Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)
1888-01-13 / nr. 7
Redacţiunea si Administraţinea: BRASOVU, piaţa mare nr. 22. „Gazeta“ iese în fiecare ii. Pe unii anii 12 fior, pe sese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.' România si străinătater • _ pe anii 40 fia, pe seste- * luni 20fr., pe trei luni 10 fr.. . "• • i \ m it AITULU LI MERCURÎ, 13 Ianuarie. Se prenumeră: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. Anunciurile: O seria garmondă cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primescă. Manuscripte nu se retrimită. 1888. ■ I Tnhilnnlfi fio Cil f!n QT1I UliUllDUm UU JU UU Ulii alü „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Deva, 1 Ianuarie 1888. Mândri şi entusiasmaţî de mareta serbatore a jubileului de ojumătate de secul şi ala „Gazetei Transilvaniei, “ venimu şi noi cu încredere a vă da meritatula tributu alu recunoscinţei nóstre. Principiile nerăsturnabile ce le-aţî profesată eu unu continuu zelă, cu admirabilă devotamentu şi cu deosebită abnegaţiune, fiindu şi credeulu nostru, dorimu ca scopulu, pentru care neobositulu Intemeiatoru şi demnii sei următori cincî-deci de ani au luptată, în celă mai apropiată timpă se fiă atinsă, înainte cu Dumnedeu! Românii din Deva. Cluşiu, 1 Ianuarie 1888. Ne asociemă horei jubilanţiloră. Laude meritate fundatorului „Gazetei“ George Bariţu, demnului continuatorii Iacobu Mureşianu, valoroşiloru redactori actuali. „Gazeta Transilvaniei“ învingă luptându, înflorească ajungendu triumfătore alte jubilee! Inteliginţa română clusiană. Abrud îi, 1 Ianuarie 1888, împărtăşimu bucuria vóstra. Inima nostră este între voi. Trăiască Bariţu, trăiască Mureşianu ! Filipu, în numele Clubului. Lapuşulfii ungurescu, 31 Dec. 1887. Cu ocasiunea jubileului de 50 ani al schiarului „Gazeta Transilvaniei“, subscrişii cu cel mai mare devotamentu vină a’şi esprima felicitările lerii faţă cu întreprinderea acesta literară, care multă credinţă în trăinicia poporului română a redeşteptată şi mult îndemnă la lucrarea continuă pentru regenerarea nostră a contri- buită. Indemnulă aprinsă rădăcini. De ceriulă ca aceste rădăcini se crescu în arbori seculari! Augustinu Popii advocata, Vasiliu Muşte, Alesiu Latişii, Vasiliu Rebreanu, Alexandru Cozma, Vasiliu Latişii, Ioană Gherghel Gonstantind Belu, Ignatd Grigorescu, Vasiliu Raţu, Gavrilo Florianu, Ştefand Belu, Petru Belu. Câmpeni, 1 Ianuarie 1888. Lupta „Gazetei Transilvaniei“ sub egida Mureşianilor, a desmorţită şi a adusă la viaţă poporală română, — o scimă, o simţimă şi luptândă vomă ave isbândă. Domnule luptătorii, primesce la jubileula de 50 de ani ferbintea nostră recunoscinţă şi asigurarea devotamentului nostru. Gerasim Candria, advocată. Sinaia, 1 iannuarie 1888. Flamurei, care de o jumătate de seculă indică direcţiunea navei naţionale, ureau tăriă şi vecînică viaţă. Făgărăşanu, Năsăudîi, 1 Ianuarie 1888. Totă suflarea româneasca de aici din celă mai curată ţinută românescu ve salută şi serbéza iţiua de astăci în spirită cu Braşovenii. Se trăiţi mulţi ani fericiţi, cr „Gazeta Transilvaniei“ câtă va trăi neamulă românescă! Capitana Tanco, Ioachimu Purceille, Nicolau Anthon, Vintilă George. Brăila, 1 Ianuarie 1888. Salutămu cu iubire şi frăţia serbarea jubileului farului românismului, ală „Gazetei Transilvaniei“, şi chemă cu întregulă neamă românescă: Trăiască neobositulă George Bariţă, trăiască memoria marelui Iacobă Mureşianu, se trăescî şi tu vrednicule Română! Ath. Popescu, G. Avesalon, V. Sassu, M. Eremia, I. Perlea, I. Pană, I. Ganea, P. Bancotescu, C. Vasilescu, I. Barbu, I. Grigorescu, I. G. Pascu, V. Persoiu, I. Mandroviceanu, D. Boanta, G. Eremia, P. Christescu, D. Panţu, B. Ţirca, C. Olteanu, A. Bunea, G. bratu, D. Eremie, Cosma, Purcărea, N. Dragoşu, G. Moroianu, A. Iliescu, V. I. Perlea, I. G. Perlea, I. V. Şeitanu, N. Ţigoi, I. Triandafil, Corneliu Cioranu. ’ Budapesta, 1 Ianuarie 1888- Ve felicitămu pentru serbarea marelui evenimentă literară. Vivat vrednicului ei întemeiătoră! Soc. Petru Maiord. Sângeorgiulu românii, 1 Ianuarie 1888. Gratulămă şi noi, ca tată Românul , cu sufletă bine simţitoră, mamei „Gazeta“ la jubileulă ei de 50 anî. Binecuvântată a fostă ora, în carea a răsărită pentru neamulă românescă acestă luceferă, luminându-ne ca ună stâlpă de focă în abo mai mulţii negre, decâtă senine, o jumătate de vécii! Ne închinămă cu respectă acelora, cari au ţinută dela urcţirea ei şi ţină astăcpi aprinsă acestă făcliă în mijloculă atâtoră probe grele, ce ni-au apăsată şi ne apasă! Dorimă ca şi de aci încolo se ne lumineze şi se ne ţină strînsă legaţi pe lângă măreţură stindardă naţională cu subilima de visă : „Dumneczeu şi dreptulu nostru!“. Silviu Sohorca preotă, Ieremie Şorobetea învăţătorii, Paulă S. Rusu, Ştefana Utalea învăţătorii, Mateiu B. Brutaru, Mihailu Domide învăţătorii, Alexandru A. Epureanu, Constantină Economu, Vasiliu Popu cooperatorii, Maximă Haliţa. Celiulii Silvaviei, 1 Ianuarie 1888. Primiţi şi felicitările noastre la aniversarea jubileului de 50 de ani ală multă preţuitei foi „Gazeta Transilvaniei “. Gorgiu Popu, Floriand Cocianu, Demetriu Suciu. Zalău, 28 Decemvre 1887. Pre Stimate D-le Redactorii! Primiţi, ve rogă, ofertura fiiloră naţiunei române din Zelău şi giură cari, barem! pe astă cale, dorescă a participa la solemnitatea mărâţă şi strălucită a esistenţei „Gazetei Transilvaniei“ de 50 de ani. Urămă cu toţii pre iubitei noastre „Gazete,“ din inimă, vieţă îndelungată, esistenţă seculară! Titu Trifu, teol. abs. -------------------- Braşov, 12 (21) Ianuarie 1888. ' ' Amă cţisă într’unulă din minierii trecuţi, că Maghiarii ară face multă mai înţelepţesce, dacă ară întrebuinţa parte din zelulă ce’lu des voltă în aplanarea cestiunilor europene, pentru ca se delăture nemulţumirea ce domnesce între poporele nemaghiare de sub guvernulă lui Tisza. I,fiarele guvernamentale néga morţişă esistenţa acestei nemulţămiri, cu atâtă mai francă o înărturisescă în seţiarele oposiţionale maginare. Aşa numai de curândă ne dă o probă destulă de drastică în privinţa acesta organulă lui Apponyi „Pesti Napló’1“ într’ună articulă întitulată „panslavii noştri“ şi publicată în nr. 1 dela 11 Ianuarie a acestei foi. După ce spune în introducere, că cei din Viena spereza a evita răsboiulă cu Rusia, deoarece nu se prea încredă în „ajutorul“ Germaniei şi după ce vorbesce de măsurile de precauţiune luate de Austro-Ungaria, continuă astfel ? „Poporul nostru e neliniştită din causa invasiunei ce ne ameninţă. Nu ne îndoimă că oştirea ruseascâ şî-a alesă patria nostră ca teatru de răsboiu. Ea va voi să năvălăscă asupră-ne prin Galiţia, Bucovina şi Transilvania. Ni se plângă omenii, că în Transilvania şi mai alesă în Secuime nu se ia nici o măsură militară pentru apăram graniţei nóastre. Acolo la graniţă póate să între liberă orice oşrie ruséscá seu románéscá“.... „Şi Transilvania este ameninţată în casulă unui răsboiu esternă şi le pericululă unei răscule a poponiriî! De va, năvăli în ţeră Rusuă ori Românulă, se voră repeta evenimentele din 1848. Trebue să nu tememă de acesta pentru că acim totulă e liniştită, foculu arde sub spuză.“ „Şi nu numai în Transilvania pre isbucni o răscolă a ţăraniloru, ci şi în ţara de susă slovacă. Elemntele sunt tóte, din causa mari nemulţămirî asupra dăriloră atusătore, din causa neorânduieli administraţiei, din causa intereelor corupte personale, din causa priederii fără cruţare contra amenoră şi a faptelor de corte şi ale pruidei guvernului.“ , „Unde este adunată multă matcă esplosibilă, acolo nu e bine a te juca cu foculă şi ce focă ar fiinai primejdiosă ca resboiulă? ijî se supună massele, maioritata, cea mare se supune, cu indigenţă tîmpită, autorităţii, der înktâ ce va isbucni resboiulă, fiăkire va fi iritată şi cea mai neîsemnată causă pote produce înurcăturî în ţinuturi de acele, nde domnii maghiari au scăpăitîi său unde sub povara datoriiloră loră vândă moşiă după mosă, pe cari apoi le cumpără socuiţile de credită ale naţioialiteăloră precum şi singuraticii...“ „In Transilvania suntă organsaţi Românii, în Ţăra de susă, comitatele Turoţă, Arva, Lipiva, Trencină şi şi mai departe fitil organisaţî panslaviştii. Ei noscă forte bine puterea loră şi iu cine se ţine de ei. Formele estei organisation! suntă : sociefile de pompieri, de lectură, casle de păstrare, reuniunile de edită ş. a. dar scopul o politică te ascunsă în aceste.“ După ce numita fota arată mai sparte că în Gömör, Zips, Sasă şi în celelalte comitate panjiviştii nu suntă organisaţî, dar se potă molipsi şi ei de esemplulă auoru comitate şi după ne atrage atenţiunea lui Tisza asupra Zagoriei, unde Starcevicianii chiar în timpă de pace au sciută se rescoale pe ţărani, continuă aşa : „Mărturisimă sinceră, că astăci, când tóate suntă la noi liniştite, ne tememă în caşul ă unui resboiu şi mai alesă a unei invasiunî de rescole ţărănesc! ale naţionalităţiloru, a căroră conducători suntă panslavii şi daco-românii...“ „Ca să nu se potă întâmpla acesta să ia măsuri de precauţiue guvernală, care prepară răsboiulă. Acele comitate nu e permisă să fie lăsate far’ de miliţie. Căci este uşoră a stînge scânteia, dar greu a năbuşi foculă“. In fine conchide „Pesti Napló,“ că singura garanţie de-a susţine „ordinea“ în casulă unui răsboiu cu Rusia este „forţa şi terorismulă.“ Aşa departe amă ajunsă dor în era „liberalismului ungurescă,“ ca să se recomande contra proprielor popoare din ţară: forţa şi terorismul, ca singurulă mijlocă de siguranţă ! Judenia „Gazetei“ şi pressa ungurescă. „Kolozsvár“ Nr. 12 dela 16 Ianuarie 1888 publică, sub titlul: ,,Sĕ ne înviţăm„ minte“ flnveţăturî din jubileula „Gazetei“) urraătorului articula: După cum preînsdiinţase „Kolozsvár“, amésurata programului Joi şi Vineri s’a săvârşită în Braşov, cu mare sgomotă jubileulă de 50 de ani ală esistenţei „Gazetei“. Ce-i dreptă, pregătirea numărului festivă ocasională s’a întârziată, dar conductulă cu torţe, concertură şi banchetulă s’au ţinută, şi primula numără din anulă al 51-lea îlă avemă deja înaintea nostră, scosă din noua tipografă propria a proprietarului ziarului. Cu litere de fotă nouă se face reprivirea în trecută, judecata stărilor actuale, şi se publică mulţimea felicitărilor telegrafice şi epistolare... Sub acestă păcătosă stăpânire ungurescă i-a succesa dor redactorului Dr. Aurel Mureşianu a face ce, după „Meseriaşulă Română“ din Braşovă, pănă acum a rămasă totă numai o încercare, i-a succesă a face, ca Românii muncitori cu spiritulă din Braşovă să aibă tipografia loră propria românésca şi să nu mai lucreze în folosulu unei tipografii „străine“. In totă casulă acesta e ună suveniră capitală la bucuria de 50 de ani. Nu mai puţină de căpetenie este însă cu privire la noi şi conclusiunea ce o face foia asupra vieţei şi a influinţei sale, începândă dela concesiunea ce i s’a dată la 1888 în timpul glorioasei domnirî a lui Ferdinand I. Adecă înainte de 1838 — după cum se dice — sartea Românilor, în acestă ţară a fostă numai obscuritate şi miseriă, de atunci însă pornindă după streua conducetore a ideei de naţionalitate române, fiecare pasă ce s’a făcută înainte a tăcută să apară pe prisontă aurora deşteptării şi a desvoltărei românesc!. înoată abil, după o lungă cale de 50 de anî. ,,vedemă din depărtare reflectulă iunternicelor g rade ale adevăratei libertăţi şi ale egalităţii dintre naţionalităţi“. „înainte de asta cu 50 de ani numai câteva şcoli aveamă — se dice într’ună pasagiu — astădî numărulă loră este în