Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-09-11 / nr. 202
1*1'. aVa. Sofia, că sunt gata a pleca în Rumelia pentru apărarea patriei. In casarmele şi arsenalele turcescî se desfăşură o activitate extraordinară. Vasele cuirasate se repară în pripă. Una mare numără de mecanici englesî s’au luată în serviciul Porţii pentru aranjarea şi complectarea materialului de răsboiu. Vasul" cuirasatu »Hemidie,« comandată în Englitera, a sosită aici; acestă vasă şi armătura lui au dimensiuni formidabile. Prin unirea Bulgariei, care are o poporaţiune de 2.007,919 locuitori, cu Rumelia orientală, care are o poporaţiune de 815,946 locuitori, poporaţiunea Bulgariei unite numără 2.823.865 locuitori. Fiindă că prinţulă Bulgariei a ordonată mobilisarea armatei, va pută ridica, în casă când s’ar întrebuinţa pentru ocuparea Rumeliei estice, 24 batalione infanteriă, 9 escadroane cavaleriă şi 12 baterii de artilerie cu 96 tunuri. Miliţia ostromelică numără cam 12 batalioane. Sultanul are nemijlocită două corpuri de armată la disposiţiune, celă dintâiu corpă (de gardă) în Constantinopolă şi celă d’ală doilea corpă în Adrianopolă. Fiecare din aceste corpuri se compune din două divisiavăndă împreună 28 batalione infanteriă, 24 escadroane cavaleriă şi 12 baterii artileriă, aşa că dacă Porta ar fi lăsată în voia ei de cătră puterile europene, să împedece unirea prin puterea armelor, ar pută întră în Rumelia estică cu 56 batalione, 48 escadroane şi 24 baterii. Afară de asta ar pută Turcia să aducă în contra Rumelioţilor şi parte din corpulă de armată al treilea din Monastir (Bitolia). In Asia mai are, după noua organisare a armatei, încă patru corpuri. Pe lângă acestea vină miliţiile ântăia şi a doua chemare. ESPULSAREA ARDELENILORII. „Galaţii“ publică urmatorele rânduri: Protestămă cu energiă contra acestui actă de... vasalitate. Protestămă cu energiă contra acestei tendinţe cătră tiraniă, ce manifestă guvernul ctasa liberală, în o ţară cu libertăţi publice garantate tuturoră Românilor. Căci ce? Transilvănenii espulsaţi nu suntă ei oare mai români de câtă liftele de stăinî cari, prin tóate mijloacele, combată interesele naţionale? Dăcă guvernulă nostru, disfi liberală, crede că a găsită nouă viaţă în pactisarea cu liftele cele mai străine contra fraţilor români, se înşălă amară. Deplângă guvernulă pentru acestă actă de umilinţă şi îngenunchiare cătră streini, ne mai auijită, protestămă încă odată contra măsurei de espulsiune ce s’a luată . . . Vestea espulsării din ţară a Româniloră transilvăneni a produsă în oraşulă nostru o indignaţiune peste putinţă de descrisă. Scirea s’a răspândită în oraşă cu iuţăla fulgerului, şi nu era cetăţănă de orî-ce credinţă şi cu orî-ce vederi, care se se potă stăpâni d’a nu-şi manifesta scârba în faţa acestei joase umilinţe a guvernului liberală d. I. Brătianu, cum şi durerea despre modulă cum se calcă în picioare libertăţile noastre cele mai sacre şi se ia în bătaie de jocă drepturile ce legile ţării acorda fiecărui cetăţănă. „Posta“ publică în capul fetei. Asociăm şi noi protestările noastre cu ale confraţilor, din capitală contra necualificabilei măsuri luate de guvernă .... Din orî ce punctă de vedere vomă esamina cestiunea, nu putemă ajunge decâtă la acăstă conclusiune. S’a violată Constituţiunea, s’a tăvălită în noroiu dinaintea străinului demnitatea ţării. D. Brătianu şi ai săi, însuşi Regele să bage bine de să mă la ce facă. Suntă lucruri cari potă chiar pe acestă docilă şi nesimţitoră poporă, să-lă facă să se mişce! „Vocea Covurluiului“ scrie una articula de fondu din care estragemu. Faptul di espulsiunii în blocă din ţăra a mai multoră Români transilvăneni este atâtă de gravă, încâtă trebue să pună pe gânduri pe orîce Română ce îşi iubesce ţăra. Guvernulă nostru a trecută ori ce margini. Astădi a alungată pe nisce Români, mâne va veni răndură să lovăscă pe Românii din ţără în libertăţile noastre publice, şi trebue să sărimă cu toţii spre a le apăra .... Ungurii îşi facă şcoli în ţara nostra, a marei societăţi de maghiarisare, ne maghiarisăză chiar sate întregi, precum e în susul Moldovei, şi nimeni nu-i supără, nimeni nu-i espulsăză. Românii însă suntă espulsaţî. De aceea noi, ridicându-ne cu totă energia în contra acestei măsuri, desaprobândă panta despotică spre care este împinsă ţăra prin actele guvernului d-lui Brătianu, vomă rămânea neclintiţi supt drapelulă principiiloră liberale, dar nu-i vomă putea nici odată da consimţămăntulă şi concursulă nostru pe calea fatală spre care începe a duce ţăra ... „Gazeta Saténului“ scrie: In momentulă d’a trage s darulă o veste rea ne veni din Bucurescî: d. Al. Ciurcu, directorul Cijiarului »L’Indépendance roumaine,« părintele său, şi d-nii G. Ocăşănu, G. Săcăşănu, I. Droc-Bănciulescu şi Gornănu, toţi Români din Transilvania, sunt d espulsaţî din ţără. Protestămă cu indignaţiune! „Patria“ 4’ce: Astăci, pe la 121ore din dinamă primită din Bucurescî acăstă surprindetore telegramă. (urmăză telegrama trimisă de d. Vintilă Rosetti.) Getind’o, amă rămasă uimiţi mă momenta; apoi amă crezută că confraţii noştri suntă victima unei erori — fiindcă cele cuprinse în telegramă suntă de o aşa natură, încâtă nu poţi să crediî că guvernulă românescă — oricare ar fi elfi — poate să comită asemenea enormităţi revoltătore. Suntemă duşmani acestui regim şi pentru multe grave motive — dar oricâtă de mare este repulsiunea ce ne inspiră, totuși amă stată la îndoială să credem și că elă poate merge pănă aci. După 2 ore au sosită 4iarele din capitală — cela dintéiu care l’amu deschisă a fostă .LTndăp.roum.«, și ătă ce am cetită. (urmăză scrisoarea d-lui Ciurcu.) Așa cetitorule, că cetirea acestei protestări te revoltă de indignare ? Câtă pentru noi, mărturisimă că nu mai avem și cuvinte spre a califica pe acei ce guvernăză astătiî România. Ne grăbimă a declara, că inimfi din inimă protestările nóastre cu acele ale confraţilor din Bucurescî. Suntemă siguri că o asemenea înjosire nu va fi primită cu indiferinţă de opinia publică — într’o ţără care a fostă generosă şi ospitalieră nu numai faţă cu străinii de toate nămurile.... ş’acum fraţii noştri, Români adevăraţi, să nu mai poată găsi adăpostă pe pămăntulă acestei ţări.... „Lupta“ scrie: Guvernulă..., a comisă ună actă nedemă.... Acestă guvernă..., tăvălesce în noroiu numele de Română şi ne degradăză în ochii lumei. Trebue să protestămă şi să strigăm şi tare că între.... guvernă şi între ţără nu este absolută nici o legătură, că ţăra şi guvernulă sunt două lucruri cu totul şi deosebite. Acesta guvernă este ţărăn la înălţimea d-rului Popovici din Ungaria.... Cetăţenii cari mai au o scânteiă de demnitate să se adune, să se concerteze şi să ia orice măsuri pentru a mătura dela cârma statului acestă guvernă. „Orientala Română“ publică unii articula de fondu din care estragemu. In faţa acestui actă, prin care se sdrobesce spiritulă de ospitalite de care de veacuri s’au bucurat străinii necum Românii în ţără la noi, nu putemă de câtă a regreta de povărnişulă pe care a alunecată guvernulă d-lui Ioană Brătianu, făcându-ne datoria de a-i aminti că Românii au primită o lovitură în inima lor şi faţă cu espulsarea a 6 Români de pe teritoriul ţării noastre, ci că va veni ună timpă când subscriitorii acestui decret de expulsare se vor căi prea multă, că şi-au căutată sprijină în simpatia streinilor, în locă de a Românilor. „Imparţialul“ scrie una articula de fondu, din care luam urmatoarele părţi: O crimă neertată contra naţionalităţii s’a comisă de guvernă. Aceea crimă, care va păta analele guvernului actuală, este a expulsiunei din ţără a şăse Români, fraţi de ai noştri.... Dacă România va avea a imputa vreodată o greşălă neertată guvernului actuală, aceea greşălă va fi de sigură espulsiunea acestor fraţi, urmată după intervenirea şi sub presiunea Austro-Ungariei, eterna nostra inamică. „Poporul“ scrie între altele: Guvernul a comisă crima de a expulsa neamulă său chiar pentru interesulă străină, şi iată ce-lă face încă odată odiosă.... Pe rendfi caută a ne aştepta fiecare la cele mai monstruase şi mai nepermise disposiţiunî guvernamentale privitóare la persona sa.... Nu vă credeţi fiecare ameninţată prin sacrilegiul, comisă cu gonirea din ţără a celor şi şăse Români? Deşteptaţi-vă! Deşteptaţi-vă! „ Veteranul“ scrie între altele: Nu este Română din ună colţă ală României, care să nu simpatiseze de fraţii noştri de acelaşi sânge, ce suntă asupriţi şi cărora li se interzice a-şi clădi şcoli, li se interzice pănă chiar a danţa danţurile naţionale.... Nu scimfi dacă procederea guvernului faţă de aceşti Români (cei espulsaţî) a fostă impusă de streini, dar scimă că ea este contrară legei din 1881, care privesce numai pe vagabondă streini, pe când aceşti Români îşi aveau fiecare ocupaţia şi domiciliulă loră stabilă.......Noi plângemă ţara care astăzi, după ce a luptată pentru libertatea sa, este silită a lăsa guvernulă său a se supune unei influenţe streine. „Deşteptarea“ în primul său articula scrie între altele: Pe cănd jidovii năvălesc şi ca hordele barbare pe fiecare din nenorocita nostră patriă, protegiaţî de administraţia, de justiţiă, de advocaţi, de episcopi, de deputaţi, de senatori şi de guvernă, îmbogăţindu-se prin falimente frauduloase, sfişiindă şi profanând şi tóte legile. Românii, din patria loră, din căminulă loră, smulşi de lângă părinţii, soţiile şi copilaşii lor, sunt isgoniţi in ţări streine, pentru că au cugetată, pentru că au simţită românesce.... »Deşteptarea« veştejindă acăstă înjosire a guvernului — ridicată la putere de Români, iar nu de streini, — protestăză energică în contra espulsării din țără a.... Românilor din Transilvania.... Protestări unanime să se ridice din toate unghiurile feței, şi cu ună glasă să repetămă dala o margine pănă la cealaltă a României: Josă guvernulă!.... Trăiască Libertatea !.... „Romanula“ scrie: In momentulă d’a se urca proscrişii în trenă, li s’au îmânată următorele rânduri din partea soţiei lui C. A. Rosetti: »Maria Rosetti vă strînge mâna cu simpatiă şi speranţă. La revedere!« »Românulă« şi-a asigurată colaboraţiunea d-lui G. Ocăşanu. Proscrisul ne va trimite în fiecare săptămână o Cronică sciinţifică în felulfi celor şi pe care le publica înRomânia Liberă,* şi din când în când corespondenţe politice din Paris D-nii Ocăşeanu, Săcăşeanu şi Diac Bănciulescu se vor stabili în Paris. D-nii Ciurcu, tatălă şi fiulfi, şi d. Corneanu se vor opri la Rusciucă. D. Al. Ciurcu a făcută, înainte de plecare, o scurtă aparţiune prin culuurile Curţii de apelă. Ună grupă strânsă s’a alcătuită în giurălă său arătându-i fiecare simpatiele sale şi fiindă cu toţii indignaţi de purtarea guvernului. Printre advocaţii Curţii de apelă în câteva ore s’a subscrisă pentru cei espulsaţî o sumă relativă mare. La gara de Nordfi, puţină nainte d’a pleca trenulă, d. Moruzzi, prefectură poliţiei, luândă la o parte pe d. Al. Ciurcu i-a spusă următorele cuvinte, pe care le reproduce »L’Indăp. roumaine:« »D. I. C. Brătianu m’a însărcinată să ţi spună, că aflândă că te temi să fii arestată în Bulgaria, s’a dusă la agintele diplomatică ală acelei ţări, d. Natcevicî, care i-a declarată că n’ai a te teme întru nimicii. Agintele Bulgariei a adăogată, mi-a spusă preşedintele consiliului, că dăcă Austro Ungaria chiar v’ar reclama, guvernulă său nu va face infamia d’a vă goni de pe teritorulă său.« D. Brătianu a trebuită să primăscă acăstă palmă, dată de representantulă Bulgariei, care i-a spusă în faţă că a făcută o infamiă! SOIRILE DILEI. Ni se scrie din Bucurescî, că la 8 Septemre v. comitetul Societăţii »Transilvania« ţinendu-şi şedinţă, a găsită cu cale a conferi stipendiulă vacantă, pentru ocuparea căruia a fostă publicată concursă, tânărului de 20 de ani Demetriu Axente din Frâna, comit. Târnavei mari, care a maturisată în Blasiu în anulă curentă, orfană de părinţi şi fără nici o avere luptândă cu multe neajunsuri pănă a terminată liceală. —0— Câteva spice de neghină din Chioru. Sub titlul acesta ni se comunică următorele: »La balulă arangiatfi pentru cultur-egyletulă din Clusiu în Berteză (Berkesz) au luată parte şi câţiva Români (de origine), vă trimită titlul loră: Indre Bella, Drágos Pál, Rácz Irimie, Indre László, Hosszú Elek, Marcu Jakab, Szabó Ágoston şi Kotocz Atanasa, fiiului bravă ală protopopului din Şomcuta mare. Aşa se află scrise aceste nume în nr. 36 din »Szatmár-megyei közlöny«. Toţi cei amintiţi au plătită mai multă decâtă taxa biletului.« 10— Partida independenţilor maghiari din Caşovia a dată în onoarea cailei nascerei lui Kossuth, 19 Septemvre n.bună banchetă strălucita la care s’au ridicată toaste pentru Kossuth, Irányi şi pentru independenţa Ungariei. E clară că aceste toaste suntă revoluţionare şi îndreptate în contra instituţiuniloresistente dualiste. Ce facă procurorii? Ori suntă aşa de multă ocupaţi cu căutarea proclamaţiei pretinse »irredente« ? 10-Direcţiunea Jasociaţiunei naţionale aradane pentru literatura şi cultura poporului română s’a întrunită Joia trecută în şedinţă ordinară sub presidiul fi dlui directoră primară Ioan Beleşiu. Dintre obiectele pertractate şi resolvite cu acăstă ocasiune notămă, că spre a potă conlucra asociaţiunea şi nemijlocută la răspândirea gustului literară — direcţiunea a luată condlusulă de a arangia ună ciclu de conferinţe literare avisându-se biroul d a a presenta la proxima şedinţă programulă acestora coneriinţe. — Conferinţele promită a fi de ună deosebită interesă pentru publicul nostru, deoarece, precum se spune »Bisericei şi Şcolei,« şi-au oferită deja concursulă lor» mai toţi bărbaţii noştri de litere din Aradu. 20— De câteva cjile se află la Linz, în serviciulă militară la batalionulă 26 de vânători, ună prinţă muntenegreană, fratele princesei Milena din Muntenegru. Elă a depusă jurămentală sub stăgă pentru serviciulă de GAZETA TRANSILVANIEI 1885.