Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-10-09 / nr. 227

Nr. 227. GAZETA TRANSILVANIEI. Unele diare au comisu o mare erore, dipendu că In congresul­­ Orientaliștilor( d. Hunfalvi) din Pesta a negată vechimea Româniloră pe malulă stângă ală Dunărei, fără ca cineva să-la fi contrazisă. Adevărulă este că d. Hunfalvy a cetită abia începutulă lucrărei sale, şi de îndată ce a ajunsă la enunţarea teoriei că naţio­nalitatea română s’a născută la Sudă de Dunăre, d. Ilăşdeu l’a întreruptă pentru a-i pune o cestiune prea­labilă. Imediată după d. Hăşdău, o altă cestiune prea­labilă a pusă d. profesoră A. Ludovicii din Praga. Am­bele cestiunî au încurcaţii atâta de multă pe d. Hunfalvy, încâtu d-sa a declarată, că memoriulu seu­­e prea lungă ca­sc­lă mai cet­iscă, ci-lă lasă să se publice în „Buleti­­nulă Congresului“. Peste trei zile, d. Hăşdău a cetită în congresă ună memoriu despre »Elementele turcesc­ în limba română", unde arăsî a combătută teoria d-lui Hun­falvy fiind aplaudată și fără a se rădica vre-o obiecţiune contra. Aşteptămă a vedè în „Monitoră“ raportul ei ofi­cială ală d-lui Hăşdău asupra atitudinei sale in congresă. Ia autoritate legitimă este a puteriloru semnatare ale tratatului de la Berlină, dintre cari nici una n’a recunoscută regenţa bulgară. „Viedomosti“ exprimă neîncrederea faţa cu Austria şi conchi­de că a venită timpulă pentru a fini cu pyg­­meii politici ai Bulgariei. Sofia, 18 Octomvre. A apărută la Sofia un­ nou Ziara bulgară redactată în limba francesă: „Liberté.“ Primulă său articulă tratéza despre cestiunea legalităței alegerilor­ pentru marea a­­dunare , elă conchide că datoria guvernului este de a convoca adunarea pentru a alege câtă se poate mai curăndă pe prință, căci a devia din acastă liniă de conduită este a trăda interesele ţărei. Viena, 18 Octomvre. „Fremdenblatt“ vor­bindă de pretinsele aserţiuni ale generalului Kaulbars, reproduse într’o depeşă a „Agenţiei Havas“, spune că la Viena nu se scie căi genera­­lul­ Kaulbars înainte de a pleca în Bulgaria, să fi avută ocasiune­a da ore căroră persoane competinte esplicaţiuni asupra misiunei sale şi mai puţină încă a aduce o perfectă înţelegere asupra procedărilor­ sale. Era ceva conformă cu rapoartele diverselor­ state ca generalul­ Kaul­bars, sosindă la Sofia, să intre în legături ami­cale cu colegii săi din Austro-Ungaria și Ger­mania, dar aceasta n’ar corespunde nici situațiunei nici faptelor, a voi să se deducă de aci ade­­siunea representanților­ străini şi mai cu seama a representantului Austro-Ungariei, la toate de­mersurile şi acțiunile generalului Kaulbars. Viena, 18 Octomvre. O scrisoare datată din Petersburgă şi adresată „Corespondenţii Politice“ desvoltă ideia că Rusia n’are de gândă să ocupe Bulgaria, afară numai deci va fi sub impresiu­­nea unor­ evenimente cu totul­ neprevăzute. Rusia va aştepta schimbarea opiniunei în Bulga­ria. Ea va fi atunci în stare să-şi recâştige te­­renul­ pentru ună momentă, dar speră că prin atitudinea sa corectă şi pacinică, va împiedica Europa de a se pune mai pre­susă de declara­­ţiunile guvernului rusescă, sancţionândă actuala stare de lucruri, cu toata opunerea cabinetului din Petersburgă, Berlină, 18 Octomvre. „Gazeta Germaniei de Nord“ respinge aserţiunile ziarelor­ din opo­­siţie cari afirmă că prinţulă de Battenberg a abdicată pentru a cruţa Bulgariei o ocupaţiune rusească. Tocmai din causa acestei abdicări Bulgaria e deschisă influenţelor­ rusesci de toate felurile, şi că situaţiunea în Europa pare foarte grea. Prînţulă de Battenberg este răspunzătoră de nesiguranţă între resbelă şi pace. Aceasta ne­siguranţă nu ar exista decâ prinţulă de Batten­berg ar fi domnită conformându-se tratatei oră şi aducându-şi totdeauna aminte de originea sa ru­sească, cum a făcut’o la plecarea sa, in beciu, chiar doi ani cartofii. Sâ se aşeze, pe vreme frumosă, cartofii in m­uşchiu subţire, bine uscată, punân­­du-se fiăcare cartofă la 2 degete depărtare unulă de al­­tulă; chiar de se strică câte unulă, nefiindă în atingere ci ceilalți, stricăciunea nu se întinde. Cuno­scerea untdelemnului. — Se scie că untde­­lemnulă celă mai bună de mâncare e celă de măsline, bine fabricată și păstrată. Décá după gustă se poate deo­sebi bine dacă untdelemnulă e râncedă seu gustosă, nu e totă astfelă ca décá e amestecată cu untdelemnul scoase din semințe. Ună profesoră ală șcóalei naționale de agricultură din Francia comunică deunăZi academiei de sciințe descoperirea sa prin care poate, în ună sfertă de césh, a se cunoasce décá untdelemnulă de măsline e curată. Acestă mijlocă constă în încercarea untdelem­nului prin bicromatură de potasă și prin acidură azoto­­sulfuric. Dacă untdelemnulă devine verzui e semnă că e curată de măsline, deca e verde-galbenă sau galbenă, e probă că e amestecată. („Gaz. Săt.“) Din jurul­ Gurghiului, 15 Octom. 1886. Domnule Redactoră! Incepăndă din 1 Sept. a. c. în jurulă şi preste tóate hotarele comuneloră aflatóre în a­­propierea Gurghiului lupii s’au îmulţită şi sporită în nu­mără aşa de mare, încât ai sărmaniloră oamen! în vite le facă daune însemnate şi mari. Nu credă că s’a mai în­tâmplată undeva în lume ceea­ ce se întâmplă pre aicea, și nicî că am aurită, ca undeva lupii să fi făcută o pradă în vite câtă au făcută in comunele aflatore în ju­rul­ Gurghiului, și facă încă și acuma în continuu. In comuna Ibănesci, după cum mi-a spusă ună lo­­cuitoră de acolo, lupii au omorită pănă acuma 35—40 vite și cai, în hotarulă comunei Hodacă 15—20 de cai, în hotarulă comunei Glajieria 25—30 cai, în hotarulă comunei Caşiva 6—10, cai în hotarulă comunei Orşio­­va 5—10 cai, în hotarulă opidului Gurghiu 5—8 cai, şi acuma s’au îndreptată spurcăciunile şi bestiele de lupi şi în alte părţi, căci în săptămâna trecută în hotarulă Sân-Mihaiului au omorîtă lupii ună cală ală preotului de acolo şi două iepe tată ale aceluia le-au încolţită (ruptă) de naşă, era în hotarulă comunei Chiheriul in­­ferioră în 10/10 a. c. nóptea lupii au omorîtă ună cală şi pre ună omă cu numele Ioană Cioba era să-lă mânce de viu, numai noroculă lui că a avută la dânsulă lem­nuşe(aprinjere, chibrite) şi retrăgându-se, când lupii se apropiau de elă, arunca cu lemnuşe aprinse asupra loră şi numai aşa, cu mare greu, a putută scăpa viu şi ne­vătămată. Aici preste totă intre omeni­a intrată frică mare, încâtă după ce înserază nu cuteza a merge din sată afară ără vitele preste nóapte le ţină închise in grajdă, pentru ca lupii să nu le omoare. Apoi oamenii spună, că aceşti lupi suntă albi la pără(?) şi umblă mai mulţi la­olaltă, în gloate mari; nóaptea se­­preumblă prin comune fără pică de frică. Aşa în 13/10­ a. c. dela ună omă din comuna Chiuceşiu lupii au trasă o gâscă din coteţă afară, şi ună purcelă din ocolă l’au prinsă şi l’au mâncată în uliţă înaintea porţii respectivului. — Şi potă să facă bestiele ce vor fi voi, pentrucă oamenii nu posedă armă, fiindcă trebue să plătescă dare pe ele, — şi afară de aceea, dacă nu posedă licenţe de vânată, şi nu au te­ritoriu pentru vânată, nu le este ertată a purta armă, şi nicî că le este ertată a împuşca, ci trebue şi­ să siliţi, şi aceia cari au, să le ţină în casă după uşe acăţate în cuiă fără a se pută folosi de ele. Amară şi năcasă e asupra sărmanilor­ oameni şi nimenea nu păşesce la mijlocă spre a le ajuta. Speranţa tuturora este in sosirea Alteţei Sale princi­pelui de coronă Rudolfă ; atuncea şi prin venerarea ce se va întreprinde, dară şi lupii se voră mai în prăştia şi pustii, că altcum, deca bestiele acestea nu se voră vâna şi alunga, preste ierna afară de prătjile cele mari în vite, voră face şi alte rele de care să ne ferescă Dum­­necreu pe toţi. Mai. . — Convocare. Membrii şi toţi cei ce voiescă a se înscrie de membri ai despărţământului VI­ală »Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română«, suntă prin acâstă convocare invitaţi a lua parte la adunarea gene­rală a despărţământului, ce se va ţină în Deva la 30 Octomvre 1886 st. n. înainte de a medi la 11 ore în localitatea şcólei române. Deva la 15 Octomvre 1885. Ioană Papiu, t­. p. Franciscă Hosszú Longina, m. p. directoră, actuariu. Ultime scrii. Moscova, 18 Octomvre. Aliarulă „Viedomosti“ respontjendu­l ziarului „Fremdenblatt,“ spune că din causa depunerei prinţului, depunere nepre­văzută de Constituţiune, Bulgaria cade din nou în starea în care se găsia în 1878, şi că singu­ SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans. «)­ SOFIA, 20 Octomvre. — Gabdan-effendi a sosită erl aci, ca să stăruescă pe lângă guvernă a amâna deschiderea Sobraniei. Agenţii diplomatici nu se ducă la Tîrnova, ca să asiste la deschide­rea Sobraniei. Ca motive ale neparticipărei se aducă călătoria împreunată cu greutăţi şi cala­mităţile încvartirarei. RUSCIUCU, 20 Octomvre. — Pericululă unei ocupaţiunî ruse nu e înlăturată. Rusia nu pri­­meşce nici una pasă de împăcare din partea actu­alului ministeră, ci cere retragerea lui dela gu­vernă. PARISU, 20 Octomvre. — Crisa ministe­rială s’a înlăturată. Sarrien și Sadi­arnot își păstrăză portofoliurile. DIVERSE. Cununiă. — D-lu Dionisiu László, comerciantă­ lips­­canu, își va serba cununia cu d-sora Irena Lazar, la 26 Octomvre n. în biserica catolică din locu. Păstrarea cartofilor v crna. — Grădinarii sârbi său bulgari, cari — din nenorocire — suntu apróape unicii ce cultivă cartofii în România, şî-au scosă din pământă acâstă preţiosă plantă. Cei mai mulţi gospodari începă a’şi face provisiunile loră de arnă şi, spre ruşinea nóstra, amnă vârută chiar agricultori cumpărândă cartofi din piaţă pentru întrebuinţarea casei loră, deşi numai din câteva cuiburi putâu scote şi spre vânzare într’acestă ană rodi­­toră pentru cartofi. S’au scrisă destule articule într’acâstă revistă de modulă culturei şi trebuinţa d’a se introduce cartofulă în marea cultură şi mai alesă de către săteni. Pentru astă dată voiu arăta mijloculă pentru a se păstra, Teatru germana în Brașovu. Primulă abonament și l’a încheiată trupa directoru­lui Dorn cu piesa »Anti-Xanthiope« seu „resboiu femei­­lor”,« comediă originală în 3 acte de Rudolf Kneisel. Aceasta comediă nu face parte din șirulă lucrărilor­ dra­matice nesărate și neisprăvite ale timpului modernă, ci are ună înțelesă, ună sâmbure, care face pe spectatoră se urmareasca cu interesă jocală de pe scenă de la înce­pută pănă la sfârşită. „Anti-Xanthiope“ este o reuniune de bărbaţi, care şi-a propusă a libera pe toţi bărbaţii însuraţi de sub pantofulă nevesteloră loră, or pe holtei a-i reţină de a intra­­în jugulă căsătoriei. Membrii, cei mai mulţi holtei, declară râsboiă femeiloră. Soţia unui „erou ală pantofului,“ care era sâ fie primită în socie­tate, descopere complotulă şi, de spirită cum era, cu con­­cursulă unei amice a ei, ală căreia soţă era între con­juraţi, reuşesce a băga discordia între membrii »Anti­­xanthippei.« Cei doi soţi se reîntorcă la nevestele lor, şi hol­eii se căsâtorescă de-a­ rândulă riscândă chiar a a­­junge sub stăpânirea pantofului. Idea căsniciei şi a tra­iului bună cu femeile învinge în cele din urmă definitivă prin câsâtoria preşedintelui societăţii cu­ o rudă a ero­inei. Doamna Dorn, ca Henrietta, a secerată ună suc­­cesă completă, dândă o nouă probă, prin vioiciunea și eleganța jocului, despre talentulă ei escelență dramatică. D-sora Erna­­ca Jenny Bartelsi a jucată cu multă pri­cepere, d-sora Spiller a esecutată asemenea foarte bine rolulă sau mai mică. Dintre actori s’au distinsă d-nii Rosen (Brunau) Deutschinger (Hallstădt) şi Lignori (Fle­cker, p­ubliculă a aplaudată, dar greoiă şi în multe ca­şuri unde trebuia sâ aplaudeze n’a aplaudată. Somno­lenţa, de care pară a fi cuprinşi visitatorii teatrului de aici, poate că provine în parte şi din întunecimea ce dom­­nesce în sala teatrului, care este de totă slabă iluminată. Eri, Marţi, s’a representată una din piesele nesă­rate, der .Walzerkönig“, despre care vom­ raporta în nu­­mârulă viitoră. Bibliografia. Buletinul­ Societăţii geografice române, publicată prin îngrijirea d-lui George I. Lahovari, secretară gene­rală ală Societăţii. Anulă VII, trimestrulă 2 din 1886.— Societatea geografică română este fundată în 1875 şi stă sub preşedinţa şi protectoratulă regelui României Carol I I. — Buletinul 2. Anulă VII, trimestrulă 2, 1886 are sumarulă următorul Partea I: „Actele societăţii“, şi anume catalogul­ cărţilor­ intrate în biblioteca acestei societăţi (urmare), prin care se înşiră ună bogată nu­mără de scrieri şi documente vechi şi forte valoroase, procurate şi dăruite de diferiţi autori şi patroni ai so­cietăţii, precum şi din partea unui foarte mare numără de societăţi geografice din toate părţile Europei. Totă în partea I se publică o circulară către toţi directorii de licee şi gimnasti din România, prin care Societatea geogr. rom. publică ună concursă de geografie între elevii, cari în anulă acesta au absolvată clasa IV liceală sau gim­­nasială. Partea a Il-a: 1) Câteva etimologii geografice române, conferinţă de d. Grigore Ioană Lahovari. In partea aceasta d. Lahovari presentă publicului cetitură bogate deducţiunî şi descoperiri etimologico-geografice, arâtândă îstâncură şi originea numirilor şi singuraticeloră localităţi din ţară, făcute cu ajutorulă reguleloră filolo­gice şi avândă de basă o aprofundată cunoscinţă istorică. 2) Câteva pagine din economia rurală a Rusiei, de d. P. S. Aureliană. Autorulă arată starea agriculturei şi mâsurile luate pentru a desvoltă şi perfecţiona unele din ramurile producţiunei pământului în Rusia, din care o parte însemnată are mai multe puncte de asâmânare cu România în ceea ce priveşce agricultura. Din acesta causă scrierea d-lui Aureliană e de foarte mare interesă în ceea ce atinge îmbunătăţirea economiei rurale a Ro­mâniei. In suplimentul­ broşurei aflămă: Materială pen­tru a servi la facerea unui dicţionară istorică­ şi geogra­fică pentru România, adunată de d. George Ioană La­hovari. (Urmare din fascicula I, care cuprinde 1000 nume). — Buletinul­ societăţii la toţi membrii se distribue gra­­tisă, pentru nemembri se prenumără cu 10 franci pe ană. Preţuia acestui numără e 5 franci. Toate comunicările suntă a se adresa d-lui George I. Lahovari, Bucuresci, strada Vestei Nr. 4. RECTIFICARE. In nr. de erî ală feiei noastre, pag. 3, şirulă 10 din susă de pe coloana 1, în locă de: caractere firme şi neînteresante, să se cetăscă: caractere firme şi neinteresate. Editură: Iacobit Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu 1886.

Next