Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)

1888-01-13 / nr. 7

Redacţiunea si Administraţine­a: BRASOVU, piaţa mare nr. 22. „Gazeta“ iese în fiecare ii. Pe unii anii 12 fior­,­ pe sese luni 6 fior., pe­ trei luni 3 fior.' România si străinătater • _ pe anii 40 fia, pe s­este- * luni 20fr., pe trei luni 10 fr.. . "• • i \ m it AITULU LI MERCURÎ, 13 Ianuarie. Se prenumeră: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. Anunciurile: O seria garmond­ă cr. şi timb­ru de 30 cr. v. a. p­entru fiecar­e publicare. Scrisori nefrancate nu se primescă. Manuscripte nu se retrimită. 1888. ■ I Tnhilnnlfi fio Cil f!n QT1I UliUllDUm UU JU UU Ulii alü „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Deva, 1 Ianuarie 1888. Mândri şi entusiasmaţî de ma­reta serbatore a jubileului de o­­ju­mătate de secul şi ala „Gazetei Tran­silvaniei, “ venim­u şi noi cu încre­dere a vă da meritatula tributu alu recunoscinţei nóstre. Principiile nerăsturnabile ce le-aţî profesată eu unu continuu zelă, cu admi­rabilă devotamentu şi cu­ deosebită abnegaţiune, fiindu şi credeulu nos­tru, dorimu ca scopulu, pentru care neobositulu Intemeiatoru şi demnii sei următori cincî-deci de ani au luptată, în celă mai apropiată timpă se fiă atinsă, înainte cu Dumnedeu! Românii din Deva. Cluşiu, 1 Ianuarie 1888. Ne asociemă h­orei jubilanţiloră. Laude meritate fundatorului „Ga­zetei“ George Bariţu, demnului continuatorii Iacobu Mureşianu, va­­loroşiloru redactori actuali. „Gazeta Transilvaniei“ învingă luptându, înflorească ajungendu tri­­umfătore alte jubilee! Inteliginţa română clusiană. Abrud îi, 1 Ianuarie 1888, împărtăşi­mu bucuria vóstra. Inima nostră­ este între voi. Trăiască Bariţu, trăiască Mu­reşianu ! Filipu, în numele Clubului. Lapuşulfii ungurescu, 31 Dec. 1887. Cu ocasiunea jubileului de 50 ani al s­chiarului „Gazeta Tran­silvaniei“, subscrişii cu cel­ mai mare devotamentu vină a’şi es­­prima felicitările lerii faţă cu în­treprinderea acesta literară, care multă credinţă în trăinicia popo­rului română a redeşteptată şi mult îndemnă la lucrarea continuă pen­tru regenerarea nostră a contri-­ buită. Indemnulă a­prinsă rădă­cini. D­e ceriulă ca aceste rădă­cini se crescu în arbori seculari! Augustinu Popii advocata, Vasiliu Muşte, Alesiu Latişii, Vasiliu Rebre­­anu, Alexandru Cozma, Vasiliu Latişii, Ioană Gherghel Gonstantind Belu, Ig­­natd Grigorescu, Vasiliu Raţu­, Gavrilo Florianu, Ştefand Belu, Petru Belu. Câmpeni, 1 Ianuarie 1888. Lupta „Gazetei Transilvaniei“ sub egida Mureşianilor, a d­esmor­­ţită şi a adusă la viaţă poporală română, — o scimă, o simţimă şi luptândă vomă ave isbândă. Domnule luptătorii, primesce la jubileula de 50 de ani ferbintea nostră recunoscinţă şi asigurarea devotamentului nostru. Gerasim Candria, advocată. Sinaia, 1 iannuarie 1888. Fl­amurei, care de o jumătate de seculă indică direcţiunea navei naţionale, ureau tăriă şi vecînică viaţă. Făgărăşanu, Năsăudîi, 1 Ianuarie 1888. Totă suflarea româneasca de aici din celă mai curată ţinută românescu ve salută şi serbéza iţiua de astăc­i în spirită cu Bra­şovenii. Se trăiţi mulţi ani fericiţi, cr „Gazeta Transilvaniei“ câtă va trăi neamulă românescă! Capitana Tanco, Ioachimu Purceille, Nicolau Anthon, Vintilă George. Brăila, 1 Ianuarie 1888. Salutămu cu iubire şi frăţia serbarea jubileului farului româ­­nismului, ală „Gazetei Transilva­niei“, şi c­h­emă cu întregulă neamă românescă: Trăiască neobositulă George Bariţă, trăiască memoria marelui Iacobă Mureşianu, se trăescî şi tu vrednicule Română! Ath. Popescu, G. Avesalon, V. Sassu, M. Eremia, I. Perlea, I. Pană, I. Ganea, P. Bancotescu, C. Vasilescu, I. Barbu, I. Grigorescu, I. G. Pascu, V. Persoiu, I. Mandroviceanu, D. Boanta, G. Eremia, P. Christescu, D. Panţu, B. Ţirca, C. Olteanu, A. Bunea, G. bratu, D. Eremie, Cosma, Pur­­cărea, N. Dragoşu, G. Moroianu, A. Iliescu, V. I. Perlea, I. G. Perlea, I. V. Şeitanu, N. Ţigoi, I. Triandafil, Corneliu Cioranu. ’ Budapesta, 1 Ianuarie 1888- Ve felicitămu pentru serbarea marelui evenimentă literară. Vivat vrednicului ei întemeiătoră! Soc. Petru Maiord. Sângeorgiulu românii, 1 Ianuarie 1888. Gratulămă şi noi, ca tată Ro­mânul , cu sufletă bine simţitoră, mamei „Gazeta“ la jubileulă ei de 50 anî. Binecuvântată a fostă ora­, în carea a răsărită pentru neamulă românescă acestă luceferă, lumi­­nându-ne ca ună stâlpă de focă în ab­­­o mai mulţii negre, decâtă senine, o jumătate de vécii! Ne închinămă cu respectă a­­celora, cari au ţinută dela urcţirea ei şi ţină astăcpi aprinsă acestă făcliă în mijloculă atâtoră probe grele, ce ni-au apăsată şi ne apasă! Dorimă ca şi de aci încolo se ne lumineze şi se ne ţină strînsă legaţi pe lângă măreţură stindardă naţională cu subilima d­e visă : „Dumneczeu şi dreptulu nostru!“. Silviu Sohorca preotă, Ieremie Şo­­robetea învăţătorii, Paulă S. Rusu, Ştefana Utalea învăţătorii, Mateiu B. Brutaru, Mihailu Domide învăţă­torii, Alexandru A. Epureanu, Cons­tantină Economu, Vasiliu Popu co­operatorii, Maximă Haliţa. Celiulii Silvaviei, 1 Ianuarie 1888. Primiţi şi felicitările noastre la aniversarea jubileului de 50 de ani ală multă preţuitei foi „Ga­zeta Transi­lvaniei “. Gorgiu Popu, Floriand Cocianu, Demetriu Suciu. Zalău, 28 Decemvre 1887. Pre Stimate D-le Redactorii! Primiţi, ve rogă, ofertura fiiloră naţiunei române din Zelău şi giură cari, barem! pe astă cale, dorescă a participa la solemnitatea mărâţă şi strălucită a esistenţei „Gazetei Transilvaniei“ de 50 de ani. Urămă cu toţii pre iubitei noastre „Gazete,“ din inimă, vieţă îndelungată, esis­­tenţă seculară! Titu Trifu, teol. abs. --------------------­ Braşov, 12 (21) Ianuarie 1888.­­ ' ' Amă cţisă într’unulă din mi­nierii trecuţi, că Maghiarii ară face multă mai înţelepţesce, dacă ară întrebuinţa parte din zelulă ce’lu des voltă în aplanarea cestiunilor­ europene, pentru ca se delăture nemulţumirea ce domnesce între poporele nemaghiare de sub gu­­vernulă lui Tisza. I,fiarele guvernamentale néga morţişă esistenţa acestei nemulţă­­miri, cu atâtă mai francă o înăr­­turisescă în se­­ţiarele oposiţionale maginare. Aşa numai de curândă ne dă o probă destulă de drastică în privinţa aces­ta organulă lui Apponyi „Pesti Napló’1“ într’ună articulă întitulată „panslavii noştri“ şi publicată în nr.­­ 1 dela 11 Ianuarie a acestei foi. După ce spune în introducere, că cei din Viena spereza a evita răsboiulă cu Rusia, deoare­ce nu se prea încredă în „ajutorul­“ Germaniei şi după ce vorbesce de măsurile de precauţiune luate de Austro-Ungari­a, continuă ast­fel­­ ? „Poporul­ nostru e neliniştită din­ causa invasiunei ce ne ame­ninţă. Nu ne îndoimă că oştirea ruseascâ şî-a alesă patria nostră ca teatru de răsboiu. Ea va voi să năvălăscă asupră-ne prin Galiţia, Bucovina şi Transilvania. Ni se plângă omenii, că în Transilvania şi mai alesă în Secuime nu se ia nici o măsură militară pentru apă­ram graniţei nóastre. Acolo la graniţă póate să între liberă ori­ce oşri­e ruséscá seu románéscá“.... „Şi Transilvania este amenin­ţat­ă în casulă unui răsboiu esternă şi le pericululă unei răscule a po­­poniriî! De va, năvăli în ţeră Ru­­suă ori Românulă, se voră repeta evenimentele din 1848. Trebue să nu tememă de acesta pentru că acim totulă e liniştită, foculu arde sub spuză.“ „Şi nu numai în Transilvania pre isbucni o răscolă a ţăraniloru, ci şi în ţara de susă slovacă. Ele­­mntele sunt tóte, din causa ma­ri nemulţămirî asupra dăriloră atusătore, din causa neorânduie­­li administraţiei, din causa inte­­reelor corupte personale, din causa priederii fără cruţare contra ame­­noră şi a faptelor­ de corte şi ale pruidei guvernului.“ , „Unde este adunată multă ma­tcă esplosibilă, acolo nu e bine a te juca cu foculă şi ce focă ar fiinai primejdiosă ca resboiulă? ijî se supună massele, maiori­ta­ta, cea mare se supune, cu indi­genţă tîmpită, autorităţii, der în­­ktâ ce va isbucni resboiulă, fiă­­kire va fi iritată şi cea mai ne­­îsemnată causă pote produce în­­urcăturî în ţinuturi de acele, nde domnii maghiari au scăpă­­itîi său unde sub povara datorii­­loră loră vândă moşiă după mo­­să, pe cari apoi le cumpără socu­­iţile de credită ale naţioi­aliteă­­loră precum şi singuraticii...“ „In Transilvania suntă orga­­nsaţi Românii, în Ţăra de susă, comitatele Turoţă, Arva, Lip­­iva, Trencină şi şi mai departe fitil organisaţî panslaviştii. Ei noscă forte bine puterea loră şi iu cine se ţine de ei. Formele estei organisation! suntă : socie­­file de pompieri, de lectură, cas­­le de păstrare, reuniunile de edită ş. a. dar scopul o politică te ascunsă în aceste.“ După ce numita fota arată mai sparte că în Gömör, Zips, Sa­­să şi în celelalte comitate pan­­jiviştii nu suntă organisaţî, dar se potă molipsi şi ei de esemplulă au­oru comitate şi după ne atrage atenţiunea lui Tisza asupra Zago­­riei, unde Starcevicianii chiar în timpă de pace au sciută se res­­coale pe ţărani, continuă aşa : „Mărturisimă sinceră, că a­s­­tăc­i, când tóate suntă la noi liniş­tite, ne tememă în caşul ă unui resboiu şi mai alesă a unei inva­­siunî de rescole ţărănesc! ale na­­ţionalităţiloru, a căroră conducă­tori suntă panslavii şi daco-ro­­mânii...“ „Ca să nu se potă întâmpla acesta să ia măsuri de precauţiue guvernală, care prepară răsboiulă. Acele comitate nu e permisă să fie lăsate far’ de miliţie. Căci este uşoră a stînge scânteia, dar greu a năbuşi foculă“. In fine conchide „Pesti Napló,“ că singura garanţie de-a susţine „ordinea“ în casulă unui răsboiu cu Rusia este „forţa şi terorismulă.“ Aşa departe amă ajunsă dor în era „liberalismului ungurescă,“ ca­ să se recomande contra pro­­prielor­ popoare din ţară: forţa şi terorismul­, ca singurulă mijlocă de siguranţă ! Jud­enia „Gazetei“ şi pressa ungurescă. „Kolozsvár“ Nr. 12 dela 16 Ianuarie 1888 publică, sub titlul: ,,Sĕ ne înviţăm„ minte“ fln­­veţăturî din jubileula „Gazetei“) urraătorului ar­­ticula: După cum preînsdiinţase „Kolozsvár“, amésurata programului Joi şi Vineri s’a săvârşită în Braşov, cu mare sgomotă jubileulă de 50 de ani ală esistenţei „Ga­zetei“. Ce-i dreptă, pregătirea numărului fes­tivă ocasională s’a întârziată, dar con­­ductulă cu torţe, concertură şi banchetulă s’au ţinută, şi primula numără din anulă al­ 51-lea îlă avemă deja înaintea nostră, scosă din noua tipografă propria a pro­prietarului zi­arului. Cu litere de fotă nouă se face re­­privirea în trecută, judecata stărilor­ ac­tuale, şi se publică mulţimea felicitărilor­ telegrafice şi epistolare... Sub acestă păcătosă stăpânire ungu­rescă i-a succesa dor redactorului Dr. Aurel Mureşianu a face ce, după „Mese­­riaşulă Română“ din Braşovă, pănă acum a rămasă totă numai o încercare, i-a suc­­cesă a face, ca Românii muncitori cu spi­­ritulă din Braşovă să aibă tipografia loră propria românésca şi să nu mai lucreze în folosulu unei tipografii „străine“. In totă casulă acesta e ună suveniră capitală la bucuria de 50 de ani. Nu mai puţină de căpetenie este însă cu privire la noi şi conclusiunea ce o face foia asupra vieţei şi a influinţei sale, în­­cepândă dela concesiunea ce i s’a dată la 1888 în timpul­ glorioasei domnirî a lui Ferdinand I. Adecă înainte de 1838 — după cum se dice — sartea Românilor, în acestă ţară a fostă numai obscuritate şi miseriă, de atunci însă pornindă după streua con­­ducetore a ideei de naţionalitate române, fie­care pasă ce s’a făcută înainte a tă­cută să apară pe prisontă aurora deştep­tării şi a desvoltărei românesc!. înoată abil, după o lungă cale de 50 de anî. ,,ve­­demă din depărtare reflectulă iunternice­­lor g rade ale adevăratei libertăţi şi ale egalităţii dintre naţionalităţi“. „înainte de asta cu 50 de ani numai câteva şcoli aveamă — se dice într’ună pasagiu — astădî numărulă loră este în­

Next