Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)

1886-02-14 / nr. 36

GAZETA TRANSILVANIEI. m 36 Vineri, 14 (26) Fevruarie. 1886, REDACŢIUNEA ŞI AimiNVNTRAŢIUNEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Z­I. Pe una ană 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUL­ XLIX. SE PRENUMERA: la poște, la librării și pe la doi. corespondenți. ANUNCIURILE: O seriă: garmondă 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorUorî nefranontH nu as prim­esou. —­atanutoripts nu sa retramita. BrașovtL 13 Fevruariu 1886. Proiectul­ de lege pentru organizarea gloa­­telor, se discută deja cu viu interesa în sec­țiunea militară a camerei din Viena, precum şi în sim­la diferitelor­ cluburi parlamentare de acolo. Din toate părțile se obiectează, că acesta proectă de lege conţine disposițiuni parte ne­lă­murite şi parte foarte aspre. Oficioşii se înţelege facă escepţiune lăudându’lui fără reservă dar numai oficioşii din Austria, nu şi cei din Un­garia. Organul­ nemţescă ala guvernului din Pesta critică în modă destulă de rigurosă proiectata lege pentru glote şi admitemă, că pe lângă ob­­iecţiunile foarte întemeiate, ce le face organulă Ungurilor, dela cârmă, este şi elă condusă de temerea, ca nu cumva organisarea gloteloră, aşa cum este ea propusă de cei din Viena, să ser­­vescă vr’odată ca mijlocă pentru paralisarea or­­ganisării naţionale­ maghiare a honverjimei. „Pester Lloyd“ n’o spune pe față, dar vorbescă cu atâtă mai clară foile independente maghiare. Celă mai multă combătută din toate para­grafele memoratului proectă de lege este § 5, care vorbesce despre întrebuințarea gloteloră. Se trice adecă în acestă paragrafă, că glotele se pot­ întrebuinţa şi afară de fruntariele monar­­chiei în modă escepţională, mai alesă decâ în cursul­ resboiului reserva rntregitoare, menită pentru susţinerea numărului normală de comba­tanţi din armată, nu va fi de ajunsă. Nu se poate contesta, şi are tóata dreptatea fóia oficioasa din Pesta când susţine, că citata disposiţiune dă în mâna guvernului puterea dis­creţionară de a prelungi serviciulă militară pănă la 48 de ani, aşa că în realitate disposiţiunile legei pentru armată dela 1868 devină ilusorice. Ţăranulă sau meseriaşulă, care a împlinită eta­tea de 32 de ani terminându-și anii de serviciu în armată, nu se va putea în viitoră reîntoarce acasă dela ultimulă esercițiu de arme cu consciința li­­niștitore, că și-a împlinită obligămentulă militară, că a scăpată și că acum poate să se dedice nu­mai muncei sale. Deci chiar după 4 sau 5 ani mai târ­fiu va isbucni ună resboiu, va depinde numai dela voia celoră din ministerulă de res­boiu, ca același omă se fiă înrolată din nou în vr’ună regimentă ală armatei comune seu ală honvecjiloră. Asemenea nu se poate contesta, că deca gloa­tele voră fi întrebuințate mai vertosă pentru în­tregirea armatei și a honvetjifuei, ele voră perde caracterulă de glóate și voră avea caracter­ulă unei reserve întregitoare pentru armata de liniă și de honvetji­ţfiarulă militară din Viena „Wehr-Zeitung“ a socotită, că numerurii celoră obligați a servi în glóate se urcă în toata monarchia la 5,000,000 de combatanți. Dar purtarea în evidență a a­­cestui colosală numera de glotişti — adauge nu­mita foaia — este încredințată după noulă proectă comunelor­ rurale şi urbane; nici ună glotistă nu scie astăcji ce rolă va juca elă când se vor­ chema gloatele sub stâgă; nimeni nu scie, ce or­­ganisaţiuni voră primi aceste glóate, cum voră fi armate şi provedute cu oficeri, ba proectulă de lege nu spune nici măcară aceea apiiată, deca glóatele se potă conchema numai în timpă de res­boiu, ori şi în timpă de pace. Până aici amă arătată unele din obiecţiunile cele mai capitale, ce se facă contra proiectului pentru organisarea gloteloră. Mai adaugemă şi * temerea, ce o esprima fota oficioasâ din Pesta, — din punctă de vedere militară, (jice ea, — că inrolându-se în timpă de periclită în rândurile armatei şi ale honverjimei glotişti în etate mai înaintată, cari au împlinită deja serviciulă loră ordinară militară, aceştia cu nemulţumirile loră aduse de acasă potă deveni ună elementă tur­­burătoră în armată. Dar de ar fi numai atâta tóta temerea ce­­lora din Pesta! Insé ei se temă de mai multă, se temă, cum asigură Pesti Napló“, nu de glote, ci de proectură de lege presentată parla­­mentelor­, care dă mână liberă guvernului de a dispune nu numai în timpă de resboiu, ci şi în timpă de pace de averea şi sângele cetăţenilor“, se temă de acestă proectă pen­tru că e prefectură unui generală austri­acă, ora nu ală unui ministru maghiară. De aceea „Pesti Napló“ cere garanţe și primesce gloatele numai sub condițiunea, ca ele să formeze regimente deosebite sub stagulă na­țională maghiară şi sub comandă maghiară, mai departe, să nu se conceda ca în aceste gloate să fie alți cetățeni decâtă numai cetăţeni ungari, ca să nu ajungă sub comanda oficerilor­ streini ca Bulgarii sub a celoră rusesci. Spre ilustrarea şi mai vină a efectelor­ pro­duse de legea nouă proectată mai fiă că şi Polonii din Graliţia au de gândă să facă din gloate o miliţie naţională polonă. E naturală că fiăcare vrea să-și tragă ja­­rulă la oala sa, der atâtă unii câtă și alții ar face foarte bine, deca s’ară gândi, că în momen­tulă periculului nu atâtă numeruhi câtă mai multă entusiasmulă gloatelor­ poate decide. Entusiasmulă acesta inse nu se poate insufla prin nici ună felă de organisare militară ci numai şi numai printr’o guvernare dreapta şi în adevără liberală pentru toţi glotiştii acestei monarchii poliglote. Turburările din Anglia. Sfiatul­ „L’Intransigent“ din Paris ne a­­duce urmatoarele amănunte asupra mişcării lucră­­torilor­ din Anglia, despre care ni se telegra­fase deunăzi. Capii socialişti Burns,Hyndman, Champion şi Willi­ams au fost­ aduşi înaintea tribunalului de poliţie din Bond­ Street, sub inculparea de a fi pronunţată la 8 Fe­­bruariu, la Trafalgar­ Square, discursuri sediţiose, esei­­lândă mulţimea la rescoala, la jafe și la bătăi. Preveniții au cerută amânarea, apărarea loră nefiindă gata. Ma­­gistratură a respinsă amânarea. Procurorele regală a făcută atunci rechizitorulă său și a cerută să se trimită acusații înaintea curței cu jurați. Curtea se va pronunța preste 8 z­ile. Preveniţii au fostă puşi în libertate sub cauţiune. Reporterii diareloră ,Times* şi „Daily Tele­graph“ au fostă ascultaţi ca martori în privinţa discur­­surilor­ rostite la meetingulă dela Trafalgar­ Square. Aliarele englese publică u­ă manifestă ală federaţiunei democratice socialiste învitândă pe toţi lucrătorii se asiste la marele meetingă anunţată pentru Duminecă. In acestă manifestă, Federaţiunea socialistă amintesce propunerile, pe cari le formase acum doi ani, pentru îmbunătăţirea sortei clasei muncitoare,­­cu acele propuneri: 1. Nici unulă din impiegații statului să nu fiă ne­voită să lucreze mai multă ca 8 ore pe (fi păstrândă aceeași lâfă ca și aefi 2. Toate pământurile culte române, și cele lăsate pentru pășunată, cari după părerea unoră agricultori destoinici ar produce mai multă decâ ară fi cultivate, se fiă îndată date cu instrumente perfecționate lucră­­torilor, fără lucru, cari se pricepă la lucrarea câmpului spre a fi cultivate; aceşti lucrători se fiă plătiți cu o sumă care, după părerea unui comitetă de asesori, se le fiă de ajunsă spre a-şi procura loră şi familiei loră o hrană îndestulătore și sănătosă, sau se li se dea hrană cu prețură, care a costată, și să li se dea locuință pe lo­curile unde muncescă; în sfârșită se se împartă din când în când, o parte dreapta din beneficiu acelora munci agricole, între cei cari au luată parte la ele. 3. Tote lucrările publice însemnate în centrurî in­dustriale sau în vecinătate, construirea de locuințe de lucrători, canale, etc., se fiă începute îndată, în locă d’a se amâna, şi retribuţiunea datorită lucrătorilor, se fiă fixată, ţinându-se seama de scumpetea traiului, şi în pro­porțiune cu ceea ce revine lucrătorilor­ agricoli, sau ca hrana se le fiă dată în aceleași condițiuni; după termi­narea acestoră lucrări, deca se va constata că s’a rea­lismul und profită asupra prețuriloră, cari s’ar fi plătită pentru aceste lucrări făcute cu prețuia de mijlocă, care s’a dată pentru asemenea lucrări în cești 5 ani din urm­ă, o parte se fiă împărțită între lucrători. 4. Pretutindeni, unde va fi cu putință, se se pro­cure în aceleaşi condițiuni lucru lesne de făcută femeiloră și bărbaților­, cari nu potă face o lucrare mai grea; se li se înlesnesc­ mijloacele de a face vestminte, sau să facă lucrări similare, pe care, prin intermediarea guver­nului, să le poata vinde lucrătorilor­ ocupați la țară. 5. Primele cheltuieli, ce se vor­ face spre a se executa aceasta programă, se fiă în sarcina contribuabililor ei și a statului în părți egale, sau păstrându-se o proporţiune determinată. Autorii acestui manifestă termină programa loră spuinolă . Amă dori ca orândulă se fiă dată gratis copiilor, în tóate şcolile (School Boards) căci nimicfi nu este mai greu pentru muncitori, decâtă de a vedè în timpii, ca cei în cari suntemă, sănătatea copiilor, loră sdruncinată din causa lipsei de hrană. SCIRILE PILEI. O şedinţă militară s’a ţinută în Viena, sub preşe­dinta Maiestăţii Sale. Au luată parte la ea comandan­­tulă supremă ală Landwehrului archiducele Rainer, ins­­pectorulă generală de artileria archiducele Wilhelm, mi­­nistrulă de resboiu contele Bylandt, rainistrulă apărării ţării contele Welsersheimb, inspectorulă generală ală ca­valeriei contele Pejacsevich, şefulă statului majoră generală Beck, şi ministrulă honvecfiloră, sosită din Pesta, br. Fejervary. Şedinţa a durată ll/a ore. —x— Fiindă că guvernulă austriacă şi celă ungurescă nu s’au putută înţelege în privinţa împărţirii veniturilor­ te­­legram­elor­ internaţionale, ce trecă prin Austro-Ungaria, a fostă rugată biureulă poştală şi telegrafică internaţio­nală din Berna, Elveția, ca se stabileascâ cheia pentru calcularea sumelor­ ce se cuvină Cis-și Trans-leithaniei. —x— Kulturegyletiștii din Clusiu au hotărîtă în ședința dela 23 Februariu, ca de acum încolo și femeile se se primeascâ ca membre la »Kulturegylet.« „înainte, femei maghiare!“ strigă »Ellenzék“. — înainte, femei române, cu cultura română! strigămă noi. —­— Se plânge »Ellenzék,« că Ciangăii, împământeniți cu trei ani înainte în Banată, își perdă caracterul o loră maghiară. „Noi i­amă împământănită în Banată, »fice „Ellenzék," ca să represinte idea maghiarismului, și acum şi’au lapedata portulă loră strămoşescă, se îmbracă în haine valache; ba mergă şi mai departe, într’atâta şî-au însușită limba valachă, că acum nici nu le ticnesce limba noastra sonoră. Atragemă atențiunea »Kulturegyletului din Timiș0ral*— Pentru ce? Ca se facă fiasco? —x— In Rosenau (Ungaria superioră) s’a formată unu »Kulturegylet,“ sub președința fostului ministru Szon­­tágh Pál, Comitetulă acestei reuniuni, după cum află »Egyetértés, a hotărâtă, ca în toate satele se se trimită câte ună membru ală comitetului, ca în sinulă popora­­ţiunei se facă corectă şi se câştige membrii. — Se scremă mereu munţii. —x— Din Viena i se scrie lui .Pester Lloyd“. »In cercurile intime teatrale se vorbesce seriosă, că d-sora Bârsescu, cea mai plină de speranţă şi tinera putere a Burgtheatrului, care se află acum în concediu mai în­delungată spre a’șî căuta de sănătate, n’are se se mai întoarca acolo. Ba se vorbesce și mai multă. Artista ar fi luată hotărîrea se părăsască masa germană și se trece la alta, care promite mai multă romanicei sale ființe și mai alesă și limbei sale romanice Ea ar fi în Parisii, unde se ocupă cu totă zelulă de studiulă limbei franceze, spre a trece câtă mai curând ă posibilă pe scena teatru­lui francesc. Ac­ésta ar fi în totă casulă perderea unei însemnate speranțe dramatice pentru Burgtheater.* —x— Ni se scrie, că ună incediu mare s’a întâmplată în­­filele trecute la preotură română din Frata de Câmpie , Grajdiulă, şura, nutreţură de ornă ală viteloră, precum şi

Next