Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-11-08 / nr. 249

Mr. 249. SOIRILE BILEI. Din Voi la ni se scrie dela 17 Noemvre n.: „Agli diminaţă a începutu a ninge şi pe la noi pe Ţara Oltului. E dreptă, toamna a fostă lungă; dar bieţii omeni ar fi dorita se fiă câtă de lungă, căci lipsa e de totă mare, or nutreţă pentru vite încă e de totpuţină. Nu ’mi aducă aminte, ca se mai fi așteptată cândva oamenii erna cu așa mari îngrijiri, ca în estfiană. Esecutorii de dare îi fericescă* mereu; pe unde trecă ei pare că trecă locustele*. —0— Unele foi vieneze au adusă scirea, că se voră face schimbări în ministerulu ungurescu. .Nemzet" desminte acésta scrie. —0— Miniștrii unguresc! se află în Viena spre a se înțelege cu miniștrii Austriac! în privința încheierii noului pactă. D-lă Tisza stăruesce ca pactură se se reinoieascâ pănă la finea anului viitoră, înainte de ce se soseasca terminală de denunțare. Vomă vedea cum se voru învoi. —0— Se afirmă „ Românului,“ că mai nainte ca guvernulă română se ia vre-o disposiţiune militară mai însemnată faţă de evenimentele de peste Dunăre, densulă aşiepră se vadtă ce voră face celelalte puteri europene şi mai cu samă Rusia şi Austria. —0—Naţiunea" de Mercur! scrie: »El! circula în Bucuresci scriea, că bateria serbeasca dela Timok ar fi bombardată o șalupă românescă »Grănicerulă.* După informațiunile ce avemă din sorgintă sigură, sgomotele erau adevărate. Guvernulă română cerendu explicări rnse, Sârbii au declarată, că ataculă a fostă comandată din erere, luându-se șalupa românâscă dreptă ună vasă bulgărescă. De altcum, nicîi șalupa, nici echipagiulă ei n’au avută a suferi nici o pagubă. —0— Duminecă s’a oficiată în Curtea de Argeșă ceremonia desgropărei osemintelor fundatoriloră mânăstirei, Neagoe Voevodă și d-na Ruxandra. Serviciulă divină a fostă oficială de Episcopulă Ghenadie ală Argeșului, înconjurata de totfi derulă. Osemintele au fostă depuse într’o criptă asezită chiar în biserică. —0— »L’Indép. roumaine* spune, că a sosită mnă transportă de 30,000 de pusei pentru Bulgaria. Furnisorulă Insé nu vrea se le predea, pănă ce nu le va plăti guvernulă bulgară; acesta Insé n’are bani. —0— Studenții Serbî din Viena au felicitată pe ambasadorulă serbescfi de acolo pentru succesulă armeloră serbesc! și l’au rugată se stăruască ca se fiă primiți ca voluntari în armată. Ambasadorulă Bogicevicî le-a răspunsă, că deocamdată nu crede, că studenții voră fi chiămaț! sub stegii. In 48 de ore se va decide, deca va fi de lipsă a-i chiama și pe ei. Se pare că acum, după respingerea trupelor, sârbesc! la Slivnița s’a ivită aceasta eventualitate. A mai fostă la numitură ambasadoră şi o deputaţiă de Sârbi croaţi, cerândă se fiă înrolaţi ca voluntari în armata sârbască. —0— »L’Univers« din Parish aduce urmatorea notiţă: »Una din ultimele şedinţe ale Academiei spaniole s’a caracterisată printr’ună incidenţă interesantă. Academia se ocupa momentană cu o nouă ediţîune a dicţionarului spaniolă. La cuvăntură „Alsaţiană“ s’a propusă următoarea definiţiune: indigenă din Alsaţia, o fâşiă de pământ, ce se ţine de imperială germană. Dar la propunerea unor membri ai Academiei s’a ştersă partea a doua a acestei proposiţiunî, fiindă că, după cum observă d. Castelar, ar trebui să se respingă consacrarea academică a unei stări, ce s’a creată în modă violentă în urma unei certe, în care ultimulă cuvântă încă nu s’a pronunţată.» Se scie că Spaniolii suntă amărîţi pe German! din causa conflictului încă neaplanată pentru insulele Caroline; asta a fostă prin urmare o demonstraţia academică în contra Germaniei. —0— Guvernulă germană alegendă pe Papa Leo XIII ca arbitru în cestiunea Carolinelor, care provocase cunoscutulă conflictă între Spania şi Germania, se asigură că decisiunea finală a Papei în acestă cesiune se va espedă la Berlină şi la Madridă înainte de 25 Noemvre şi se va publica câteva ode după aceea. Se zrie că Papa recunosce drepturile istorice ale Spaniei asupra Carolinelor, în schimbă însă Spania să ofere Germaniei precarî privilegii în Archipelagă țiune, cu acele ademeniri veninoase — arseniculă diplomatică ală Habsburgiloră — cari zăpăceau pe Domnii slab! de îngerî,pceau și lui Șerbană cum Z'seseră — totă călugării imperial! — lui Mihaiu Vitezula, lui Radu Șerbană, lui Constantină Cârnilă şi chiară lui Mateiu Basarabă, care îi pricepuse şi nu se mutase din locă, începe lupta contra Turcilor; rupe ultimele legături ce te mai țină legată de dânşii; invită alte popoare din cele creştine, care gemă sub Turci, să se răscoale, or noi imperialii vă vomă ajuta. Ast-felă în tocmai vorbiseră, — documentele alianţei proiectate în timpulă lui Mateiu Basarabă prin Parcevicî, episcopulă de Martianopolă întărescă, cele ce spunemă — ast-felă în tocmai vorbiseră călugării diplomaţi tuturor. Domnilor români, cu cari începuseră negociațiuni, astfelă dăsară Sa lui Șerbană Cantacuzenă. Acesta fuse avea multă mai multă pătrundere diplomatică de câtă predecesorii săi în relațiunile româno austriace. Șerbană era mai diplomată, mai preverfetora și mai rece în combinațiunile sele de câtă Mihaiu-Vitezulă, şi afară de aceste ale lui însuşiri mai avea şi altceva ce din nefericire căpitanulă nemuritoră ală Romănilor, nu avusese. Şerbană avea lângă ela ună sfetnică d’o deşteptăciune, d’ună şiretlică şi d’o bogăţiă de espediente cum nu se vede cam desă în istoriile tuturoră popoarelor: acesta sfetnică era fratele său celă mare, Stolniculă Constantină Cantacuzenă, omulă celă învăţată, umblată şi citită ală cărui nume nu se poate să nu apară în mai toate documentele privitoare la istoria acestei epoce, care a făcută de toate în viaţă... până şi cărţi geografice şi care, ca şi marele exaporită de la Constantinople, Alexandru Mavrocordată, răpia pe străini cu spiritură şi cunoscinţele sale. (V. în acest. V voi., una din scrisorile comitelui de Marsigli). Giou. ( Român.) 5 GAZETA TRANSILVANIEI. ELLEEIZEKUXE. „Ellenzék“ se încarcă a răspunde la observările noastre din nr. 244 ale „Gazetei.“ Nu voiesce foaia clusiană să ne capaciteze pe noi cest! dela „Gazetă“ ceea ce atâta ar însemna — trice ea, câtu a arunca mazere pe părete; de aceea se adreseaza „Ellenzék“ cătră cetitorii lui români pentru a-i apăra de atâtea cutezanţe miserabile ale Românilor, ultraist!,“ scriindă: Tinerii politic! român! au să înveţe încă multe, au să înveţe pănă când vora sei, că ţara acesta esti ţară maghiară, cu constituţiune şi cu ţipă maghiară Pănă când nu voră ajunge la cunoscinţa acestora, nu îi vomă numi şi denunţa ca agitatori, revoluţionari ş irredentişti. Care ar fi aceea »politică seriosă» ce-o cere „Gazeta“ de la Maghiari, ca conducătorii poporului română şă le pot da mâna ? De bună-samă aceea, ca să renunţăm la tote, să facem în Viena Reichsrath şi să mergem la prânzurile, ce le-ar da Schmerlingă deputaţilor imperiali. Fericită lume ar mai fi atunci! Insă noi nu vomă urma aceea politică seriosă, pentru că nici în tre cută nu amnă urmat’o şi apoi cu atâtă mai puţină vomi face o astfelă de politică. In astfelă de împrejurări aşa se vede, că noi nie odată nu ne vomă împăca cu acei politic! băieţandrii dor nie! nu vremă să ne împăcămă. Noi vremă cu totulă altceva. Vremă să câştigămă pe partea nostră — în simţăminte — pe poporulă română şi înteliginţa lu serioasa. Voimă ca acâstă inteliginţă seriosă să se convingă, că politicii băieţandri nu represintă interesele poporului română din patriă; ei urmărescă cu totulă alt interese politice. Nouă poporulă ne trebuesce, din partea nóstra , toţi acei irrendentiştî îi poate lua draculă, căci noi ii nici ună casă nu-i vomă reclama. Să -i reclame în loculă nostru „Gazeta,“ care numai pănă atunci va put esista, pănă când va avu imprejurulă său asemeni hăbăucî. Gentileţa fetei maghiare n’are margini, pre cum n’are margini nici îngrijirea ei pentru „cetitorii săi români.“ Déci în aceşti cetitori ai săi îşî basâză „Ellenzék“ speranţa de a câştiga poporul, românii pentru nebuniile, estraorganţele şi bădărăniile sale „patriotice,“ atunci e slabă treaba, stămi rău cu politica „serioasa“ ungureasca. SCOALA SUPERIREA DE FETIŢE DIN SIBIU. La apelul„ comitetului »Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română" de a contribui mijloce bănesc întru înfiinţarea şi susţinerea scelei superioare de fetiţe cu internată, au răspunsă : Reuniunea femeilor române din Sibiiu . . fl. 1000 Prin lista Nr. 1 (Colectoră Eugenă Brote, cassarulă associaţiunei) următorii domn! funcţia Timoteiu (Ipariu, preşedinte .... Iacobă Bologa, v-preşedinte .... Georgiu Bariţiu, secretară primă . . . Dr. D. P. Barciană, secretară Il lea Eugenă Brote, cassară............................ Iosifă St. Şuluţă, controloră .... Dr. I. Crişană, bibliotecară .... Zacharia Boiu, membru ord. ală comit. Partenie Cosma, membru ord. ală comit Pavelă Danca, membru ord. ală comit. Nicanoră Fratesă, supl. ord. ală comit. Bas. P. Harsiană, membru ord. ală comit Elia Măcelariu, membru ord. ală comit. fl. 500 . fl. 150 . fl. 100 . fl. 50 . fl. 25 . fl. 50 . fl. 100 . fl. . fl. . fl. 100 . fl. 50 . fl. 25 . fl. 50 . fl. 30 10 25 Ionă Popescu, membru ord. ală comit. . . fl. Simeonă Popescu, supl. ord. ală comit. . . fl. Ir. Ilarionă Pascaru, membru ord. ală comit. fl. I. V. Rusu, membru ord. ală comit. . . . fl. Constantină Stezariu, membru ord. ală comit. fl. Davidă Br Ursă, membru ord. ală comit. . fl. Aducându-se mulțămită marinimoşilorfi contribuitor!, se amintesce, că ofrandele se potă adresa deadreptulă subscrisului comitetă sau colectoriloră specială provâtjutî cu liste originale de contribuire. Comitetulă »Associațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română.« 25 100 25 50 50 100 Suma . . . fl. 2615 SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) CALAFATU, 19 Noemvre. — Sârbii au luată Vi din urăeri după ametib Scirea însă trebue confirmată. SOFIA, 17 Noemvre, 11 ore seara. — Lupta de aii va avea ca urmare degagearea (eliberarea) Slivniței și înlăturarea periculului ce amenința Sofia. Aripa stângă a Serbilor a fostft totala bătută la Slivnița. Serbii n’au atacată frontală Bulgariloră. Searași-au așezată Bulgarii tabăra, după ce au urmărită pe Şerbi respingându’i îndărătă, la 17 ■ chilometri spre stânga de Slivniţa. Nici aripa stângă a inimii cului n’a fostă mai norocasa, dar n’a fostă ur- I mărită. Prinţulă a înflăcărată trupele, care au pornită entusiasmate în conira inimicului. Perierile Bulgarilor suntă mici. DIVERSE. Cununia. — Georgina Popa şi Iuliu Lupanu teol. abs. anunţă serbarea Cununiei Lord, carea va avea locă în s. biserică catedrală gr. catolică din Blasiu, în 22 n. c. la 4 ore după amănă. * * * Inelulu de logodnă în superstiţiune. — Pretutindenea cu inelulă de logodnă suntă împreunate păreri şi obiceiuri superstiţiose, care în parte suntă împrăştiate în tota Europa. Nu numai în cânteculă germană se tjice: 1 .Ea ’şi-a călcată credinţa, inelulă s’a ruptă în două.» Intr’o baladă rusâscâ încă Zice mirosa: »Dacă vr’odată mă voiu gândi la o altă iubire, să se rupă inelulă de aură; or dacă tu vei urma altei fete, să caită diamant tulă din inelă.“ Nu numii în Tiroid şi în Hessa se crede, că rupându-să uuă inelă de logodnă, iu curândă mare unuia dintre respectivii căsătoriți, şi totă aşa esistă părerea, că e nenorocită căsătoria*, dacă la cununiă îi cade miresei inelulă josă, ci şi mai departe decâtă numai în Germania nordică e împrăştiată acestă credinţă. Ruperea unui inelă de logodnă o consideră femeile în unele ţinuturi ale Angliei încă şi acum o semnă sigură* că soţia în curândă va rămânea văduvă. In Essex fă omorită acum câţiva ani ună bărbată şi văduva sa Z'cea: ,M-am gândită eu, că în curândă îlă voiu perde, fiindă că deunăsp mi s’a ruptă inelulă de logodnă; şi sora mea şî-a perdută bărbatulă, când i s’a întâmplată astfelă, iste ună semnă, care nu te înşală... In unele ţinuturi ale Germaniei, şi tată aşa în Anglia şi Francia, se consideră ca celă mai bună mijlocă pentru a face să’ţi trâcă ună urcioră (ună felă de străbunţă dela ochiu), dacă ’lă vei freca cu ună inelă de logodnă de aură, şi acâsta trebue să se facă în Germania de trei ori, în Anglia de nouă ori, şi anume tăcândă. In Germania, copenii sâraci, cari nu’şi potă cumpăra inele de logodnă de aură, îşî acă şi de argintă, ba la nevoiă potă inlocui inelele prin două bucăţi de monedă. Din contră, între ţăranii din Irlanda esistă în multe părţi credinţa, că o cununiă, la care nu se întrebuinţază inelă de aură, n’are valoare. De aceea suntă omeni, cari le împrumută astfelă de inele pentru o mică recompensă, şi în unele locuri a făcută comuna ună inelă de logodnă ce se intrebuinţăză la ceremonia cununiei, îlă păstrăză preotulă şi lă aduce de câte ori e trebuinţă de elă. Curstiiu pieţei Braşovii din 19 Noembre st. n. 1885. Editură : Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu. Bancnote românesc . . . . Comp. 8 40Vend. 8.45 Argint românesc .... . . » 8.35 8.40 Napoleon d’orî.................. . . » 9.96* 10.— Lire turcesc!....................... . . » 11.32 11.42 Imperial!........................... . . » 10.17» 10.25 Galbeni................................ . . » 5.91» 5 96 Scrisurile fono. »Albina* . . » 100.50* 101.— Ruble Rusesci.................. . . » 121.—» 122.Discontură . . . » 7—10 °/C pe ană 1885.