe linia Arlberg. Agram, 22 Septemvre. — In urma es­­ceseloră de alaltaeri primarulă oraşului a procla­mată mica stare de asediu. Copiiloră, în­­veţăceiloră şi lucrătoriloră le este interzisă de a umbla pe strade după 8 ore seara. Porţile case­­loră trebue să fie închise la orele 8 sera, birtu­rile şi ospătăriile la orele 11 şi cafenelele la mé­­­ja-nóapte. întrunirile mai multor­ persoane la ună locă şi cântările sgomotoase în timpă de nóapte suntă oprite. Pentru Segnia (Zengg) totă din acelaşă incidenţă a fostă instituită ună co­­misară guvernială, primarulă a fostă destituită şi s’a trămisă acolo trupe. CRONICA ziLEI. Mâne începu în Pesta conferinţele miniştrilor­ co­muni Kalnoky, Bylandt-Rheidt şi Kallay împreună cu re­ferenţii loră speciali, cu ministrulă preşedinte Taaffe şi celă de finanţe Dunajewsky. Conferenţiarii voră stabili proiectulă de bugetă comună pentru anulă viitoră. Des­­baterile voră ţină vreo trei-patru zile şi se vor­ încheia cu un­ consiliu de miniştri sub preşedinţa Maiestăţii Sale. După ce se va stabili acestă proiectă, va veni la rendă proiectulă bugetului statului ungară. * Se vorbesce că reforma camerei magnaţiloră va fi întâiulă obiectă principală, ce se va desbate în dietă. Proiectul­ de reformă se va presentă camerei deputaţi­­lor, cu acelaşi textă, precum a fostă lucrată în primă­­văra anului trecută de ministrul­ preşedinte. Camera magnaţiloră va începe a funcţionă în noua sa formă, dăcă acăsta se va esecută, la începutul­ sesiunei a doua a acestei diete. * »Journal des Dăbats« a publicată mnă raportă despre o visită ce d. Montferrier a făcut’o ministrulă co­mună de finanţe ală Austro-Ungariei, d-lui Kallay. Intre altele (jice, că venindă vorba despre pretenţiunile Serbi­­lor, asupra provinciilor­ anexate Bosnia şi Erzegovina, d. Kallay a dată redactorului chiarului franceză a înţe­lege, că amiciţia Austro-Ungariei pentru regele Milan nu va merge nici­odată aşa de departe, ca să’i dăruiască acele provincii. Mai departe comunică d. Montferrer, că d. Kallay e ministrulă afacerilor­ esterne ale Orientului, că elă cunosce bine ţara şi oamenii, cu toate că antago­­nismulă ce esistă între Austro-Ungaria şi Rusia nu atârnă de voinţa guvernelor­. DIN CROATIA. 9 Alegerile pentru dieta croată s’au terminală şi foaia oficială anunţă deja convocarea dietei croate pe ziua de 30 Septemvre. Partida guvernamentală se laudă, că va avea în dieta viitoare o majoritate de două din trei părţi. Starcevicianii de altă parte se bucură că au câştigată şapte mandate nouă şi limbagiulă foiloră acestei partide este pe tot ce merge totă mai vehementă, ţiiarulă star­­ceviciană »Sloboda« a scrisă ună articulă atâtă de în­verşunată, încâtă redactorulă lui Kraiacî a fostă arestată pe basa unui paragrafă din lege, 166 lit. z, pentrucă au­torităţile se temă că fundă lăsată pe picioră liberă va scrie ensuşi totă aşa de înverşunată. Numai ca o urmare a victoriei ce au dobândit’o Starcevicenii în mai multe cercuri este a se considera me­­reu iritaţiune ce domnesce în ţară şi care se manifestă acum după alegeri prin totă felul ei de escesse. In Agram cetăţenii şi amploiaţii, cari au votată pentru guvernă au fostă insultaţi şi li s’au spartă ferestrile a la Cluşiu. Pa-

Next