Gazeta Transilvaniei, aprilie 1889 (Anul 52, nr. 74-96)
1889-04-08 / nr. 80
Reductiunea, Administratiunea si Tuoeratia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefran nu se primesc“. Manuscripo nu se renimit ! „Gazeta1* iese în fiecare iţi Abonamente centru Austro-Ungaria Pe unu anu 12 fi., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu anü 40 franci, pe ş0se luni 20 franci pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşovî: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, Stagiul I I., pe unu anu 10 fi., pe ş0se luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl. pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplara 5 cr. v. v. sau 15 bani. Atâta abonamentele cât şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Birourile de meciuri. Brafove, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescü în Viena Rudolf Mosse, Baasenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Sch álék, Alois Berndl, M,Dukes. A.Oppelik,J. Danteberg ; în Budapesta : A. V Goldberger, Autón Mezei, EcksteinBernat; ín Frankfurt: Q. L, Daube; în Hamburg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. sau 80 bani. Nr. 80. Bragova, Sâmbătă 8 (20) Aprilie 1889. IrToia a.Toonai^nerLt'U. „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Aprilie 1889 st. v. s’a deschisă nou abonamentu la care învitămii pe toţî amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl., pe şase luni 6 fl., pe unu anü 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu anü 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă. Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl. pe şase luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anu 8 franci, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor abona din nou, sfi binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Aministraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Braşovii, 7 Aprilie v. Deca ar fi se credema foilora rusesc! şi francese, atunci s’ar pute dice, că diplomaţia ruseasca merge din isbândă în isbândă în ce privesce recucerirea influinţei sale în peninsula balcanică. In timpul din urmă a venită în ajutorată acestei păreri, care e mai multă subiectivă, decâtă corespunde realităţiii, o declarare a fetei bismarkiane în privinţa atitudinei Germaniei faţă cu România. Piatulă francesă „Le Pays“ a susţinută, că venirea la putere a ministerului Catargiu în România este ună dezastru pentru cancelaruilă Bismarck şi pentru politica ce-o urmăresce elă în România. Faţă cu acesta afirmare, „Gazeta Germaniei de Nord“ a găsită de cuviinţă se declare, că Germania n’are mai multe interese de representată în România, decâtă în Bulgaria, şi faptulu în sine, că în România domnesce ună principe din casa Hohenzollern, nu poate împinge pe Germania pe nisce cărări, care nu suntă imperiosă cerute de interesele naţiunei germane. Declaraţia acesta are fără îndoială scopulă de a linişti pe Rusia, că'Germania n’are de gândă să’i creeze dificultăţi nici în România, făcendu-se luntre şi punte pentru regatulă dela Dunărea de josă, şi că ea va lăsa peninsula balcanică în plata Domnului, decă aşa voră cere interesele naţiunei germane. Limbagiula fetei bismarkiane a trebuită se surprindă pe toţi aceia, cari credeu susă şi tare, că România a fostă deja înjugată la carula alianţei puterilor centrale. Dar privindu lucrulă mai de-aproape, nu vedemă decâtă că se repetă tactica cancelarului germană, de a se arăta câtă se poate de prevenitoră faţă cu Rusia în cestiunea Orientului, pentru a paraliza apropierea între Rusia şi Francia. Este vechia şi nenorocita rivalitate dintre Germani şi Frances, care apasă atâta de cumplită asupra situaţiunei generale politice şi care a pricinuită şi amintita declarare a fetei lui Bismark. De când cu visita împăratului Germaniei la Petersburg, se mai potoliseră manifestaţiile demonstrative de simpatia între Ruşi şi Francesa. De ună timpă încoce însă erăşî au începută a se înferbânta mai multă unii pentru alţii. Se dice, că Ţarulă are de gândă să visiteze esposiţia din Parisă şi Francesii asigură, că’i voră face o primire cum nu i s’a făcută nici unui suverană francesă vre-odată. Asemenea se vorbesce, că sub comanda marelui duce Vladimiră va visita, pe timpul d esposiţiei din Parisă, o flotă rusască porturile francese. Faţă cu asemeni dovedi de dragoste între Ruşi şi Frances!, cancelarul Bismarck s’a arătată întotdeauna foarte sensibilă și acestă împrejurare esplică și cea mai noua enunciare, prin care se lapădă de orice amestecă în peninsula balcanică, pe care diplomația ruseasca doresce se o reserveze esclusivă propriei sale influenţe. Doar scimă, că diplomaţii juaca totdeauna cu cărţi duple, şi aşa nu se poate lua ad literam nici declararea „Gazetei Germaniei de Nord“. Aceasta resultă şi din interpretarea ce-o facă foile berlinese declarării din vorbă. Bine că Germania n’are interese în România, dar le poate ave Austria şi de aceea în casulă când Rusia ar viola tratatulă de la Berlină, Germania în puterea alianţei ar fi obligată să apere interesele Austriei, dice „Börsen Courier“, cu alte cuvinte. Eră dar că totu îi mai rămână Germaniei interese de representată în peninsula balcanică, deci nu directă, celă puţină indirectă prin aliaţii săi. Or! cum ar fi însă, situaţiunea rămâne foarte încurcată şi critică, şi de aceea cei mai mici trebue se vegheze, ca să nu fie copleşiţi de cei mari şi puternici. In criticele împrejurări de faţă li se impune fraţilor noştri din România mai multă ca ori şi când datorinţa romanescâ şi patriotică, de a’şî uni puterile cu toţii şi de a veghia asupra independenţii şi a viitorului ţării. La vr’ună bine în ceea ce privesce întărirea statului română nu se potă aştepta din afară. Rămâne dor ca ei înşişi să’şi ajute prin consolidarea forţelor naţionale înnăuntru şi prin continuă veghiare. Atunci şi Dumnedeu le va ajuta! d-la Merlin în calitatea sa de preşedinte al comisiunei de anchetă, a ordonata perchisiţiuni domiciliare şi la generalul Barail şi la Cassagnac. „Presse“ dice, că circulă scrrea, cum că d. Merlin a dat 60 mandate da arestare. Laguerre şi alţi membri ai comitetului naţionala (boulangista) au plecata la Bruxela, unde acesta comitetu va ţine o întrunire însemnată. După „Evenement“, în dosarul înaltei Curţi de Justiţie se găsesce o corespondenţă, ce generalula Boulanger a ţinut’o cu unii capitanii, care’i comunica totu ce se petrece în simla guvernului. „Paris“ constată însă, că hârtiile confiscate la generalulü Boulanger n’au aşa mare însemnătate. Ministrul Costans a recomandata prefecţilor ti să nu îngădue de calea publică nici o manifestaţie de natură a tulbura liniştea. El va trimite în curând o altă circulară, care va aminti, că prefecţii sunt în departamente singurii representanţi ai puterei centrale şi că totă acţiunea politică trebue să fie concentrată in marile lor, şi ceilalţi funcţionari trebue să’i ajute. După „Gaulois“ ar fi vorba să se esamineze mijloacele de a continua lupta în contra Boulangismului, fără a turbura exposiţia printr’o manifastaţie oarecare. Măsuri militare rusesci. Din Petersburg se scrie cătră „Kölnische Zeitung“, că la tote regimentele de cavaleriă cu cazacii împreună s’a sporita numerula oficerilor, cu câte una o Scera superioră. Germania și Rusia. „Börsen Curier“ dice, că o intervenire a Germaniei în Balcani nu s’ar face decât în casulă, când Rusia ar viola tractatura dela Berlin şi casus foederis, adecă condiţiunile triplei alianţe ar îndatora pe Germania să apere interesele Austro-Ungariei. Regele Serbiei la Curţile europene. Din Belgrada se scrie cătră „Neues Tagblatt“, că cabinetul, a hotărîtă în moda definitivă, ca regele Alesandru să facă o călătoria în luna Iulie, ca să visiteze Curțile europene. D. Ristilei va însoți probabila pe rege. Mai întâiu regele ar face împăratului Franciscă Iosifa o visită, apoi împăratului Wilhelm ; pe urmă s’ar duce la Paris, ca să se întelnescă acolo și cu tatălă său, ex-regele Milano, şi unde ar sta mai multă. Pe la jumătatea lui Augusta, regele ar pleca spre Rusia, Germania şi România. Cu privire la enunciaţiunea fetei bismarckiane, despre care am vorbită în numerul de ieri, scrie „Neue freie Presse“ : „Pe când se desbate în camerile române creditul pentru fortificaţii şi pe când partizanii ministrului-preşedinte Catargiu se declară pe faţă ca contrari ai acestui credit“, constată „Norddeutsche alig. Ztg.ft, că Germania n’are să representeze în România mai multe interese ca în Bulgaria, şi că prin aceea, că în România domnesce ună principe din casa Hohenzolem, interesele naţiunei germane nu potă fi influinţate. Acesta declarare este fără îndoială dictată de consideraţia faţă cu Rusia şi are descopii de a nimici credinţa, că Germania s’ar fi angajată pentru desvoltarea lucrurilor în România. O altă întrebare este însă, că are încâtă corăspunde acea declaraţiă spiritului politicei alianţei triple şi deca nu cumva dă o lovitură posiţiunei regelui Carola, de care se potu bucura Catargieştii. Ce-i dreptă pănă acuma ama credută, că este şi în interesele Germaniei de a susţine pe România Inlauntrula cercului de influinţă al politicei de pace conservative a puterilor centrale.“ ţHarele berlinese comenteaza asemenea ultimula articula, pe care „Gazeta Germaniei de Nord“ l’a consacrata situaţiunei României. „Curierula Bursei“ (free, că intervenirea Germaniei în Balcani nu s’ar face decât în casula când Rusia, violând tractatul dela Berlin, casus foederis ar obliga pe Germania să apere interesele Austriei. IDUST Procesula contra Houlangiștilor. Din Parisu se telegrafiază, ci din ordinul d-lui Merlin, preşedintele comisiunii de anchetă a înaltei Curţi, s’au făcuta perchisiţii domiciliare în timpul dimineţii la Boulanger, Dillona şi Rochefort. „Autorité“ pretinde a sei, că Ministeriul Catargiu şi fiarele streine. „Fremdemblatt“ consacră unii articole modificării ministeriale ce s’a produsă în România. Ela crice, că nu trebue să se considere politica exterioră ca fiind o causa căderii cabinetului Rosetti- Carpa. Venirea la putere a cabinetului Catargiu a fostă provocată de nisce motive de politică interioră. Eli respinge de altmintrelea orice ideiă de schimbare a atitudinei din partea României, în ceea ce privesce politica sa din afară. Decă noul cabineta voesce într’una modă sinceră să menţină principiulă neutralităţii ca basă a politicei sale din afară, şi să se opună prin urmare la toate agitaţiunile de natură a o discredita şi a o compromite, ela poate fi sigură de aprobarea puterilor, cari formeză liga păcii. Austro-Ungaria nu’şi poate înfăţişa întorsătura ce au luat’o de curândă evenimentele în România, decâtă din acestă puntă de vedere decisivă pentru ea, adecă că libera desvoltare a individualităţii fiecărui stată din Balcani e cea mai bună garanţie a cosolidării ordinei în Orientă. „Narodni Dnevnik“, fotă din Belgradă, vorbindă de criza ministerială ce s’a resolvată în România, exprimă speranţa, că schimbarea de ministeră din Bucuresci va satisface interesele regatului vecină. Acesta e urarea cea mai sinceră ce se poate face pentru o naţiune amică. Deşierea asupra creditului pentru fortifîcaţiuni. In şedinţa dela 4 (16) Aprilie a camerei române, fiindă presenţi 135 deputaţi, s’a începută discusiunea asupra creditului de 15 milioane pentru fortificații. Fiindă vorba mai întâiu, deci să se ia în discusiune neamânată acestă proiectă de lege, ministru-președinte Catargiu a stăruită ca să se discute imediată, declarândă totodată, că lasă camera liberă să decidă cum va voi. Ministrul de esterne Lahovaridice, că cestiunea fortificaţiunilor nu mai poate fi amânată, deoarece e o cestiune de conservare naţională, or nu de conservatorisma sau liberalismă. Asemenea stăruesce pentru luarea în discuţie a creditului d-lui Carpii şi ministrului de răsboiu generală Manu. Se decide ca discuția să se începa imediată. D-la P. P. Cârpă, raportoră, dă cetire proiectului de credită următoră: Art. I. Pentru continuarea fortificaţiilor Bucuresciloră, Nămolosei, Focşaniloră şi Galaţiloră, se deschide ministerului de răsboiu pentru nuută 1889