Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-09-11 / nr. 203

Nr. 203. GAZETA TRANSILVANIEI altmintrelea organul partidei ministeriale recunoasce că e nevoiă să ’ntărescă armata italiană și s’o pregătască pentru ataca, decâ e vorba ca alianța italiană cu puterile centrale să aducă fructe Ita­liei. Din aceasta conclusiune a foii se poate ad­mite că guvernulă italiană a hotărâtă deja se cere dela parlamentă, când se va deschide, o sporire a bugetului de resboiu și de marină. țimei și învățătoriloră, după repețite astfelă de întrebări, n’ar mai rămâne decâtă foarte puține obiecte de învăță­­ment­, care se se propună în limba germană, — seu chiar se maghiariséazá școala prin prea marele zelă ală învățătorului. Aceasta’i fóarte imorală și ilegală.“ — Sciți că n’are gustă reu ministrulă-ariciu ? Numai să nu’istre­­pedeascu strugurii dinții, mata nóastra. D-sa enumără mai întâiu foloasele acestora batalioane, precum: înlocuirea dorobanţilor­ în serviciul­ de pază, care se va face astfel şi mai bine de ună cârpă specială şi se vor­ evita desele călcări ale frontierei. Cu­noştinţa perfectă a munţilor­ la care vor­ ajunge bata­­lioanele carpatine, ceea ce va fi de mare importanţă atâtă pentru operaţiunile lor, în timpă de răsboiu, câtă şi pen­tru celea ale armatei la palele munţilor, etc. Apoi au­­torul­ propunerii face bugetulă a patru batalioane car­patine şi ajunge la suma de aproape 351 de mii lei. De altă parte arată, că serviciulă de pază făcută de 585 doro­banţi, după „Monitorul­ Oastel» No. 11, costă peste 100 mii lei, cari scăzuţi din cei 351 mii, remâne a se aco­peri 251 de mii lei, cari scăzuţi din cei 351 mii, remâne a se acoperi 251 de mii. Pentru aceasta autorul ei face mai multe reduceri, mai alesă la Dorobanţi şi Călăraşi, şi acopere suma trebuinciosă, conchizândă pentru în­ființarea batalioanelorfi carpatine*. —x— Din România se raporteazâ, că recolta viilorfi va fi în anulă acesta slabă. Din toate podgoriile s’au pri­mită informațiunî că în acestă ană nu se poate compta decâtă pe o recoltă dela 15—30 vedre vină de pogană ; er la Nicoreşti, Cotnari, podgoriile diraprejurului Iaşilor­, şi în multe localităţi de peste Milcov, precum: Dealu- Mare, Drăgăşanî etc., nici pe atâta nu se comptéza. La Odobeşti, unde recolta este de asemenea slabă, s’au presentată mai mulţi cumpărători din Franţa şi Italia, cari voiescă a cumpăra mari cantităţi de vină, însé nu voră avea de unde să-şî satisfacă cerinţele precum credă. —x— „Curierulă financiară“ scrie: Colera ivindu-se la Pesta cu care suntemă în frecvente relaţiunî, consiliulă sanitară superioră a propusă şi d. Ionă Brătianu minis­­trulă de interne a aprobată a se lua următorele măsuri la frontierele despre Austro-Ungaria, câtă şi în interiorul­ țarei: 1. Se se stabilesca ună serviciu medicală la Vâr­­ciorova, la Turnu-Severină, la Predeală şi la Ițcanî pentru visitarea sanitară a câlătorilor­, cari intră în țară prin aceste puncte și pentru desinfectarea bagajeloră. 2. Se se opreasca intrarea în țară a tuturora vagoanelor și de că­lători din Austro-Ungaria și se se desinfecteze latrinele dela toate aceste vagoane, or călătorii se urmeze călătoria în țără în vagoanele române, care se voră desinfecta după fiăcare caletoriu. 3. Se se opreasca la Turnu-Severină toate vapoarele de călători, care vină din susulă Dunării, or călătorii și bagajele lor­, care urmeaza călătoria la vale să se îmbarce pe alte bastimente, care voră face cursele numai între Severină și Sulina. Bastimentele şi echipa­­giulă loră sosite din susul­ Dunării cu călătorii vor­ fi oprite la Turnu-Severină, unde se vor­ desinfecta şi isola după putinţă, după deşertarea loră de călători. 4. Să se înfiinţeze la Vârciorova, Severină, Predeală şi Iţcanî câte o mică infirmerie pentru îngrijirea calătorilor şi ce vor­ intra în ţără cu simptome suspecte de choleră. 5. Toţi medicii reservişti, cari suntă totdeodată funcţio­nari şi concentraţi pentru manevre, să se desconcentreze. 6. Să se recheme din concediu toţi medicii civili şi să nu li se mai acorde concediu. 7. Să se pună în aplicare instrucţiile pentru autorităţile administrative privitoare la măsurile profilactice în contra cholerei asiatice. Unirea Bulgariei cu România. In timpul­ din urmă s’a vorbită de oarecari paşi ce s’ar fi începută a se face, pentru ca să se mnască Bul­garia cu România. Cestiunea aceasta o releveaza din nou corespondentală din Viena ală diarului englesă „Daily Telegraph recomandândă ca bună acestă plană. Amân­două Bulgariele se formeze cu România o monarhiă dualistă după modelulă Austro-Ungariei, sub sceptrulă regelui Carolă de Hohenzollern. Precum Imperatura Austriei a fostă încoronată de rege ală Ungariei, ar putea fi încoronată regele Carolă de principe ală Bulgariei. Acesteia i s’ar garanta deplină autonovaiă. Ar avea gu­­vernulă ei deosebită și legile sale speciale. Bulgaria ar lua în monarhia duplă o posiţiune asemenea celei ce o are Ungaria. Corespondentulă e de părere, că acestă plană ar afla resuneta la mai multe cabinete. SOIRILE PILEI. Vineri voră începe în Pesta conferinţele miniştri­­lor ei comuni. Voră lua parte la ele: ministrulă preşe­dinte austriacă contele Taaffe, contele Kalnoky, contele Bilandt, Kalay, Dunajevski. Şedinţa finală a conferin­­ţelor­, în care are să se stabileasca proectură bugetului comună pe anulă viitoră, se va ţine în Viena, sub pre­­şedința Maiestăţii Sale. —x— O comisiune constatatore din funcţionari dela ma­gistrată şi din medici militari din Sibiiu visitază mai multe edificii mari din acelă oraşă, spre a găsi unută potrivită ca spitală în casulă unui resboiu. —x— Guvernulă austriacă a luată măsuri în contra în­tinderii colonii din Pesta şi Raab. Călătorii din aceste localităţi voră fi supraveghiaţi la graniţă şi supuşi des­­infecţiunei. —x— Pe când colera se întinde în Pesta, în acelaşi timpă versatulu bântue acolo în modă îngrozitoră. In săptămâna trecută au murită de vărsată 18 persoane într’o singură 4b afară de alte 23 persoane care au mu­rită mai nainte cu câteva tjile­—­— Camera de industria şi de comerţă din Braşovu a fostă oficială încunosciinţată, că vama de esportă ce e­­sista pănă acum de 50 parale pentru porumbă, vină şi spirtă, la esportulă din Serbia s’a desfiinţată prin legea dela 31 Iulie a. c. „Neue ungarische Schulzeitung» comunică în Nr. 30 dela 29 Iulie: „In Ungaria nordvestică s’a adresată ministrulă instrucţiunei cătră autorităţile bisericescî-şcolare şi acestea apoi cătră conferinţele învăţătorilor, cu în­trebarea, că ore în scólele poporale nemaghiare nu s'ar pute propune în unguresce vr’ună obiectă de învețămentu „fără se se păgubăscă limba maternă“ — și aci s’a de­cisă pentru aritmetică. Aceasta procedere încă e nele­gală, căci numai cu puţină bunăvoință din partea preo­—x— Studenții unguri dela facultatea de dreptă din Clusiu au hotărîtă şi ei, ca şi cei din Pesta, să intro­ducă portula naţională maghiară. La o petrecere ce au ţinut-o în 15 Septemvre n. cu lăutari, unul­ dintre con­ducători a rostită o vorbire pentru „Sfântulă bătrână“ (Kossuth) şi tinerimea hotărî, ca pentru a încorpora idea naţională, să se întorcă la îmbrăcămintea strămoşi­­­lor­. S’a alesă o comisiune pentru esecutarea acestui plană. In Debretină, Pojană, Budapesta, Eperjes, Sáros­patak, Oluşiu, Aiudă şi Papa s’au luată disposiţii pen­tru constituirea protestanţilor­ într’o societate, cu sco­­pulă de a înainta literatura şi cultura poporală şi cleri­cală a protestanţilor­ şi de a propaga credinţa şi pa­triotismul , în fidelii evangelici şi reformaţi. Desbaterea şi constituirea definitivă se va face în luna lui Octomvre într’ună congresă, la care vor­ lua parte atâtă membri de ai confesiunei reformate câtă și evangelice. — Adecă ună nou soiu de „Kulturegylet“ cu evlavioasa mască a religiunei pe obrazii. Mari »şîreţî* mai suntă și »Kul­­turegyletiștii«, numai nenorocire că sară din Iacă în fântână. —x— Din Băla de pe Câmpia ni se raportéza, că re­colta îl anulă acesta a fostă îndestulătore; secerișul ei bogată, cucuruitele de asemenea promită rodă bună. Vitele însă nu au nici ună preță și acesta causeza multă mâhnire plugarilor­ noștri. Timpulă e frumosă și căl­dura mare. —x— Dr. Lueger deputată din Viena, într’o adunare a alegătorilor, a ținută o vorbire, în care, atingândă şi ces­tiunea jubileului de 200 ani ală recuceririi cetăţii Buda,­­fise între altele. »Mi s’a urîtă de Cehi, când i-am vă­­­jută că se ducă se ia parte la esposiţia din Pesta, s’au lingărită pe lângă Maghiari şi sî-au uitată de persecutaţii Slovaci. Trebue so urăscă şi pe trimişii oraşului Viena, cari au vânată graţia Maghiarilor, şi şi-au uitată că Germanii au fostă aceia, cari au recucerită Buda. Faţă de omenii aceştia e cu neputinţă a avè altfelă de sim­ţăminte, decâtă cele ale dispreţului.» Vicespanulă comitatului Pesta primesce mereu dela comunele acestui comitată petițiunî, ca să recheme pe executori, pentru că n’au ce mânca, decum să mai potă plăti dările. Ce miseriă! —x— Dela poșta din Seghedină a dispărută o scrisoare cu 5000 fl. Faptulă se ancheteazâ. —x— Pe șoseaua Făgărașului s’a arestată o cota de Ţigani, care e bănuită, că în trecută a comisă m­ă iurtă prin spargere la tribunalul­ din Braşov­. Cetimă în „Revista armatei“ din Bucuresci, sub titlulă de: Batalione Carpatine­ ,D-nulă căpitană Venieră din regim, de dorobanţi de Argeşă arată că înfiinţarea unor­ batalioane carpatine este indispensabilă pentru ar­ FOILETONUL IFoesii poporale, Culese de Elena Rush, din Băla de pe Câmpiă. Am avută mnă bade dragă, Frumosă, mândru, ca ună steaga, Dor sa dusă, sa dusă departe M’a lăsată, inima-mi arde.... Când a fostă la despărțire I-am zisă plină de mâhnire: Când în lume n’oiu mai fi La mormântu meu se vi, Şi se 4i°* cătră mormântă Sub cuvântă de jurământă: »Morminte, groapa săpată, Lasă-mă s’o vădă odată; Las’ s’o vădă, că-i mândra mea, Flori vreau să ’mpletescă cu ea, Ca să facemă o cunună Din flori vii şi voiă bună...“ Când aşa tu mi-i grăi Io din gropă m’oiu trezi, Mormântu s’a crepa’n patru I’oiu să ni să-mi vădă... bărbatu. — Cununi mândre-omă împleti Totă din floricele vii, Flori răsărite din doră — ....De-așă trăi, să nu mai moră. *** Jele-i Doamne, cui ’i jéle, Jéle-i inimuței mele, Șî-a jeli păn’a trăi Ce-a făcută șî-a bănui, Ce-a perdută n’a mai găsi; —A perdută m­ă firfi de linte Și-mnă drăguță foarte cuminte. * * * Cocoșu cântă de dori Io mă ducă se semenii flori Se le dau la pețitori, Pețitorii n’or fi veni Pănă plopii mari n’oră fi Și frunte!e-oră înveli Frunza-i verde, plopii crescă Prin ferâstă io-i privescă Lacremile-mî năpădescă, Că cine i-a sămănată Sa dusă și nu sa ’nturnată Rămasă bună nu și a luată. A trecută ună ană șî-o vera Bădița sa’nturnată ară Și pe-o frunză de alună Mi-a trimisă ună rămasă bună ; Rămasă bună pentru vecie, Că ’napoi nu vrea să vie. Io m’am dusă în grădiniță Și i-am ruptă o sehinteuță; Sehinteuță o-am țipată Și la plopi m’am aruncată, Și i-am ruptă o frunză lată, I-am trimis’o ca s’o védâ ; Se védâ că plopii­ să mari Se se ’ntoarc’acase ei, Se ședemă la umbra loră, Să ne povestimă de doră, I-o să-i spună câte-am răbdată, Elă să-mi spună ce-a visată. * * * Floricică, floricică, Frunza de pe tine pică, Cum pică se ’ngălbinesce, Omă la omă trage nădejde, Numai io cu bădița Nu ne tragemă nădejdea, Că scimă că nu ne-omă lua ; Omenii ne vorovescă, Părinții nu ne voescă; Părinții putere-ară face Noué sé ne dée pace Se ne iubimă cum ne place Că rușine nu le-omă face. ** * Pe la noi pe sub grădină Merge-o tânărâ copilă Cu drăguța prinsă de mână; De mână țiindu-se Din gură mustrându-se: Lasă-mă bade de mână Ca să mă ducă în grădină Să rupă firă de mătăcină; Se rupă doue, trii crenguță, Măgherană şi sehinteuță, Să-mî facă cunună mândruță. Mândruță-i cununa mea,­­ Şe4î bade cu cine-i vrea, Ochii mei nu te-oră vede, Gura mea nu te-a mustra Ca să nu se4i cu alta. Fugi şi mă lasă de mână Că io mă ducă în grădină Să rupă fire de trifoiu Să iubesefi m­ă găzdăcoiu, Găzdăcoiu frumosă cuminte, Se lă iubescă, să-mi facă cinste, Că de câtă m­ulă urâtă Mai bine-m­ă seracil cinstită, Că stă știa la cosită, Seara vine ostenită, Io-i așternă cina pe masă, Elă cu dragă se uită-n față Și-mî zice că n’a cina Pănă nu m’a seruta. *ft * Spune-i bade maică la Se ’ngrádescu ulița Tată cu ină şi cu pelină Şi cu verde ruşmarină, Să nu ne mai întâlnimă, Făr’ Sâmbăta câte-odată, Dumineca Ziua totă. Din munţii apuseni. Abrudă, în 17 Septemvre 1886. Domnule Redactoră! Astăcjl s’a constatată prin ju­dele de instrucţiune ală tribunalului din Alba-Iulia, Otto 1886.

Next