Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)
1885-05-28 / nr. 117
REDACŢITEEA ŞI ADMINISTRAŢIEI EA : BRAŞOVÎI, piaţa mare Nr. 22, ,CAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe una ană 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ani 36 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUL XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor nefrancate nu ie primoion. — Manutoripts nu «s retrimită. N* 117. Luni, Marţi 28 Maiu (9 Iunie) 1885. -------------- BraşovH, 27 Maiu (8 Iunie) 1885. Departe au mai ajunsă lucrurile în tera aceasta. Nici nume românesci nu mai sufere administrația ca se purtămu, nici îmbrăcăminte românească se îmbrăcămu. In statulu vecinii românii, în capitală chiar, societățile maghiare poarta nejenate de nimeni tricolorulă maghiară la toate ocasiunile, ună tricoloră care aparține unui altă stată străină, or aici la noi ni se ia în nume de reu, atribuindu-vi-se de mare crimă, că purtămă tricolorulă roșiu, galbenă, vânătăală Ardealului, care suntă colorile noastre tradiționale naționale, numai pentru că semăna cu tricolorulă statului română. Dar ce tricemă! Dacă ar fi aşa, atunci ar trebui să se suprime şi tricolorulă oraşului Pesta, care asemenea este compusă totă din colorile roşu, galbenă, vânătă. Trebue să credem, prin urmare, şi avemă dovetji destule pentru aceasta, că colorile noastre naţionale tradiţionale, ce le ’ntrebuinţămă la ocasiuni festive, numai şi numai de aceea nu se mai tolereaza astăzi, pentru că suntă naţionale, precum nu mai este nicăiri tolerată limba nóastra, pentru că este româneasca. Aici e buba. Dacă amă schimba mâne colorile nóastre naţionale, tot aşa de persecutate ară fi. Din Halmagiu, comitatulă Aradului, primimă o corespondenţă caracteristică pentru relaţiunile nóastre de faţă cu Maghiarii. Ca se va sfă şi cetitorii noştri pănă la ce gradă suntemă persecutaţi pentru sentimentele nóastre românesci, publicămu aci acésta corespondenţă in întregulă ei, dorindă ca să căpătămă desluşiri mai amărunţite despre sentinţele ce au fostă pronunţate în contra personelor, despre care vorba. Éta ce ni se scrie: Domnule Redactorii! La serbătorile Rosaliilor, întorcându-mă prin orăşelul Halmagiu (o parte anectată din fostulă de comitată ală Zarandului la comitatulă Aradului) convinseră în persoana despre brutalitatea diregătorilor maghiari de acolo în potriva poporului română. Eră faptulă : Ună cetăţână cu numele Irhaşiu din orăşelulă Hălmagiu îmbrăcândă ună costumă naţională, ca vestmântă de serbatoare în Dumineca Rosaliiloră şi ducându-se la biserică solgabirăulă Ortutay Gyula Fa scosă afară din biserică și l’au dusă cu escortă de gendarmi la judecătoriă, unde a fostă desbrăcată de vestminte, cari i s’au confiscată sub cuvântă că a demonstrată cu coloarea lor, contra statului ungară. Bietulă omă a fost dată pe mâna judecătoriei regesei de cercă de la instanţă din Halmăgină şi judecătorulă în urma cercetărei a aflată, că călţunii şi brâulă (Incingatore) erau în colori demonstrative contra statului. Aceste două obiecte i s’au și reținută, or celelalte vestminte i s’au redată. Pentru fapta aceea numitulă cetățenă a fost judecată, un sciu după care codice, ca agitatoră și turburatoră în contra integrității statului maghiară cu cea mai aspră pedeapsa ce s’a putută născoci. Comedia rusé nu s’a terminată cu aceasta. Infiua urmatoare băieții și fetele dela școala română din sătulă vecină Hălmăgelă au eșită afară în câmpulă verde la uină maială, ca să-și petreaca după vechia datină. Aici s’a arangiată și ună dansă nevinovată purtândă tinerii și totă asemenea fetițele mici cocarde cu tricolorură roşu-galbenă-vânătă pe peptă, ca semne că faceau parte din arangiatori. După maială s’au risipită cu toţii încă înainte de 9 ore seara pe la locuinţele loră şi osteniţi cum erau s’au culcată. Dér ce se veefi? Târdiu nóaptea au călcată gendarmii locuinţele părintesc! şi pe nisce băieţi de scola nu s’au sfiită ai smânci din pată şi ai escorta la oficială solgăbirăescă, unde solgabirăulă înfuriată care este cunoscută ca omă ce se purta în modă brutală, i-a insultată şi a băgată frică în sărmanii băieţi ameninţându-i. După o maltratare de treifile, băieţii au fostă predaţi judecătoriei regesei, care li-a dictată sentinţe asemenea cu ceea ce s’a pronunţată asupra omului cu costumulă dela Rosalii. Cum se voră resolva căuşele acestea la forurile respective ? Nu stiu. Dar ceea ce am arătată pân’aicî este faptă întâmplată. Caşurile acestea nu le-am descrisă nici pentru Maghiari, nici pentru guvern, nici pentru aşa numita „societate maghiară de cultură“ din Cluşiu, cu atâtă mai puţină pentru d. Franciscă Pulszky, ci simplu numai pentru ca opiniunea publică nepreocupată să se poata convinge despre valoarea „libertăţii constituţionale“, de care se bucură ae fi Românulă în patria sa străvechiă. Deci ar fi se descriu suferinţele poporului şi ale cărturarilor români, presiunile, maltratările şi chiar brutalităţile deregătorilor maghiari din ţinuturile locuite de Români, nu a şi putea-o face aceasta într’o singură corespondenţă, ci aşi fi silită se scriu broşuri întregi pe fiecare septemână şi încă în patru limbi, celă puţină, pentru ca totă omulă să se convingă despre fărădelegile comise şi tolerate. Me voiu încercă de altă dată se înşiră datele, ce le posedă despre astfeliu de uneltiri, ce se sevârşescă în paguba Românului maltratată. C. SOIRILE DILEI. înaltă P. Sa mitropolitulă Miron Românulă a convocată sinodulă archidiecesei transilvane gr. or. In sesiune estraordinară pe diua de Marţi 4 Iuniu v. la 9 ore a. m. în biserica catedrală din Sibiu. Motivulă convocărei e resoluţiunea Sale în cestiunea ajutorului de stată, precum se esprimă cercularulă Es. Sale păr. mitropolită: »Ponderositatea acestei resoluţiunî prea înalte şi situaţiunea de tot gravă, în carea se află pusă biserica noastră şi în specială clerulă archidiecesană faţă cu ajutorul de stată, reclamă cu urgenţă întrunirea sinodului nostru archidiecesană, pentru ca acela, ca uniculă competenţă, să pronunţe cuvântulă finală din partea bisericii în stadiul mai nou ală acestei afaceri.« —0— După cum comunică foile ardelene, se face cea mai mare presiune asupra funcţionarilor, fără deosebire de naţionalitate, ca să se facă membri ai reuniunei de maghiarisare din Clusiu. După convingerea noastra, nimenea nu poate fi silită a se face membru ală unei reuniuni, a cărei ţintă este turburarea păcii dintre naţionalităţi. —0— Motivulă, pentru care s’a interesă importarea porcilor din România în Ungaria, ar fi după »Sieb. Deutsch. Tgbl.* din Sibiiu următorulă: »Ună comerciantă română de vite importă pe la Turnu-roşu ună însemnată numera de porci în ţară, cu destinaţiunea la Pesta sau la Steinbruch. La contumaţiă, precum şi în Sibiiu s’au visitată porcii şi s’au declarată de amendouă orile ca deplină sănătoşi. Comerciantulă îi încărca în şepte vagoane pornindu-i spre Steinbruch. Aci s’au visitată din nou şi s’au declarată bolnavi, întorcându-i îndărătă la Sibiiu. Porcii, cari cum sefice suferă de boia de gură şi de unghii şi n’au mâncată de Duminecă a fostă săptămână, au ajunsă aci într'o stare, încâtă e temere că mulţi din ei voră crăpă. Astfel, comerciantulă are nu numai paguba ducerei şi întorcerei porciloră, ci şi a porcilor prăpădiţi. Comerciantul a încredinţată afacerea unui advocată de aci, spre a obţină despăgubire.« —0— »Ellenzék« vorbindă despre societatea »Carpaţii« din Bucurescî,fice că numărulă membrilor ei este considerabilă şi fondurile ei însemnate. De aceea cere, ca representantulă austro-ungarii din Bucurescî să facă ceva. —0— In Nr. 109 ală feiei nóstre amă publicată între »Soirilefilei* o comunicare din Hațegă, că la maialulă întocmită de tinerimea maghiară de acolo în folosulă fondului reuniunei de maghiarisare din Cluşiu a luată parte şi o familiă română. D. Nicolau Todosiu, căci de d-sa era vorba în aceea notiţă, răspunde numindfi pe raportorulă ei »calomniatoră,« fără a găsi cu cale însă să declare, dacă a luată său nu parte la acelă maială. Aşteptămă ună răspunsă în acesta înţelesă. —Dr .Timişiana,« noula institută de credită şi de economii din Timişora, o dată peste pedecî. Odată s’au fostă respinsă statutele institutului din partea tribunalului din locă, îndrumându-se direcţiunea a face în ele unele modificări. Statutele modificate, în înţelesul decisului adusă din partea tribunalului, fură în scurtă timpă de nou înaintate acestuia, şi tribunalul le mai retrimise odată direcţiunei, cu îndrumarea să facă încă o mică modificare în ele, adecă, pe lângă foia română desemnată de foiă oficiosă a institutului, să mai desemneze şi o foiă străină de fóiá oficiósá. Direcţiunea, spune »Timişora,«a decisă a se primi de fóiá oficiosă neromâna a institutului fóia maghiară din locă şi în casă de lipsă şi alta din Pesta. —Cupiarele din Bucurescî spună, că se lucrăză pentru unirea liberalilor şi independenţi cu liberalii conservatorî, spre a se pută luptă cu energiă în contra actualei stări de lucruri în România. —D— .Egyetértés« scrie urmatoarele: .Aflămă căfilele acestea ună bărbată maghiară, care se bucură d’o mare influință, a venită la Bucurescî pentru a îndupleca pe guvernulă română să se invoesca a legă liniile ferate pe care le-a deschisă acum la otarele Transilvaniei cu liniile ferate ungare. A văfută pe ună financiară de aci, care i-a dată o întâlnire. Când s’au întâlnită mai era ș’o altă persoana străină, și când a venită vorba despre discutarea cestiunii, persoana străină s’a amestecată în discuţiune şi a dechiarată categorică că Ungaria şi bărbaţii Unguri nu mai potă căpătă nici ună felă de concesiune dela România. Şicanele pe care le-au îndurată Românii la vămile ungare au revoltată spiritele. Persoana străină, pe urmă, presentându-se afişă că este ministrulă-preşedinte Brătianu. E tristă, terminăfiatură citată, că Ungaria perde necurmata pieţele din România. Chiar şi mărfurile din Transilvania, care de secule dominau pieţele române, au începută să dea înapoi şi să fie din ce în ce mai strîmtorate.* —0— »România« spune, că d-na Al. M. Manolescu, însoţită de d. şi d-na C. Nottara, d. M. Dimitriadi ş. a., toţi artişti dela teatrală naţională din Bucurescî, vor face în vara aceasta o escursiune artistică în Transilvania şi Bucovina. —0— »Răsboiulu1 din Bucurescî spune căfilele acestea s’au protestată poliţele d-nei Paul şi comp. (trei) d-loră Tache Georgescu, I. Sandrovitz, Helena Milker, Fraţii Creţolă, I. Mihăilescu, P. G. Mihăescu, I. Demetrescu, C. Belciugăţeanu din Bucurescî, S. Schmetau şi Julica & Ionescu din Ploesci, Niţă I. Ţonescu din Caracală şi I. Panaitescu din Buzău. —0— Infilele trecute a fostă în Focşani ună groznica focă, care a pricinuită o pagubă de vr’o 250,000 franci. Vineri a isbucnită ună nou focă, care a mai consumată câteva case.