Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-11-21 / nr. 259
BEIUPfkrSEA ŞI ADMIllISTRAŢIUNEA: BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ»I. Pe una ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. Sl PRERUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenți. ANVECIURILE: O seriă garmonde 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu ae primescu. — Hanuscripte nu ie retramba. Joi, 21 Noemvre (3 Decemvre.) 1885. Din causa S-tei sărbători de Joi, «țianulu nu va apare până Vineri seara. Braşovft, 20 Noemvre 1885. Până în momentul de faţă armistiţială între Serbia şi Bulgaria încă nu este încheiaţii şi după scirile cele mai noue încheiarea lui întîmpină din ce în ce mai mari greutăţi. Ceea ce scimit cu siguritate este că, în urma notei colective a puterilor şi a intervenţiunei speciale austroungare, regele Milano şi prinţulă Alexandru au datu ordină armatelor lorii de-a sista inimiciţiele. Se vede că acesta ordinu s’a datu pe timpii nedeterminatu, căci nicăiii nu se spune, că s’ar fi fixatu unii termina anumiţii. îndată după încetarea ostilităţilor, trebuiau să se încapă negociările pentru stabilirea condiţiunilor armistiţiului şi ale păcii preliminare. Aceste negociări însă au fost trăgănate trei z zile întregi şi abia eri fără a primită comanda bulgară o scrisoare dela statul- maior a generalii sârbescu, în care i se împărtăşesce, că regele Milanii a numit, unii plenipotenţiară pentru stabilirea condiţiunilor armistiţiului, care va sosi afil în Pirota. Trăgănarea negociărilor din partea Serbiei a produsă mare amărăciune în tabăra bulgară şi negreşită că numai acestei trăgănârî este a i se mulțămi, că patru batalioane bulgare au atacată ori diminăţă posiţiunea serbésca dela Vlasina, rumpenda astfelă convenţiunea privitoare la încetarea ostilităţiloră. Ori ddră Bulgarii au voită să se revanşeze pentru ataculă ce l’a esecutată corpulă generalului Leşianină în contra Vidinului totă cu călcarea convenţiunei încheiate Sâmbăta trecută în presenţa trimisului austro-ungară ? In amândouă caşurile acesta rumpere de faptă a convenţiunei memorate, din partea Sărbiloră nu mai puţină ca din partea Bulgariloră, este ună rău semnă pentru viitorele negociărî de pace şi ceea ce e şi mai importantă, ea nu pledăză nicidecum pentru succesulă misiunei comitelui Khevenhiiller. Prin pastilă decisivă, ce l’a făcută Austro- Ungaria eşindă din reservă şi oprindu astea învingâtore a prinţului Bulgariei în calea spre Nisă şi Belgradă, s’a inaugurată periodulă al doilea ală încurcăturilor orientale, periodulă conflicteloră între marile puteri din causa ordinei lucruriloră în peninsula balcanică. Misiunea comitelui Khevenhiiller este rău văzută atâtă în Petersburg, câtă şi în Berlină, ţ) iar ele rusesc! sunt de părere, că Khevenhiiller n’a lucrată cu învoirea celorlalte puteri şi cjicit că prin pasuilă său Austro-Ungaria declară, că vrea să ia parte la luptele viitoare! Foile berlinese independente se pronunţă contra stăruinţelor austriace pentru Serbia. Din Belgradă se anunţă, că consiliulă de miniştri ar fi decisă a continua răsboiulă cu Bulgaria. Dar chiar să se învoiescă Serbii a încheia pace, ceea ce ne vine mai uşor și a crede, fiindcă au fost bătuţi, nisce dificultăţi grozave se vor nasce la stabilirea condiţiunilor. Prinţul Bulgarieia a formulată condiţiunile sale, cari se resumă în următorele: a) Deşertarea Bulgariei de trupele sârbesc, b) garantarea deplinei integrităţi a teritoriului bulgară, c) plata unei despăgubiri de răsboiu din partea Serbiei, d) recunoscerea uniunei bulgare. O telegramă mai nouă ne asigură, că Bulgarii nici nu voiescă să negocieze asupra armistiţiului pănâ ce trupele serbesei nu voră deşerta districtulă Vidinului. Evenimentele au intrată aşadar într’ună stadiu forte ameninţătoră. Mai apare acum pe scenă şi Turcia cu comisarii săi. Anglia s’a separată de celelalte puteri și... Rusia? — Resboiula dintre Serbi și Bulgari. Piroto, 29 Noemvre. După o telegramă a comandantului din Vidinu, trupele sârbesc iau atacată la 11 ore din nópte redutele Vidinului. Ataculă fă respinsă cu mari perderî pentru Sârb. Trei tunuri mari au fost demontate cu aceasta ocasiune. Dându-se ataculă după încetarea ostilităţilor, ministrul Zanov a încunosciinţată despre acesta pe representanţii puterilor în Sofia, rugându-i să se convingă despre adevărată acestui faptă prin consulii din Vidină. Sofia, 29 Noemvre. In urma luării Pirotului, trupele bulgare din Sofia au arangeată în capitală mari festivităţi. Casele şi stradele suntă împodobite cu steaguri. In biserici s’a oficiată ,Te Deum.« Cera s’a iluminată oraşul». — In apropiere de Lom-Palanca să fi avută trupele bulgare ună succesă militară. Constantinopolă, 29 Noemvre, Lebihete,năi şi Gadban-efendi, ajutorele comisarului numită pentru Rumelia, au plecată a fi nopte cu trenă specială la Filipopolă. — Şedinţa de eri a conferinţa a durată o jumătate ără. Representaţii puterilor continentale au declarata, că ei nu suntă în posiţiune să discute propunerile făcute de Anglia. Se crede că urmatoarea şedinţă va fi cea din urmă. Din conversaţiunile representanţilor, se observă, că puterile continentale aştepta dela Porto, ca ea de sine să resolve cestiunea rumeliată. — Ori înainte de ame fi, representanţii puterilor continentale au înaintata Porţi o notă identică, declarându-i că sprijinescă trimiterea unui comisară în Rumelia şi că acum e celă mai privită momenta, deoarece toata armata bulgară se afla la graniţa nordică a principelui. Londra, 29 Noembre. Cercurile guvernamentale englese salută cu mulţămire încetarea ostilităţilor şi nu voescă să aşeze de succesele militare ale Bulgarilor, deorece atunci s’ar întări partida rusofilă în Serbia, ceea ce nu corăspunde intereselor. Angliei Misiunea contelui Khevenhălle e aprobată. Belgradă, 29 Noemvre. — Ună membru de frunte al partidei progresiste, între cari ună fostă ministru, au declarată corespondentului «fiarului »N. fr. Presse* că intervenţiunea puteriloră nu mulţămesce nicidecum pe Sârbi, deorece ea este stricăciosa drepturiloră Serbiei. Sârbii fără îndoială ar fi învinsă pe Bulgari cu trupele de a doua chemare, cari suntă dedate cu răsboială şi astfelă intenţiunea Serbiloră de a restabili status quo ante s’ar fi împlinită negreşită şi ar fi fostă multă mai uşoră soluţiunea cestiunei de compensare serbesei. Deci se va încheia pace acum, atunci ar fi forte greu ba chiar fi imposibilă a reduce Bulgaria iarăşi la status quo ante şi speranţele celor trei împărăţii în regularea echilibrului dintre popoarele balcanice ar deveni ilusofice. Desastrele răsboiului le va putea suporta Serbia mai uşoră, dar recunoascerea unirei fiă în om şi ce formă trebue să o respingă necondiţionată, pentru că atunci elementulă bulgară întărită, cu propaganda lui penaulgară şi macedoneana, ar deveni ună turburătură constantă ală liniştei în peninsulă balcanică. Viena, 30 Noemvre. Conferinții i se cântă dela cânteculă funebrală. Anglia s’a ruptă de toate celelalte puteri conferențiariate, refusândă definitivă a adera la hotărîrile loră. Prin aceasta atitudine a Angliei şi prin nedecisiunea Porţii s’a îngreuiată realisarea programului statului quo ante şi a devenită Indoiala. Remâne acum să lucreze singuraticele cabinete. Belgradă, 30 Noemvre. Miniştri pleca astă sera la Nişă, unde vară ţinea consiliu sub preşedinţa regelui. Contingentulă recruţiloră anului viitoră se instruescă repede, ca să fie trimişi în tabără. Rapoarte din cartierul generală anunţă, că alaltăera în momentul încetării osilităţilor. Bulgarii se încheraseră cu Serbii în luptă înaintea Pirotului. Serbii au obţinută avantaje Filipopolă 30 Noemvre. Greciişi Turcii refusă mereu a se înşira sub stăgă. Plouă proteste cătră toate puterile europene prin consulatele de aci. Turcii au telegrafiată Sultanului. O adunare de Turci în geamia cea mare a fostă împrăştiată de poliţiă şi s’a consemnată miliţia de tema unei resistenţe. Noaptea s’a ţinută o nouă adunare în orăşelulă Staninaca, 30 chilometri departe de Filipopolă. Locuitorii, cari suntă toţi Greci, au alungată comisiunea de înrolare şi au întărită orăşelulă cu şanţuri, ce vor fi păzite de bărbaţii din Staninaka. Asemenea scris neliniştitore pentru guvernă vină şi din celelalte oraşe. Cu toate astea se turoleza cu forţa tineri Turci şi Greci. Infilele acestea au fostă trimişi sub escortă în Sofia vr’o sută de Turci şi Greci. Graniţa rumeliotă-turcască e golită totală de trupe Cei din urmă cari s’au adusă dela graniţă, 80 de voluntări muntenegreni, rămână în Filipopolă nevoindă să lupte contra fraţilor sârbi. Belgradă,30 Noemvre. Disposiţiunea şi dorinţa poporului sunt răsboinice. Telegrama prinţului Alexandru, care vorbesce despre ameninţarea că intră Austro-Ungaria în Serbia în ajutorul acesteia, aci nu e cunoscută. Cercurile oposiţionale caută să abată atenţiunea poporului dela intervenirea Austro-Ungariei, lăţindă scirea, că Muntenegru lăa ameninţată cu răsboiu pe Bulgaria, dăcă voră atinge integritatea teritoriului sârbescă. — Scirea despre o bombardare a Vidinului se consideră aci ca o minciună tendențiosă a Bulgariloră. Belgradă, 30 Noemvre. Ministerulă serbescă a hotărîtă unanimă să continue răsboiulă după espirarea armistițiului Prin aceasta se esplică continuarea înarmăriloră. A treia chiămare se mobiliseaza. Voluntari, mai alesă oficerî, se primescă. Serbia numai atunci socotesce posibilă pacea, dacă Rumelia primesce ună guvernatoră ală său, care însă să nu fiă Battenbergulă, și să stea sub supremația Porții. Nişă, 30Noemvre. Regele a sosită adi dupâamécfiac!. Contele Khevenhiiller încă s’a întorsă din misiunea sa. La Pirotă stradele suntă pline de cadavre pe ună munte de cadavre zăcea ună locotenentă serbescă străpunsă de 40 de împunsături de baionetă. Prinţulă Alexandru locuesce în casa medicului de cercă Valenţa, acolo s’a ţinută conferinţa între elă şi trimisulă austro-ungară. Principele subscrise după multă oposiţiune ordinulă de încetare a ostilităţiloră. După finirea afaceriloră, principele invită la dejună pe trimisulă. In cursulă conversa- I ţiunei prinţulă Alexandru vorbi despre armata sârbeascâ, ale cărei isprăvi i-a storsă celă mai mare respectă. După o ședere de 3 ore, contele Khevenhuller s’a întorsă aci și conferi firpă mai îndelungată cu ministrulă Garașanin. — Disposițiunea poporului sârbescă este cu hotărîre pentru continuarea răsboiului, care după cum speră toți trebue sé se fineascá cu victoria armeloră sârbesc!. Petersburga, 30 Noemvre. țkarele privescă cu îngrijire la atitudinea Austro-Ungariei manifestată în favoarea Serbiei și se întrebă, că ce atitudine va lua Rusia, care a retușată leafă orice sprijină Bulgarilor. »Novoje Vremja« Intrébá, cum se potriveste misiunea lui Khevenhăller cu acordulă puterilor imperiale. Fota se teme, că armistiţiulă va dura numai pănă ce regele Milanii, mulţumită sprijinului austro-ungară, îşi va fi adunată puteri pentru continuarea luptelor. Petersburgi, 30 Noemvre. In cercurile politice de aci se întăresce convingerea, că Anglia încurcă cestiunea Orientului împingendă lucrurile la o crisă. Credinţa într’ună resultată mulţămitoră ală conferinţei a dispărută cu totul ei. In cercurile oficiale se observă o schimbare a vederilor în privința restabilirei statului quo ante. întrebarea e: Avantagiosă este pentru Rusia a mai fine la status quo ante și nu trebue să se caute o basă mai mare? Rusia nu mai este în principiu în contra unirii