Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-12-03 / nr. 266
Nr. 266 publicitate, cum este organisată biserica gr. or. din Ungaria şi Transilvania, în simlu căreia tote acţiunile ei, încependu de josu, dela sinodulu parochialu pană susu la congresu, se desfăşură la lumina oţilei şi în vederea tuturoru. Patriotismulu cela profeséza şoviniştii dela „Kolozsvár“ nu este patriotismulü celü adeveratü, ci una „va-banque“ condamnabila în contulü statului poliglotü, cum este alu nostru. Cela ce ca minoritate absolută agiteaza în favoarea unei rasse dintre multele rasse de cetățeni, cari compunü statulü poliglotü, pentru utopia de statu naţională, care precum însuşi şoviniştii o mărturisesc, este numai în „ideiă“, acela tulbură liniştea publică în statu şi pregătesce „bellum omnium contra omnesu. Se nu aşteptaţi ca la acesta lucrare se vedea concursul lor şi bisericile române, căci ele atunci ar face un lucru în adevera nepatriotică. Povestea cu emigrarea esclusivă a greco-orientalilor, în România , este o minciună neruşinată. Emigreză acolo, durere, Români forte mulţi fără diferinţă de confesiune, pentru că nu vora se remâna peritorî de feme aici, unde, ca se se poata da pâne legioanelor de proletari privilegiaţi, ei stau sub blastemul de „răi patrioţi“ numai pentru că s’au născută din mamă română; ei în România capotă pâne ori care omn muncitor şi harnică fără a i se cere carte de botezi. Der emigreaza în România şi Secuii voştrii şi încă cu ridicata? O facu oare pentru că sunt„rei patrioţi“, ori pentru că ca buni patrioţi i-aţi adus acolo Iucata morți de férne aici? Cu întrebarea, că dintre Metropoliile românescî, care se poate considera ca restaurată? Românii nu-şi bată capul. De ar da Dumnezeu, ca ei se n’aibă trebuinţă de a se ocupa cu alte cestiuni dela cari depinde esistinţa şi fericirea loră în acest stat, decât cu discuţiunea academică asupra acestei teme! Nu esistă condusă sinodală sau congresuala, că biserica gr.or. ar fi îndrumată vr’o deputaţiune dea dreptul la Viena la Imperatura, unde nu va fi Incungiurata de Maghiari. Acestea suntaiurări de-ale lui „Kolozsvár“. Au mersă deputaţiunî bisericesc! la Imperatula la Viena, d. e. şi cele cari au mersă în cestiunea întroducerei limbei maghiare în scolele elementare, dar nu numai a bisericei gr. or., ci şi a celei gr. catolice; au mersu înse la Viena, pentru că Domnitoriulă era atunci în Viena. Dar apoi se potu ocoli Maghiarii la astfeliu de ocasiuni în Viena? N’au ei acolo pe ministrul de lângă persona Maies. Sale ? Poate ajunge vr’o deputaţiune înaintea feţei Regelui Ungariei cu ocolirea guvernului Ungariei? Nu pote! Nici atâta nu scie „Kolozsvár“, şi totuşi el se simte chiamat, se dea lecţiuni de „patriotismu“ şi de „constituţionalismu“ bisericei române, greco-orientale. E lucru forte tristă şi durerosa, că şi contra astorfeliu de arme trebue se ne luptămă în străvechia nóastra patriă; dar bunu e Dumneczeu, voru avéa odată una sfârşită şi nebuniile şi manoperele pecătose şi miserabile ale şovinismului ungurescu nesuferită! III. Regula vieţii. Decăvoesci să superi pe cineva, m’a sfâtuitu odată una intrigantă bătrână, aruncă-i în faţă greşelile de cari pătimesci şi D-ta; fu-te mâniosit şi ridică cele mai grave acusărî în contra lui. Antâiu: cu acesta stârnesc în el, convingerea, că D-ta eşti curată de păcatul din vorbă. Al doilea: indignarea D-tale poate fi şi sinceră şi atunci satisfaci şi consciinţei D-tale. De esemplu, decă D-ta eşti renegată apostată, atunci aruncă-i în faţă contrariului D-tale, lipsa convingerei. Decă spiritulă D-tale este spirită servilă, timbreză-lă de servilă şi pe ală lui, şi când nu l’ai sei acusa cu altceva, numesce-lă servulă civilisațiunei, ală Europei seu — nu’mi pasă — ală socialismului. — Doră și cu aceea lă potă acusa că e servitorulă neser vilis mului! — am observată eu. — Și cu aceea! — îmi efise intrigam tulă bătrână. Ciberlanulu idust Societatea ostafricană din Berlină a trimită o telegramă din Zanzibară, care împărtăşesce, că dela 5 pănă la 7 Decemvre au fostă lupte violente la Bagamoyo cu rebelii sub conducerea lui Buşhi, care la timpul seu începu revolta cea dintâiu în Pangani. Bagamoyo se află totă în manile societăţii. Ună atacă îndreptată în contra acestei localităţi a fostă respinsă cu ajutorul soldaţilor de pe corabia de răsboiu „Leipzig“. Din Constantinopolu se desminte oficială, că prinţulu Ferdinande al Bulgariei ar fi cerută să fie primită în audienţă la Sultanulă şi că acestă cerere ar fi fostă retusată. „Voss. Ztg.“ e informată din Londra, că Bagamoyo, care pănă acum două luni era celă mai înfloritoră locă pe coastele orientale ale Africei, acum e nimicită totală şi părăsită. Conducătorulă insurgenţiloră, Buşhi, s’a retrasă deodată într’ună sată la 4 miuri depărtare, în urma sgomotului, că împrejurimea taberei germane e subminată. Şi-a lăsată chiar şi tunurile în urmă’i, înainte de a se retrage, a dată focă oraşului şi l’a devastată. In lupta de Vinerea trecută au fostă doi Germani răniţi şi vr’o sută de Arabi ucişi. In Vindi triburile revoltate au pusă mâna pe toate provisiunile de prafă. Ruşhri a jăfuită o caravană încărcată cu osă de elefantă și puse de omorîră ori ciungăriră pe purtătorii indigeni, fiindă că n’au voită să i se asocieze. Vaporulă staţionată înaintea Kilvei s’a întorsă la Zanzibară cu 70 de fugari. „Nordd. Alig. Zeitung“ anunţă din Zanzibară, că o corabie de răsboiu italiană, la însărcinarea guvernului şi în numele Sultanului, a proclamată blocarea şi de la 5 Decemvre a luată parte activă la blocare. Conducătorii Unionei romana, contele Campello, ducele de Sora şi architectură papală Francesco Vespignani şi-au dată demisiunea retrăgendu-se dela conducerea uniunei. Causa e că ei — arătândă într’ună memoriu cătră Papa situaţiunea ca nesuportabilă, aşa că partea cea mai mare a naţiunei şi-a negată religiunea formală, fiindă că catolicii suntu strîmtoriţi şi bărbaţii ei cei mai buni condamnaţi la neactivitate — au cerută să între Vaticanulă în viaţa politică, pentru ca să înlăture răulă, să ferescă biserica catolică de alte daune şi partida să redobândescă posiţiunea ce i se cuvine. Vaticanulă însă a răspunsă evasivă, că nu e încă timpulă. Cu totă campania cea violentă a pressei oficiose germane în contra împrumutului rusescu de 500 milioane, Rusia a isbutită nu numai să facă acestă împrumută, ci să fie acoperită de cinci ori, din care de trei ori mai multă numai în Francia. „Pol. Corr“, anunţă din Petersburgu, că comandantulă supremă ală trupelor dislocate în districtele militare întrunite Charkov și Chiev, generalulă adjutantă Radetzky, a sosită în capitala Rusiei, ca să confereze cu ministrula de resboiu, generalulă adjutantă Vannovsky, asupra regulării aceloră cestiuni militare, ce au isvorîtă din întrunirea districtelor militare numite. Generalulă Radetzki a fostă primită într’o lungă audienţă şi de Tarulă Alesandru III. „Grasdanin“ din Petersburg, raportază, că în capitala Rusiei se vorbesce despre trimiterea unui ultimatum Persiei. Decă guvernulă persană,fice foia rusă, ar lăsa nebăgată în semă acestă ultimata, atunci Rusia are destule trupe la graniţa persană, pentru ca să’şî sprijinescă vorbele cu fapta. Comisiunea camerei deputaţilor din Berna pentru măsurile militare, făcea la începută, împreună cu aproape întreaga cameră, oposițiune ministrului de resboiu la primirea bugetului, din causă că suma ce se cerea pentru cheltuelele extraordinare era forte mare. In urma lămuririlor confidențiale însă, ce ministrul de resboiu la dată comisiunei, acesta a primită bugetulă. Totă în acestă comisiune o dată, precum se vorbesce, ministru-preşedinte Crispi următorele lămuriri : Deşi situaţiunea europenă e gravă, totuşi actualulă intervală, ce s’ar pute ţese mai departe pănă la nouăle alegeri în Francia, este cam liniştită. Aceste alegeri însă vor fi decisive pentru pace. Situaţiunea relativă favorabilă a încuragjată pe guvernă să ceră numai 145 milioane ca cheltueli extraordinare. Dar deca aşteptările nutrite ar fi să rămână neîmplinite, atunci va fi nevoie de jertfe nouă pentru apărarea ţării. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE PILEI. Ministrul ungurescu de comunicaţiune e dispusă să strămute direcţiunea poştelar şi telegrafelor dela Sibiiu la Cluşă. In scopulă acesta s’a şi făcută o propunere într’o şedinţă a consiliului orăşenescă din Cluşă, ca să se edifice localităţile necesare pe spesele oraşului. Aceste localităţi ar costa 120—140 de mii fi., cerându-se ca guvernul sub titlul chiriei anuale să asigure interesele şi amortisaţiunea după capitalul de 100.000 fi. Propunerea se va pertracta în şedinţă publică. * * * Aflăm, că ministrul de interne, în urma recursului Eforiei școlare române de aici, a denegatit aprobarea condusului luată de consiliulă comunală, prin care se dase reuniunei de patinată locală dinaintea scólelor centrale române și a scólelor de fete săsesci spre a-lă folosi pentru patinată. Ministrul, precum ni se spune, a refusată aprobarea din punctă de vedere ală ordinei publice, ală învăţământului şi din punctă de vedere sanitară. * * * Din Pesta se raporteaza cătră „N. fr. Presse“, că pentru noua înarmare şi echipare a convecţilor se vor cheltui în cursul viitorilor cinci ani sume însemnate, din care o parte se cuprindă deja în bugetulă anului viitoră cu titlulă de cheltueli transitorii. Guvernulă are de gândă să împartă astfelă aceste cheltueli . In urma sporirei efectivului presentă de pace se vor pune în bugetulă anului 1890 pentru acestă scopă 4.233,760 fi. şi anume 724.500 fi. pentru întregirea echipamentului necesară prin introducerea puşcei cu repetiţie, 124,600 fi. pentru cară de muniţiune, 56,200 fi. pentru cartuşe de puşcă cu repetiţiă, 242 mii 330 fi. pentru transformarea şi procurarea trenului, şi 2.336,770 florini pentru 65,250 pusei cu repetiţiă. In bugetul an. 1891 se vor pune 5.268,270 fi., avendă a se procura în acelă ană pe lângă obiectele de mai sus, 90,500 pusei cu repetiţiă. In 1892 se vor pune în bugetă 2.776,870 fi. avendă a se procura în acelă ană pe lângă alte obiecte 24 mii 250 pusei cu repetițiă. In bugetulă anului 1893 e prevădută numai suma de 562,000 fi. pentru cartușe și aceasta sumă va rămâne și în bugetulă anului 1894. Cheltuelile vor fi în cei cinci ani, afară de suma pusă în bugetulă pe 1889, de 13,4 milioane. * * * In comuna Lopadea din comitatul Albei de josă s’a ivită epidemia tifusului în gradă înspăimentătoră. In timpă de 10file s’au ivită 40 de cașuri, din fericire însă nici unulă nu s’a terminată cu morte. * * * In săptămâna trecută s’a inspectată distanța pe care are să fiă construită calea ferată vicinală Zemescî-Braşovu-Treiscaune de cătră inginerulă ministerială Dobrecky. Acesta distanţă se împarte în trei grupuri: 1) distanţa Braşovu- Treiscaune, care începe la gara căii ferate a statului şi duce pe la Hermană, Prejmeră, Uzonă la Sepsi-Sângeorgi şi Chezdi-Oşorheiu; 2) distanţa ce începe în capulă Braşovului-vechiu şi duce pe la Cârstiană, Râşnovă şi Tohanulă-vechiu la Zernescu; 3) distanţa ce începe la staţiunea Bartolomeu, trece pe la târgulă de vite şi pe la cimitirulă centrală, se lega cu gara căii ferate a statului, trece prin Uliţa lungă din Braşovu-vechiu pănă la oficiulă poştală şi prin Uliţa vămii, pieţă pănă în Târgulă-cailoră; de la oficiulă poştală se lămuresce o liniă pănă la capătulă Uliţei căldărarilor şi de aci, îndată ce oraşul va prelungi prin exproprieri Uliţa fântânii, în liniă draptă pănă la gara căii ferate a statului; o altă ramură va lega oraşul Braşov, cu Săcelele, şi poate că va atinge şi Fântâna-popii şi Satu-nou; acestea formează grupa tranvaiului cu vaporă. Se crede, că lucrările vor începe în primăvera viitoare. * * * Cu contractă şi cauţiune de 100 ft. bani gata e de ocupată postală de magistru poştală în Coroiu-St.Mărtin, comit. Târnavei mici. Lofa e 150 fi. pe ană, 40 fi. cheltueli de cancelarie, 12 fi. cheltueli de înmânare şi alte cheltueli de espedare, ce se vor hotărî ulterioră. Petiţiunile se adresază la direcţiunea poştală şi telegrafică din Sibiiu. * * * Din causă, că interesulă pentru cunoscerea petriloră a luată ună avântă în timpul mai nou şi la institutele române de instrucţiune, de aceea va fi multoră învăţători şi şcolari bine venită a afla, că d-la W. Haussmann a arangiată mici colecţiuni de petri, care se potă căpăta cu preţură neînsemnată de 6 fi. v. a. la librăria lui Albrecht & Zillich. Astfel de colecţiuni, din partea orientală a Ardealului, se potă procura de Crâciună ca dată pentru şcolari sîrguitorî. * * * Capulă clubului deputaţilor poloni din parlamentulă austriacă, deputatulă R. de Grocholski, a murită. * * * Ministrul de marină rusescă, generalulă adjutantă şi admirabilă Ivan Alexeievici Şestakov a murită. Elă a fost o unulă din cei mai culţi şi mai activi marinari ai Rusiei. Lui i se datorescă reformele cele mai nouă în marina rusescă şi renascerea flotei Mării Negre. * * * Testamentulă patriarchului Anghelicî s’a publicată. Moştenitoră universală este fratele său. Singurulă legată este biblioteca, ce a lăsat’o gimnasiului din Cari o viţă. Averea patriarchului e de o jumătate milionă. Comitetulă congresului a luată măsuri pentru asigurarea 1888