Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-11-21 / nr. 259

BEIUPfkrSEA ŞI ADMIllISTRAŢIUNEA: BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ»I. Pe una ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. Sl PRERUMERA: la poşte, la librării şi­ pe la do. corespondenți. ANVECIURILE: O seriă garmonde 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu ae primescu. — Hanuscripte nu ie retramb­a. Joi, 21 Noemvre (3 Decemvre.) 1885. Din causa S-tei sărbători de Joi, «țianulu nu va apare până Vineri seara. Braşovft, 20 Noemvre 1885. Până în momentul­ de faţă armistiţială în­tre Serbia şi Bulgaria încă nu este încheiaţii şi după scirile cele mai noue înch­eiarea lui întîm­­pină din ce în ce mai mari greutăţi. Ceea ce scimit cu siguritate este că, în urma notei colec­tive a puterilor­ şi a intervenţiunei speciale austro­­ungare, regele Milano şi prinţulă Alexandru au datu ordină armatelor­ lorii de-a sista inimiciţi­­ele. Se vede că acesta ordinu s’a datu pe timpii nedeterminatu, căci nicăiii nu se spune, că s’ar fi fixatu unii termina anumiţii. îndată după încetarea ostilităţilor, trebuiau să se încapă negociările pentru stabilirea condi­­ţiunilor­ armistiţiului şi ale păcii preliminare. Aceste negociări însă au fost­ trăgănate trei z z­ile întregi şi abia eri fără a primită comanda bul­gară o scrisoare del­a statul- maior a generalii sâr­­bescu, în care i se împărtăşesce, că regele Mi­­lanii a numit, unii plenipotenţiară pentru stabi­lirea condiţiunilor­ armistiţiului, care va sosi a­fil în Pirota. Trăgănarea negociărilor­ din partea Serbiei a produsă mare amărăciune în tabăra bulgară şi negreşită că numai acestei trăgănârî este a i se mulțămi, că patru batalioane bulgare au atacată ori diminăţă posiţiunea serbésca dela Vlasina, rumpenda astfelă convenţiunea privitoare la înce­tarea ostilităţiloră. Ori ddră Bulgarii au voită să se revanşeze pentru ataculă ce l’a esecutată corpulă generalului Leşianină în contra Vidinu­­lui totă cu călcarea convenţiunei încheiate Sâm­băta trecută în presenţa trimisului austro-ungară ? In amândouă caşurile acesta rumpere de faptă a convenţiunei memorate, din partea Săr­­biloră nu mai puţină ca din partea Bulgariloră, este ună rău semnă pentru viitorele negociărî de pace şi ceea ce e şi mai importantă, ea nu ple­­dăză nicidecum pentru succesulă misiunei comi­telui Khevenhiiller. Prin pastilă decisivă, ce l’a făcută Austro- Ungaria eşindă din reservă şi oprindu astea în­­vingâtore a prinţului Bulgariei în calea spre Nisă şi Belgradă, s’a inaugurată periodulă al­ doilea ală încurcăturilor­ orientale, periodulă conflicte­­loră între marile puteri din causa ordinei lucru­­riloră în peninsula balcanică. Misiunea comitelui Khevenhiiller este rău văzută atâtă în Petersburg, câtă şi în Berlină, ţ) iar ele rusesc! sunt de părere, că Khevenhiiller n’a lucrată cu învoirea celorlalte puteri şi cjicit că prin pasuilă său Austro-Ungaria declară, că vrea să ia parte la luptele viitoare! Foile berli­­nese independente se pronunţă contra stăruin­­ţelor­ austriace pentru Serbia. Din Belgradă se anunţă, că consiliulă de miniştri ar fi decisă a continua răsboiulă cu Bul­garia. Dar chiar să se învoiescă Serbii a încheia pace, ceea ce ne vine mai uşor și a crede, fiind­că au fost bătuţi, nisce dificultăţi grozave se vor­ nasce la stabilirea condiţiunilor­. Prinţul­ Bulgarieia a formulată condiţiunile sale, cari se resumă în următorele: a) Deşerta­rea Bulgariei de trupele sârbesc­, b) garantarea deplinei integrităţi a teritoriului bulgară, c) plata unei despăgubiri de răsboiu din partea Serbiei, d) recunoscerea uniunei bulgare. O telegramă mai nouă ne asigură, că Bulgarii nici nu voiescă să negocieze asupra armistiţiului pănâ ce trupele serbesei nu voră deşerta districtulă Vidinului. Evenimentele au intrată aşadar într’ună sta­diu forte ameninţătoră. Mai apare acum pe scenă şi Turcia cu comisarii săi. Anglia s’a separată de celelalte puteri și... Rusia? — Resboiula dintre Serbi și Bulgari. Piroto, 29 Noemvre. După o telegramă a coman­dantului din Vidinu, trupele sârbesc i­au atacată la 11 ore din nópte redutele Vidinului. Ataculă fă respinsă cu mari perderî pentru Sârb­. Trei tunuri mari au fost­ demontate cu aceasta ocasiune. Dându-se ataculă după încetarea ostilităţilor­, ministrul­ Zanov a încunosciinţată despre acesta pe representanţii puterilor­ în Sofia, ru­­gându-i să se convingă despre adevărată acestui faptă prin consulii din Vidină. Sofia, 29 Noemvre. In urma luării Pirotului, tru­pele bulgare din Sofia au arangeată în capitală mari festivităţi. Casele şi stradele suntă împodobite cu stea­guri. In biserici s’a oficiată ,Te Deum.« Cera s’a ilu­minată oraşul». — In apropiere de Lom-Palanca să fi avută trupele bulgare ună succesă militară. Constantinopolă, 29 Noemvre, Lebih­ete,năi şi Gadban-efendi, ajutorele comisarului numită pentru Ru­­melia, au plecată a­ fi nopte cu trenă specială la Fili­popolă. — Şedinţa de eri a conferinţa a durată o ju­mătate ără. Representaţii puterilor­ continentale au declarata, că ei nu suntă în posiţiune să discute pro­punerile făcute de Anglia. Se crede că urmatoarea şe­dinţă va fi cea din urmă. Din conversaţiunile represen­­tanţilor, se observă, că puterile continentale aştepta dela Porto, ca ea de sine să resolve cestiunea rumeliată. — Ori înainte de ame­ fi, representanţii puterilor­ continen­tale au înaintata Porţi o notă identică, declarându-i că sprijinescă trimiterea unui comisară în Rumelia şi că acum e celă mai privită momenta, deoarece toata armata bulgară se afla la graniţa nordică a principelui. Londra, 29 Noembre. Cercurile guvernamentale englese salută cu mulţămire încetarea ostilităţilor­ şi nu voescă să aşeze de succesele militare ale Bulgarilor­, deorece atunci s’ar întări partida rusofilă în Serbia, ceea ce nu corăspunde intereselor. Angliei Misiunea contelui Khevenhălle e aprobată. Belgradă, 29 Noemvre. — Ună membru de frunte al partidei progresiste, între cari ună fostă ministru, au declarată corespondentului «fiarului »N. fr. Presse* că intervenţiunea puteriloră nu mulţămesce nicidecum pe Sârbi, deorece ea este stricăciosa drepturiloră Serbiei. Sârbii fără îndoială ar fi învinsă pe Bulgari cu trupele de a doua chemare, cari suntă dedate cu răsboială şi astfelă intenţiunea Serbiloră de a restabili status quo ante s’ar fi împlinită negreşită şi ar fi fostă multă mai uşoră soluţiunea cestiunei de compensare serbesei. Deci se va încheia pace acum, atunci ar fi forte greu ba chiar fi imposibilă a reduce Bulgaria iarăşi la status quo ante şi speranţele celor­ trei împărăţii în regularea echilibrului dintre popoarele balcanice ar deveni ilusofice. Desastrele răsboiului le va pu­tea suporta Serbia mai uşoră, dar recunoascerea unirei fiă în om­ şi ce formă trebue să o respingă necondiţionată, pentru că atunci elementulă bulgară întărită, cu propaganda lui penaul­­gară şi macedoneana, ar deveni ună turburătură con­stantă ală liniştei în peninsulă balcanică. Viena, 30 Noemvre. Conferinții i se cântă dela cânteculă funebrală. Anglia s’a ruptă de toate celelalte puteri conferențiariate, refusândă definitivă a adera la hotărîrile loră. Prin aceasta atitudine a An­gliei şi prin nedecisiunea Porţii s’a îngreuiată realisarea programului statului quo ante şi a devenită Indoiala. Remâne acum să lucreze singuraticele cabinete. Belgradă, 30 Noemvre. Miniştri pleca astă sera la Nişă, unde vară ţinea consiliu sub preşedinţa regelui. Contingentulă recruţiloră anului viitoră se instruescă re­pede, ca să fie trimişi în tabără. Rapoarte din cartierul­ generală anunţă, că alaltăera în momentul­ încetării os­­ilităţilor. Bulgarii se încheraseră cu Serbii în luptă îna­intea Pirotului. Serbii au obţinută avantaje Filipopolă 30 Noemvre. Grecii­­şi Turcii re­­fusă mereu a se înşira sub stăgă. Plouă proteste că­­tră toate puterile europene prin consulatele de aci. Turcii au telegrafiată Sultanului. O adunare de Turci în gea­mia cea mare a fostă împrăştiată de poliţiă şi s’a con­semnată miliţia de tema unei resistenţe. Noaptea s’a ţi­nută o nouă adunare în orăşelulă Staninaca, 30 chi­­lometri departe de Filipopolă. Locuitorii, cari suntă toţi Greci, au alungată comisiunea de înrolare şi au întărită orăşelulă cu şanţuri, ce vor­ fi păzite de bărbaţii din Staninaka. Asemenea scris neliniştitore pentru guvernă vină şi din celelalte oraşe. Cu toate astea se turoleza cu forţa tineri Turci şi Greci. In­­filele acestea au fostă trimişi sub escortă în Sofia vr’o sută de Turci şi Greci. Graniţa rumeliotă-turcască e golită totală de trupe Cei din urmă cari s’au adusă dela graniţă, 80 de voluntări muntenegreni, rămână în Filipopolă nevoindă să lupte contra fraţilor­ sârbi. Belgradă,30 Noemvre. Disposiţiunea şi dorinţa po­porului sunt­ răsboinice. Telegrama prinţului Ale­xandru, care vorbesce despre ameninţarea că intră Aus­tro-Ungaria în Serbia în ajutorul­ acesteia, aci nu e cunoscută. Cercurile oposiţionale caută să abată atenţiunea poporului dela intervenirea Austro-Unga­­riei, lăţindă scirea, că Muntenegru lăa amenin­ţată cu răsboiu pe Bulgaria, dăcă voră atinge integri­tatea teritoriului sârbescă. — Scirea despre o bombar­dare a Vidinului se consideră aci ca o minciună ten­­dențiosă a Bulgariloră. Belgradă, 30 Noemvre. Ministerulă serbescă a hotărîtă unanimă să continue răsboiulă după espirarea armistițiului Prin aceasta se esplică con­tinuarea înarmăriloră. A treia chiămare se mobiliseaza. Voluntari, mai alesă oficerî, se primescă. Serbia numai atunci socotesce posibilă pacea, dacă Rumelia primesce ună guvernatoră ală său, care însă să nu fiă Battenber­­gulă, și să stea sub supremația Porții. Nişă, 30Noemvre. Regele a sosită adi dupâamécfi­ac!. Contele Khevenhiiller încă s’a întorsă din misiunea sa. La P­i­­­­r­otă stradele suntă pline de cadavre pe ună munte de cada­­vre zăcea ună locotenentă serbescă străpunsă de 40 de împunsături de baionetă. Prinţulă Alexandru lo­­cuesce în casa medicului de cercă Valenţa, acolo s’a ţi­nută conferinţa între elă şi trimisulă austro-ungară. Principele subscrise după multă oposiţiune ordinulă de încetare a ostilităţiloră. După finirea afaceriloră, princi­­­­pele invită la dejună pe trimisulă. In cursulă conversa- I ţiunei prinţulă Alexandru vorbi despre armata sâr­­beascâ, ale cărei isprăvi i-a storsă celă mai mare res­pectă. După o ședere de 3 ore, contele Khevenhuller s’a întorsă aci și conferi firpă mai îndelungată cu mi­nistrulă Garașanin. — Disposițiunea poporului sâr­bescă este cu hotărîre pentru continuarea răsboiului, care după cum speră toți trebue sé se fineascá cu victo­ria armeloră sârbesc!. Petersburga, 30 Noemvre. țkarele privescă cu în­grijire la atitudinea Austro-Ungariei manifestată în fa­­voarea Serbiei și se întrebă, că ce atitudine va lua Rusia, care a retușată leafă orice sprijină Bulgarilor­. »Novoje Vremja« Intrébá, cum se potriveste misiunea lui Kheven­­hăller cu acordulă puterilor­ imperiale. Fota se teme, că armistiţiulă va dura numai pănă ce regele Milanii, mulţumită sprijinului austro-ungară, îşi va fi adunată puteri pentru continuarea luptelor­. Petersburgi, 30 Noemvre. In cercurile politice de aci se întăresce convingerea, că Anglia încurcă cestiunea Orientului împingendă lucrurile la o crisă. Credinţa în­tr’ună resultată mulţămitoră ală conferinţei a dispărută cu totul ei. In cercurile oficiale se observă o schimbare a vederilor­ în privința restabilirei statului quo ante. întrebarea e: Avantagiosă este pentru Rusia a mai fine la status quo ante și nu trebue să se caute o basă mai mare? Rusia nu mai este în principiu în contra unirii

Next