Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-10-09 / nr. 188

REDACŢIESTEA ŞI ^HijlXI.STRA S irXEA! BRASOVU, piaţa mare Nr. 22. SE PRENUMERĂ: 0 seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primesou. — Manuscripte nu se retrimită. m­iss. Luni, 3 Martî 9 (21) Octomvre 1884. ,GAZETA“ IESE IN FIECARE DI. Pe anu anu 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Roluâuia şi străinătate. Pe anui 36 fr., pe ş­a­s­e luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLVII. ANUNCIURILE: Nou Abonament. la „Gazeta Transilvaniei.“ Cu 1 Octomvre st. v. 1884 se începe unft nou abonamentu­, la care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Abonamentulfi: Pentru Austro-l Un­garia cu posta: pe trei luni 3 fl., pe şese luni 6 fl., pe auft anu 12 îl. Pentru Romania şi streinatate: pe trei luni 9 franci, pe şase luni 18 franci, pe aurt anii 36 franci. Rugămîi pe d-nii abonaţi, ca si binevoiască a­ fi reînoi de cu vreme prenumerările, pentru ca trimi­terea diarului si nu se întrerupă. REDACŢIUNEA „GAZETEI TRANSILVANIEI.“ Braşov, în 8 (20) Octomvre. Numai pănă la o vreme merge ulciorul­ la fântână. Vorbirămă în numerula trecută de par­­lamentarismulă ungurescă. Până acum acestă parlamentarismă mai avea oarecare trecere în a­­fară, căci în întru scimă că şi-a pierdută de multă creditură. Astăcji însă elă este în peri­­culă de a’şî pierde véci­a şi în străinătate. Cetitoriloru noştri le este cunoscută afacerea cu pasagială din proiectulă de adresă ungu­rescă , care se ocupă de relaţiunile exteriore ale monarchiei. El­ a produs o mare nemulţumire nu numai în Rusia, ci şi în Austria şi în Ger­mania. Toţi au înţeles­ cuvintele din proiectulă de adresă aşa că Ungurii nici că voescă să audă de-o legătură cu Rusia. Acesta după cum con­stată „Gazeta de München“ nu se potrivesce nici cu intenţiunile guvernului comună ală mo­narchiei austro-ungare, nici cu acelea ale popo­­raţiunei cislau­ane şi nici Germania nu poate ră­mână indiferentă dăcă Ungurii compromită ast­­felă misiunea, ce şi-a pus-o ea la încheierea ali­anţei cu Austro-Ungaria. Speranţele ce au fost­ basate pe acesta misiune — dice numita fără — au începută a se realiză prin apropierea Rusiei de cei doi aliaţi şi acum să se tulbure aceste speranţe prin interpretaţiuni uşăre şi pasionate unguresc! ? Stândă astfelă lucrurile firesce că ministrulă de esterne a trebuită se intrevină şi se silăscă pe ministrulă-preşedinte Tisza a face o declara­­ţiune mulcomitore. Corniţele Kalnoky a trămisă pe primulă şefă de secţiune în ministerială de esterne anume la Pesta în acesta afacere. Ur­marea a fostă, că d-la Tisza a făcută declaraţiu­­nile, ce le publicămă mai josă, pe cari le-a ce­tită de pe hârtiă. Ministrulă-preşedinte şi-a aprinsă însă numai paie în capă prin modulă cum a căutată să su­­căscă interpretarea, ce s’a dată pasagiului me­morată din adresă. N’amă voită, fţise elă, să ofensămă nici o putere cu atâtă mai puţină pe Rusia, care vrea să mergâ mână în mână cu monarchia nostra şi cu Germania pentru susţinerea păcii. Faţă cu interpretarea silită a d-lui Tisza declară foile vienese, că pasagială din adresă privitoră la afacerile străine este clară şi lămu­rită şi că nimeni nu s’a putută îndoi, că elă a vrută să facă o manifestaţia duşmănosă în contra Rusiei. Tóta pressa maghiară l’a interpretată astfelă. Dér d-la Tisza declară deodată că n’a fostă aşa şi aceleaşi strai­e maghiare susţină acum cu multă cutezare, că respectivulă pasagiu ală adresei s’ar pronunţă în favoarea unei amicabile relaţiuni cu Rusia. „Nu scimă, iţice „N. Kr. Presse,“ ce-a pu­tută seduce pe d-la Tisza de a aprobă o adresă duşmănosă faţă cu Rusia, dar, oricare ar fi causa, are nu eră posibilă de a află o altă modalitate spre a îndreptă greșala, decâtă încercarea despe­rată de a face pe lume să creadă, că adresa a voită să dică cu totulă altceva, nu ceea ce a­­țisă în adevără ? Reală efectă ală adresei nu s’a putută delătură prin aceasta și parlamentarismulă ungurescă a suferită o lovitură nimicitoare.“ Numita feie biciuesce apoi îngâmfarea Un­­gurilor­ dela putere, le aduce aminte de sentinţa filosofică: „cunoscete pe tine însuţi“ şi întreba: „Ce să creda lumea despre o majoritate, care îşi schimbă părerile şi principiele în trei zile și le întoarce pe două, cum se întoarce o haină vechiă? A fostă în adevără o neghiobiă, de a dă espre­­siune în proiectulă de adresă urei în contra Ru­siei ; dar cu multă mai rău este fariseismulă ne­­cavalerescă, cu care aceiași oameni asigură acuma, că nici pe departe nu s’au gândită a ofensă Ru­sia.“... Amă aflată de bine a cită aceste observări ale fetei vienese, deoarece credemă că articulii ei în casulă de faţă au fost­ inspiraţi din biroul­ ministrului de esterne şi deoarece afacerea cu a­­dresa tisaistă a câştigată o importanţă fatală chiar pentru posiţiunea viitoare a cabinetului Tisza şi precum recunosce şi o fata pestană, este de natură a discredită parlamentarismulă ungurescă în afară. ------o-----­amică sinceră ală păcii. (Aplause) In acestă sensă au înţelesă şi compuitorii adresei memoratulă pasagiu şi de sigură că şi majoritatea îl­ va primi numai în acestă sensă (Ville aplause în drăpta.) Cu privire la interpelarea lui Irányi asupra în­trevederii monarchilor­ în Skiernevice dise Tisza: Relaţiunile nóastre actuale cu Rusia potă fi bine judecate numai pe basa relaţiunilor­ noastre cu Germania. Natura tractatului între Germania şi monarchia nostră este că el a lega aceste două state în contra periculelor­ din afară; problema lui esclusivă a fostă şi este susţinerea păcii, nu răsboială. A fostă, firesce, una din problemele de capeteniă ale acestei alianţe de a întreţină cu celelalte state vecine şi prin urmare şi cu Rusia, care este atâtă de importantă din punctulă de vedere ală susţi­­nerei păcii, relaţiuni bune, amicabile şi de a creă astfelă păcii garanţii mai mari. De aceea guvernulă nostru îm­preună cu acela ală Germaniei a trebuită să năsuiască a desvolta aceste relaţiuni, în toate privinţele să fie linişti­­toare, leale şi pline de încredere. Trebue să recunoscem­ că atâtă monarchiilă Rusiei câtă şi guvernulă său au fostă forţe prevenitori. Relaţiunile astfelă desvoltate au căpătată o espresiune faptică la Skiernevice, unde cei trei monarchi şi-au esprimată din nou asigura­rea sentimentelor­ lor­ amirabile — căci relaţiile dintre ei n’au fostă niciodată turburate —şi unde respectivii miniştri au convorbită în persoană. Trebue să se bucure oricare amică ală păcii, deci monarchii şi guvernele a trei imperii puternice se întru­­nescă cu scapă d’a nu iertă nimenui să conturbe pacea, şi deorece nu s’a intenţionată altă ceva, n’a fostă lipsă a se face la Skiernievice nici o scrisoare, nici uic tractată, nici ună protocolă; căci pentru ca spre susţinerea păcii să se facă totă posibilul, este de ajunsă decisiunea sinceră și consecventă a monarchiloră și a guvernelor­. Aceasta decisiune, ce s’a esprimată la în­trevederea dela Skiernevice, va conduce guvernulă mo­narchiei noastre, care cu privire la reciprocitate contăză cu încredere pe Rusia. Acesta, domni- Joră, e situaţiunea după întrevedere şi aşa se înţelege şi în Germania, adecă: sancţionarea alianţei celor­ doi îm­păraţi şi întărirea tendinţei de pace a alianţei dintre împăratură germană şi monarchia austro-ungară. Credă, d-loră, că acela nu este ună bună amică ală Ungariei şi ală naţiunei maghiare, care lăţesce, că Ungaria său naţiunea maghiară s’ar lăsă a fi răpită de ură faţă cu vre-o naţiune, şi a face asemeni enund­ări său fapte, cari ar pute seu să causeze turfiurarea păcii, ce ne este aşa de lipsă şi nouă, sau să servăscă de proteestă la tulburarea ei (aprobări vine în drepta). Susţiindă acăstă interpretare unică corectă a pasagiului asupra afacerilor p esterioare din adresă, pre­cum şi protestul­ meu faţă de orice altă interpretare, recomandă proiectulă de adresă spre primire, (Eljen-uri sgomotoase în dreapta). SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part.­ală ,Gaz. Trans.«) Pesta, 20 Octomvre. — Eri la ametoi s’a aşezată petra unghiulară a spitalului Elisaveta ală societăţii „Crucea roşia“ a ţăriloră Ungariei în presenţa regelui, archiduciloră Iosifă şi Lud­o­­vică Carolă, a miniştriloră, a magnaţilor­ şi a representanţilor­ ministerului de răsboiu. La dis­­cursură plină de entusiasmă ală episcopului Sat­­marelui Schlauch, Maiestatea Sa răspunse asigu­­rândă societatea de graţia şi îngrijirea Sa şi de aci înainte. După „cerele“ regele visita localităţile spi­talului, esprimându-şî de repeţite ori mulţămirea Sa asupra întocmirii amăsurate scopului. La întoarcere în palatură regală, Maiestatea Sa a fostă salutată cu entusiasmă de mulţimea numerusa. DECLARATIUNILE D-LUI TISZA (Şedinţa de la 16 Octomvre a camerei.) Mai ântăiu d-lu Tisza răspunde la provocarea comitelui Apponyi, dar adauge că şi dăcă nu ar­ fi f­ost­ provocată ar­ fi trebuită să se pronunţe, de oarece unele foi vienese au interpretată ună pasagiu din proiectulă de adresă, aşa ca şi când elă ară conţină o espresione vătămătăre faţă cu vre-o putere europănă, care doresce a conlucra la sus­ţinerea păcii. Elă, Tisza, a salutată cu bucurie alianţa dintre monarchie şi Germania din primulă momentă şi unde numai i s’a dată ocasiune­a stăruită pentru susţine­rea acestei alianţe, de oarece problema ei o vede elă în susţinerea păcii europene. Efectulă acesta s’a şi vă ajută prin atracţiunea ce a avut-o alianţa pentru sta­tele esterne ce au aceea­şî dorinţă Cu câtă mai multe voră fi aceste state, cu atâtă mai îmbucurătoră lucru în interesul­ păcii europene, şi dăcă şi Rusia face, şi ce voia să mergă cu voi, spre a susțină pacea pe basa statului quo, stabilită prin tractate internațio­nale, atunci aceasta nu poate decâtă să bucure pe ori­ce ------------­ Din dieta Croației. In ședința dela 16 Octomvre n. a dietei croate s’a făcută alegerea pentru dieta comună ungurescu. Gu aceasta ocasiune s’au petrecută scene destulă de furtu­­nose, dar în acelaşi timpă şi comice. Aproape intrega şedinţă s’a petrecută în insulte, în acusaţiunî făcute atâtă de partida dela putere, câtă şi de starceviciani. Lucrurile s’au petrecută astfelă: Starcevici învinovăţise in şedinţa precedentă pe baronulă Zsivcovici, că acesta ar fi luată bani din donaţiunile pentru cei nenorociţi de cutremure, or Zsiv­covici declarase acăstă acusaţiune de minciună şi calom­­niă. Pe de altă parte secretarul­ Popovi­ci afirmase despre Starcevici, că acesta, ca advocată,­­făcuse să se venttă casa unui țărână pentru o datoriă de 90 creițari. înainte de a începe ordinea ‘jilui Starcevici ridică cuventulă: »Din catastru, cfise elu, m’a­m convinsă, că Zsivcovici are trei împrumuturi din fondulă țării; pen­tru două plătesce interese, oi pentru al­ treilea, de 1000 fl., nu plătesce nimica.« Afirmarea lui Popovici, Staree, vrei o declară de falsă denunţare. Zsivcovici. »Cine afirmă, că am primită bani din donaţiunile pentru cutremure, acela e ună calumni­­atură ordinară! Banii s’au împărţită la toţi locuitorii neno­rociţi, fără consideraţiune de opiniunî politice. Din suma oferită de stată ca împrumută fără interese, a rămasă una însemnată escedentă, din care am primită 1000 fl. Am oferită interese, dar comisiunea le-a respinsă. Prin urmare Starcevici a minţită şi m’a calomniată, căc n’am luată nici ună bană din donaţiuni, deşi am suferită pagube ca şi ceilalţi locuitori ai Agramului. Ruşine să’i fie lui Starcevici!« (Sgomotă în stânga, aplause în drepta.

Next