Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)

1885-05-28 / nr. 117

REDACŢITEEA ŞI ADMINISTRAŢIEI EA : BRAŞOVÎI, piaţa mare Nr. 22, ,CAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe una ană 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ani 36 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUL­ XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor­ nefrancate nu ie primoion. — Manutoripts nu «s retrimită. N* 117. Luni, Marţi 28 Maiu (9 Iunie) 1885. --------------­ BraşovH, 27 Maiu (8 Iunie) 1885. Departe au mai ajunsă lucrurile în tera aceasta. Nici nume românesci nu mai sufere admi­nistrația ca se purtămu, nici îmbrăcăminte ro­mânească se îmbrăcămu. In statulu vecinii românii, în capitală chiar, societățile maghiare poarta nejenate de nimeni tricolorulă maghiară la toate ocasiunile, ună tri­coloră care aparține unui altă stată străină, or aici la noi ni se ia în nume de reu, atribuin­­du-vi-se de mare crimă, că purtămă tricolorulă roșiu, galbenă, vânătă­ală Ardealului, care suntă colorile noastre tradiționale naționale, numai pentru că semăna cu tricolorulă statului română. Dar ce tricemă! Dacă ar fi aşa, atunci ar trebui să se su­prime şi tricolorulă oraşului Pesta, care asemenea este compusă totă din colorile roşu, galbenă, vânătă. Trebue să credem, prin urmare, şi avemă dovetji destule pentru aceasta, că colorile noastre naţionale tradiţionale, ce le ’ntrebuinţămă la oca­­siuni festive, numai şi numai de aceea nu se mai tolereaza astăzi, pentru că suntă naţionale, precum nu mai este nicăiri tolerată limba nóastra, pentru că este româneasca. Aici e buba. Dacă amă schimba mâne co­lorile nóastre naţionale, tot aşa de persecutate ară fi. Din Halmagiu, comitatulă Aradului, primimă o corespondenţă caracteristică pentru relaţiunile nóastre de faţă cu Maghiarii. Ca se va sfă şi ce­titorii noştri pănă la ce gradă suntemă persecu­taţi pentru sentimentele nóastre românesci, publi­­cămu aci acésta corespondenţă in întregulă ei, dorindă ca să căpătămă desluşiri mai amărunţite despre sentinţele ce au fostă pronunţate în con­tra personelor­, despre car­e vorba. Éta ce ni se scrie: Domnule Redactorii! La serbătorile Rosaliilor, întorcându-mă prin orăşelul­ Halmagiu (o parte anectată din fostulă de comitată ală Zarandului la comitatulă Aradului) convinseră în persoana despre brutalitatea diregă­­torilor­ maghiari de acolo în potriva poporului română. Eră faptulă : Ună cetăţână cu numele Irhaşiu din orăşe­lulă Hălmagiu îmbrăcândă ună costumă naţio­nală, ca vestmântă de serbatoare în Dumineca Rosaliiloră şi ducându-se la biserică solgabirăulă Ortutay Gyula Fa scosă afară din biserică și l’au dusă cu escortă de gendarmi la judecătoriă, unde a fostă desbrăcată de vestminte, cari i s’au confiscată sub cuvântă că a demonstrată cu co­­loarea lor, contra statului ungară. Bietulă omă a fost dată pe mâna judecă­toriei regesei de cercă de l­a instanţă din Hal­­măgină şi judecătorulă în urma cercetărei a aflată, că călţunii şi brâulă (Incingatore) erau în colori demonstrative contra statului. Aceste două obiecte i s’au și reținută, or celelalte vest­minte i s’au redată. Pentru fapta aceea numitulă cetățenă a fost judecată, un sciu după care codice, ca agitatoră și turburatoră în contra integrității statului ma­ghiară cu cea mai aspră pedeapsa ce s’a putută născoci. Comedia rusé nu s’a terminată cu aceasta. In­­fiua urmatoare băieții și fetele dela școala română din sătulă vecină Hălmăgelă au eșită a­­fară în câmpulă verde la uină maială, ca să-și petreaca după vechia datină. Aici s’a arangiată și ună dansă nevinovată purtândă tinerii și totă asemenea fetițele mici co­carde cu tricolorură roşu-galbenă-vânătă pe peptă, ca semne că faceau parte din arangiatori. După maială s’au risipită cu toţii încă îna­inte de 9 ore seara pe la locuinţele loră şi os­teniţi cum erau s’au culcată. Dér ce se veefi? Târdiu nóaptea au călcată gendarmii locuin­ţele părintesc! şi pe nisce băieţi de scola nu s’au sfiită ai smânci din pată şi ai escorta la ofi­­cială solgăbirăescă, unde solgabirăulă înfuriată care este cunoscută ca omă ce se purta în modă brutală, i-a insultată şi a băgată frică în sărmanii băieţi ameninţându-i. După o maltratare de trei­­file, băieţii au fostă predaţi judecătoriei regesei, care li-a dictată sentinţe asemenea cu ceea ce s’a pronunţată asu­pra omului cu costumulă dela Rosalii. Cum se voră resolva căuşele acestea la foru­rile respective ? Nu stiu. Dar ceea ce am arătată pân’aicî este faptă întâmplată. Caşurile acestea nu le-am descrisă nici pen­tru Maghiari, nici pentru guvern, nici pentru aşa numita „societate maghiară de cultură“ din Cluşiu, cu atâtă mai puţină pentru d. Franciscă Pulszky, ci simplu numai pentru ca opiniunea publică nepreocupată să se poata convinge despre valoarea „libertăţii constituţionale“, de care se bu­­cură ae fi Românulă în patria sa străvechiă. Deci ar fi se descriu suferinţele poporului şi ale cărturarilor­ români, presiunile, maltrată­rile şi chiar brutalităţile deregătorilor­ maghiari din ţinuturile locuite de Români, nu a­ şi putea-o face aceasta într’o singură corespondenţă, ci aşi fi silită se scriu broşuri întregi pe fiecare septe­­mână şi încă în patru limbi, celă puţină, pentru ca totă omulă să se convingă despre fărădelegile comise şi tolerate. Me voiu încercă de altă dată se înşiră da­tele, ce le posedă despre astfeliu de uneltiri, ce se sevârşescă în paguba Românului maltratată. C. SOIRILE DILEI. înaltă P. Sa mitropolitulă Miron Românulă a con­vocată sinodulă archidiecesei transilvane gr. or. In se­siune estraordinară pe diua de Marţi 4 Iuniu v. la 9 ore a. m. în biserica catedrală din Sibiu. Motivulă convocărei e resoluţiunea­­ Sale în cestiunea ajutorului de stată, precum se esprimă cercularulă Es. Sale păr. mitropolită: »Ponderositatea acestei resoluţiunî prea înalte şi situa­­ţiunea de tot gravă, în carea se află pusă biserica noas­­tră şi în specială clerulă archidiecesană faţă cu ajutorul­ de stată, reclamă cu urgenţă întrunirea sinodului nostru archidiecesană, pentru ca acela, ca uniculă competenţă, să pronunţe cuvântulă finală din partea bisericii în sta­­diul­ mai nou ală acestei afaceri.« —0— După cum comunică foile ardelene, se face cea mai mare presiune asupra funcţionarilor­, fără deosebire de naţionalitate, ca să se facă membri ai reuniunei de ma­­ghiarisare din Clusiu. După convingerea noastra, nimenea nu poate fi silită a se face membru ală unei reuniuni, a cărei ţintă este turburarea păcii dintre naţionalităţi. —0— Motivulă, pentru care s’a interesă importarea por­­cilor­ din România în Ungaria, ar fi după »Sieb. Deutsch. Tgbl.* din Sibiiu următorulă: »Ună comerciantă română de vite importă pe la Turnu-roşu ună însemnată numera de porci în ţară, cu destinaţiunea la Pesta sau la Stein­­bruch. La contumaţiă, precum şi în Sibiiu s’au visitată porcii şi s’au declarată de amendouă orile ca deplină să­nătoşi. Comerciantulă îi încărca în şepte vagoane por­­nindu-i spre Steinbruch. Aci s’au visitată din nou şi s’au declarată bolnavi, întorcându-i îndărătă la Sibiiu. Porcii, cari cum se­­fice suferă de boia de gură şi de unghii şi n’au mâncată de Duminecă a fostă săptămână, au ajunsă aci într'o stare, încâtă e temere că mulţi din ei voră crăpă. Astfel, comerciantulă are nu numai pa­guba ducerei şi întorcerei porciloră, ci şi a porcilor­ pră­pădiţi. Comerciantul­ a încredinţată afacerea unui ad­vocată de aci, spre a obţină despăgubire.« —0— »Ellenzék« vorbindă despre societatea »Carpaţii« din Bucurescî,­­fice că numărulă membrilor­ ei este con­siderabilă şi fondurile ei însemnate. De aceea cere, ca representantulă austro-ungarii din Bucurescî să facă ceva. —0— In Nr. 109 ală feiei nóstre amă publicată între »Soirile­­filei* o comunicare din Hațegă, că la maialulă întocmită de tinerimea maghiară de acolo în folosulă fondului reuniunei de maghiarisare din Cluşiu a luată parte şi o familiă română. D. Nicolau Todosiu, căci de d-sa era vorba în aceea notiţă, răspunde numindfi pe raportorulă ei »calomniatoră,« fără a găsi cu cale însă să declare, dacă a luată său nu parte la acelă maială. Aşteptămă ună răspunsă în acesta înţelesă. —Dr .Timişiana,« noula institută de credită şi de eco­nomii din Timişora, o dată peste pedecî. Odată s’au fostă respinsă statutele institutului din partea tribunalului din locă, îndrumându-se direcţiunea a face în ele unele modificări. Statutele modificate, în înţelesul­ decisului adusă din partea tribunalului, fură în scurtă timpă de nou înaintate acestuia, şi tribunalul­ le mai retrimise odată direcţiunei, cu îndrumarea să facă încă o mică modifi­care în ele, adecă, pe lângă foia română desemnată de foiă oficiosă a institutului, să mai desemneze şi o foiă străină de fóiá oficiósá. Direcţiunea, spune »Timişora,«­a decisă a se primi de fóiá oficiosă neromâna a insti­tutului fóia maghiară din locă şi în casă de lipsă şi alta din Pesta. —Cu­piarele din Bucurescî spună, că se lucrăză pentru unirea liberalilor şi independenţi cu liberalii­ conservatorî, spre a se pută luptă cu energiă în contra actualei stări de lucruri în România. —D— .Egyetértés« scrie urmatoarele: .Aflămă că­­filele acestea ună bărbată maghiară, care se bucură d’o mare influință, a venită la Bucurescî pentru a îndupleca pe guvernulă română să se invoesca a legă liniile ferate pe care le-a deschisă acum la otarele Transilvaniei cu liniile ferate ungare. A vă­fută pe ună financiară de aci, care i-a dată o întâlnire. Când s’au întâlnită mai era ș’o altă persoana străină, și când a venită vorba despre discutarea cestiunii, persoana străină s’a amestecată în discuţiune şi a dechiarată categorică că Ungaria şi bărbaţii Unguri nu mai potă căpătă nici ună felă de concesiune dela Ro­mânia. Şicanele pe care le-au îndurată Românii la vă­mile ungare au revoltată spiritele. Persoana străină, pe urmă, presentându-se a­­fişă că este ministrulă-preşedinte Brătianu. E tristă, termină­­fiatură citată, că Ungaria perde necurmata pieţele din România. Chiar şi mărfurile din Transilvania, care de secule dominau pieţele române, au începută să dea înapoi şi să fie din ce în ce mai strîmtorate.* —0— »România« spune, că d-na Al. M. Manolescu, în­soţită de d. şi d-na C. Nottara, d. M. Dimitriadi ş. a., toţi artişti dela teatrală naţională din Bucurescî, vor­ face în vara aceasta o escursiune artistică în Transilvania şi Bucovina. —0— »Răsboiulu1 din Bucurescî spune că­­filele acestea s’au protestată poliţele d-nei Paul şi comp. (trei) d-loră Tache Georgescu, I. Sandrovitz, Helena Milker, Fraţii Cre­­ţolă, I. Mihăilescu, P. G. Mihăescu, I. Demetrescu, C. Belciugăţeanu din Bucurescî, S. Schmetau şi Julica & Io­­nescu din Ploesci, Niţă I. Ţonescu din Caracală şi I. Pa­­naitescu din Buzău. —0— In­­filele trecute a fostă în Focşani ună groznica focă, care a pricinuită o pagubă de vr’o 250,000 franci. Vineri a isbucnită ună nou focă, care a mai consumată câteva case.

Next