Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-09-16 / nr. 169

■lKI)AC­Ţ­II.­­RA ŞI ADMINISTRA­­TIUNEA­­ BRAŞOVII, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IEŞE IN FIECARE DI. Pe and anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anui 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUL­ XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seria garmondil 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. N* 169. Sâmbătă Duminecă 16 (28) Septemvre 1884. Braşovu în 15 (27) Septemvre. Vredendu cu câtă energiă şi cu câte devo­­tamentu se luptă naţionalităţile din Austria pre­cum şi unu milione şi jumătate de Croaţi din partea de dincoace a monarchiei pentru interesele limbei lor­, ne cuprinde de multe ori una sâmţă de îngrijire, de care nu ne putem­ da sema la momentu şi ne vine a întreba: Facemu şi noi Românii asemenea? Luptamu şi noi cu aceeaşi energiă şi cu aceeaşi ardere, ca să ne apărămă limba ? Noi dicemă că luptamu. Ce e drept, pre­­tutindenea se manifestă între Români mare îngri­jire şi amărăciune din causa prigonirilor­ şi a in­­sultelor, la care este mereu espusă limba română în Transilvania și Ungaria. Dér oare aceasta în­grijire și mâhnire generală, ce nu se poate negá, este ea însăși lupta, ori este numai o pregătire la luptă? Eră o întrebare, care trebue să ne pună pe cugete. Căci nu mai încape Indoelá, că ar fi o periculosă și stricációasá amăgire, décá amu crede că luptamu, când în adevéru nu facemu decâtu a ne esprimá o îngrijire și o profundă nemulțămire ? Decá amu luptatu cum se cade și din toate puterile în cursula celor­ 16 ani din urmă pentru apărarea limbei noastre, trebue se se védá resul­­tatele. Se și védü, dér de ce felu sunt­ ele? Posiţiuni părăsite şi ocupate de contrarii noştri — era în câteva cuvinte resultatul­ stă­­ruinţelor­ noastre de până acum. Ni se va răspunde. Amu părăsită aceste po­siţiuni pentru că nu le-am­ mai putută ţină faţă cu năvala grea a duşmanului. Aşa ar putea răspunde ori şi ce comandantă ală unei armate sau a unei fortăreţe, care a ca­pitulată. Der consiliulă de răsboiu nu va fi mulțămită cu atâta, ci va cere probe dela co­mandantă despre aceea, deca a încercată totă ce i-a stată în putință spre a’și apără posiţiumiea. Dela modulă cum va documentă el, acesta va depinde și sentința, de aci se va vedea, deca a luptată cum se cade sau nu. Au fostă de salvată posițiuni mari, pentru apărarea cărora se poate aduce înainte că n’amă avută destulă armată. Der au fostă de apărată și posițiuni mai mici, unde amă fi putută să desvoltămă o resistență puternică. Făcutu-s’a acesta ? Nu voimă să cercetămă acum ce s’a făcută şi ce nu s’a făcută. In privința aceasta ne-amă dată părerea altădată mai pe largă. Ne provo­­cămă numai la­caşurile cele mai recentă şi între­­bămă : în ce modă sciu să resiste Românii din comi­­tatul­ Solnocă-Dobeca şi Românii Născudeni unelti­­rilor­ de maghiarisare ale prefectului Banffy? Ce şi câtă se face în comitatul­ Caraşiu-Severi­­nului, în ală Făgăraşului şi ală Uniadorei şi în toate celelalte pentru apărarea limbei române? De altă parte întrebămă: ce resistenţă opună orga­nele noastre şcolare confesionale amestecului şi planurilor­ de maghiarizare ale organelor­ gu­vernului ? Semţimă cu toţii că resistenţă noastră trebue să fie slabă, deoarece contrarii devină pe cii ce merge totă mai cutezători şi mai violenţi. Suntă în adevera caşuri în cari­amă vă­cjută luptându-se pentru limbă cu curagiu an­tică mulţi bravi Români. Ce folosă însă décâ ei nu sunt susţinuţi de ajunsă în lupta loră cu­­ragiósa şi déca stăruinţele loră cadă în cele din urmă jertfă unei neesplicabile apatii? Intr’aceea contrarii limbei nóastre ocupă po­­siţiune după posițiune.... De aceasta natură sunt îngrijirile, ce ne cu­prindă, când ne cugetămă la luptele, ce le poarta celelalte popoare pentru limbă și naționalitate. De ce să nu puteraă merge și noi în urma loră? SCM TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.­) Pesta, 26 Septemvre. — In onoarea lui Munkácsy s’a dată or­­ună banchetă sărbătorescă, la care au asistată somitățile societății. Părechea Munkácsy, condusă de ministrulă preşedinte, a fostă salutată la intrare cu entusiasma. Mun­kácsy a fostă sărbătorită cu numeroase toaste. — Conferințele ministrilor­ comuni s’au terminată eri. Acji va fi ună consiliu de miniştri comunii sub preşedinţa Maiestăţii Sale. Colonia, 26 Septemvre. — Părechea im­perială a fostă primită ori cu strigări entusiaste nesfîrşite, a visitată părţile din nou formate ale oraşului şi la 4 ore a plecată la Coblenţa. Bruxela, 26 Septemvre. — Cercetările prin case se continuă. S’au găsită, după cum spună parele, arme, muniţiuni, scrieri anarchiste. Se vorbesce chiar, că s’au descoperită comploturi în contra siguranţii statului. Arestările suntă numeroase, dene­va, 26 Septemvre. — Alaltaeri au fostă 9, ori, după cum anunţă chiarele, 6 morţi de coleră. Pesta, 27 Septemvre. — Conferinţa co­mună a miniştriloră ţinută ori sub preşedinţa Re­gelui a stabilită bugetulil comună în modă finală. Deastădată nu e hotărâtă z ziua convocării delega­­ţiunilor­; e probabilă că ele vor­ fi convocate la sferşitul­ lui Octomvre. Partida liberală a ţinută ori conferinţă, alegendă preşedinte pe Grustav Viszolyi, or vice-preşedinţi pe Paul Daniel şi Ni­colaus Szatmary, apoi s’a stabilită programa pentru constituirea camerei deputaţilor­. Confe­rinţa independenţilor­ a amânată constituirea pe­­jiua de 1 Octomvre, or desbaterea programei par­tidei pe­­jiua de 29 Septemvre. Paris, 27 Septemvre. — Trenulă de per­­soane de Bruxela s’a lovită la Creil cu ună altă trenă; opta persoane au suferită contusiuni mai uşore. — Noua încercare cu balonulă dirigibilă, făcută ori pe ună timpă liniştită, a isbutită de­plină. Berna, 27 Septemvre. — Consiliulă fede­rală a espulsată şase lucrători din G­ermania şi Austro-Ungaria pentru agitaţiuni anarchiste. CRONICA ziLEI. »Voinţa Naţională,« organulă d-lui minstru-preşe­­dinte Brătianu, salută cu următoarele cuvinte sosirea pă­­rechei noastre princiare de coronă la Sinaia: »A­ I! A A. LL. Archiducele Rudolfă şi Archi­­ducesa Ştefania, moştenitorii coroanelor­ austro-un­­gare, vor­ fi oaspefii MM. LL. Regele şi Regina României în castelul­ Peleşă. Acesta visită făcută Suveranilor­ noştri, în urma întrevederei celor­ trei impăraţî, este pentru România îndoita bine venită: de o parte, ne pro­­bézá amicia şi stima ce domnescă între curtea nóastrá şi cea din Viena; d’altă parte, ne asigură că întrevederea dela Skierniewice a garantată şi mai multă pacea Euro­pei. Juna părechiă imperială păşesce pragul­ castelului Peleşă în mână cu simbolulă păcei, cu ramură de mas­linii. De aceea­­era întrâgă cu bucuriă şi recunoscinţă salută pe augustii ospeţî dela Sinaia, strigându: Bine aţi venită, soli ai păcei şi armoniei!« * Amu avuta dreptate când amă­dată espresiune în­­doelilor­ nóastre faţă cu faima răspândită zilele trecute, că baronulu Sennyey s’a împăcata cu d-la T­is­za şi că va merge în viitora mână în mână cu el­. In ,Buda­­pester Tageblatt« a apăruta la 24 l. c. una comunicată în care se tricea că baronul­ Sennyey susţine cele­ mai bune relaţiuni cu corniţele Albert A p p o n­y­i, şeful­ opo­­siţiunei moderate maghiare şi că aci! corespondăză cu el­. Nu este adevărată prin urmare că ela ar fi certată cu Apponyi, după cum susţină oficioşii. Comunicatul­ ame­ninţă totodată, că, dăcă foile plătite ale guvernului vor­ mai cuteză a susţină contrariul­, se vor­ publica, ca probă, scrisorile private ale lui Sennyey adresate lui Apponyi, care publicare numai unei singure persoane îi poate fi neplăcută şi durerosă, şi acăstă persona este: Co­­lomana Tisza, ministrul­ președinte. * Bugetul­ ministerului de răsboiu al­ Austro-Unga­­riei pe anul­ 1885 se va mări cu vr’o două milioane. Adaosul­ privesce schimbări organice, aprovisionarea ar­tileriei cu materiale, construcţiunea de corăbii, reînfiin­ţarea unei academii militare medicale, instituirea unui al­ patrulea depositv de remonţî şi dotaţiunea pentru exerciţiile de tragere la tirn ale artileriei de fortăreţe. Ministrul­ de răsboiu are intenţiunea, ca o sumă oarecare să fie întrebuinţată pentru procurarea de provisiuni de reservă în articule de nutrimenta pentru coşuri de răs­boiu, precum carne-conserve, legume, roma, cafea, za­­charii, sare, aromate, pesmeți, făină, fenii și pvasii; în timpii de pace se cumpără toate aceste lucruri mai eftine, prin urmare ele recomandă aprovisionarea și din punc­­tul­ de vedere economica. Ministrului-preşedinte ungu­­rescu nu-i pră­vine la socotală mărirea bugetului de răs­boiu şi se va şi opune reînfinţării Academiei Iosefine. Ce privesce mărirea bugetului de esterne cu vr’o 50.000 fl., guvernul­ ungurescu o aprobă, căci, efice ela, e ab­soluta necesară reforma consulară.­­ Sgomotele îngrozitore despre mișcările »invincibili­­lor,« irlandesi începu din nou a se împrăștia în Anglia. »Times« află din isvora demnă de încredere, că »invin­cibilii« plun­esc o atentate nouă pentru cela mai apro­piată timp­, și anume când negura se va ivi. Atentatele ar fi îndreptate, se­­face, în contra membrilor­ familiei regale și altora persoane politice înalte. Spre scopul­ acesta, una ingineră espertu, care a fostă în serviciulă nihiliștiloră, lucrără bombe esplosibile. Se vor­ aruncă în aeră unele monumete şi edificii, între care şi unii numără de birouri poliţienesc­. O’Donovan Rossa ar fi oferita unu premiu aceluia, care ar da cela mai buna plană pentru aruncarea în aeră a edificiului parlamen­tară. Atentatele asupra edificiilor­ publice se vor­ co­mite în acelaşi timp, în Londra, Dublin și Manchester, sau după împrejurări pe rândă. Deci aceste comunicări ale lui »Times* suntă ade­vărate, nu se scie, dar că pe Engles! i-a cuprinsă groaza, e foarte adeverată. »NEMZET« DESPRE CESTIUNEA LIMBEI. Oficiosul­ »Nemzet«, vorbindă despre mișcările fe­deraliste din Austria, cjice că esemplulă acesteia nu poate încuraja pe agitatorii naţionalităţilor­ din Ungaria (da de nu! — Red. G.) Aduce ca esemplu Elveţia, că e împăr­ţită în trei părţî cu trei limb! deosebite în justiţiă şi ad­­ministraţiune, dar ţinuturi mai miei nie! acolo n’au te­ritoriu de limbă separată, precum se împarte cu încetulă statulă austriacă. In Belgia, unde sunt­ 3 milione flaman­­des! şi numai 2 la milione francesî, abia de la 1870 înco­­ce se publică legile în doué etxte autentice: francesă şi fla­­mandes In Statele Unite din America limba oficială în justiţiă şi administraţiă, precum şi în şcóale este cea engleză. Numai în Austria federaţiunea gramaticală întrece federaţiunea politică, şi în aceasta direcţiune lucreaza chiar oamenii lui Herbst. Nemţii, aşa că se va nasce ună haosă în admi­nistraţiă şi justiţiă, de nu i se va putea da de capă.

Next