Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1890 (Anul 53, nr. 245-268)
1890-11-08 / nr. 251
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 251—1890. ale Ungariei îa Maghiari, sau cela puţinii Maghiaroni, renegaţi şi trădători. Inteligenţa eşită din şcoli unguresci în parte s’a lăpădată deja de naţionalitatea de cari aparţineau; căci ea caută esistinţa şi aruncă cu petri şi noroiu în proprii să consângeni. Va trebui să se scrie o istorie specială a renegaţilor ei din Ungaria, spre a lumina lumea din afară asupra corupţiei morale a regimului ungurescu. Câte nu îndură ore naţionalităţile autochtone istorice ale Ungariei, Slovacii, Serbii, Românii şi Saşii ? Statuia maghiara se opune esistenţei lor; totu ce nu este maghiara, este apăsata şi nimicită. In biserici de asemenea, ceea ce statuia nu poate maghiarisa în oficiu, ■şoolă şi vieţa publică, maghiariseză în biserică. Naţionalităţile autochtone ale Ungariei nu sunt şi aproape de lopa represintate în parlamenta, se aşază de toate mijloacele pentru împedecarea alegerei deputaţilor şi naţionali. Publiciştii au fosta şi sunt ei întemniţaţi, deşi ei nu se opun şi contra statului ci numai contra conducerei şi contra stăpânirei maghiare politice din Ungaria. După suprimarea rebeliunei şi instalarea dictaturei lui Bach, emigranţii maghiari făuriau pe la toate curţile europene intrigi contra naţiunei noastre, provocându-se la libertate, la liberalism şi contra politicei reacţionare vienese. Politica vienesă însă, deşi în urma constituţiei liberale era considerată ca reacţionară şi inimică libertăţii, totuşi nu a procedată niciodată aşa scandalosa şi brutala cu popoarele monarchiei noastre, cum precede regimul maghiara de trei decenii încece cu naţionalităţile autochtone din Ungaria, care formeză majoritatea populaţiunii. Nedreptatea nelegiuirea, au fosta ridicate în Ungaria la maxime de statfi. Miseria materială a adusfi cu sine emigrarea, emigranţii însă suntfi opriţi, goniţi înapoi, şi osândiţi astfelfi a muri de feme. Liberalismulfi ungurescfi, care a adusfi pe toate naţionalitățile autochtone, în nelibertate, în sclăvnă, să folosescă de toate mijloacele posibile şi neiertate, numai pentru ca cu preţuia ruinei totale a naţionalităților* autochtone, să fundeze pe mormântul lor şi una imperiu maghiara, care să înghită apoi şi celelalte bucăţi ale monarchiei noastre. Naţionalităţile autochtone au fost şi binevenite pentru Ungaria, câtă vreme era vorba, ca prin rebeliune şi sustragere de la sarcinele publice să impună politicei vienese o Ungariă din contră, i-au fost o necorespunctătoare în momentula, când pe ruinele monarchiei nóastre a fosta intemeiată o Ungariă şi astfelfi condamnate a căde victime maghiarisărei, pentru ca exotica plantă maghiară să se potă desvolta ca unfi părăsită pe socotela naţionalităţilorfi autochtone. Parasitulfi prospereză bine şi cu câtfi mai multfi în celelalte țeri ale monarchiei nóastre să paraliseze puterile, cu atâta progreseză mai multa maghiarismulfi. Posiţia regimului ungurescfi devine cu atâtfi mai favorabilă, cu câtfi naţionalităţile autochtone din Ungaria urăscfi mai multfi cârmuirea maghiară. Politica vienesă nu are nici unfi cuvânta de mângăere pentru naţionalităţile autochtone, din contră, destule cuvinte de laudă cătră statulfi ungurescfi. Cum deci ar pute naţionalităţile autochtone ale Ungariei, se privescă cu încredere în politica vienesă, care politică, în schimbulfi serviciilor fi aduse monar-, chiei nóastre în contra rebeliunei maghiare, le-a datfi chiar pe mâna acestora? Amare esperienţe a induraţii naţionalităţile autochtone ale Ungariei , politica vienesă i-a întrebuinţată ca instrumenta în contra rebeliunei maghiare, apoi le dete pe mâna Maghiarilorfi, cari în curândfi cunoscândfi slăbiciunea politicei vienese, promiseră mai întâiu naţionalităţilorfi autochtone esistenţă în Ungaria, oi dupâ ce se aşezară bine în şea, începură a călări peste aceste naţionalităţi. De altmintrelea naţionalităţile autochtone ale Ungariei nu au nici o speranţă în Pesta, cu atâta mai puţina în Viena; acesta împrejurare, precum şi lupta din stânga germană în contra Slavilorfi, uşureză lucrarea Maghiarilorfi, cari merge înainte pe câta de neîmpedecaţi, pe atâtfi şi de cu succesfi. Injiua însă, când Maghiarii vor fi isprăvi cu naţionalităţile autochtone, atunci orbia naţională a liberalismului nemţescfi, ura contra slavismului din stânga germană, va ave în faţa-i unfi stata maghiarii, care va urî multfi mai multfi pe Şvabii, decâtfi pe Slavi. Astădi maghiarii încă nu pot întorce pe faţă suliţa inimică germanismului, căci încă nu au isprăvita cu naţionalităţile autochtone. Partida maghiară independentă însă va soi paralisa şi batjocuri speculaţiunea germană liberală, alfi cărei planii este stîrpirea Slavilor şi prin maghiari şi apoi după învingerea slavilor fi din vestfi dejucarea scopurilorfi unguresci. In acelaşi raportfi, în care în jumătatea vestică liberalismulu germanii curăţă pe Slavi, astfelfi curăţă şi liberalismulfi maghiarii naţionalităţile autochtone din Ungaria. Maghiarulfi nu se va opri la rîultt Laita, elfi a posedaţii odată Viena şi poate să o mai reia cu totulfi în posesiune, pentru a-şi asigura Magyarrszág ulu lui contra drăgostosei îmbrăţişeri a Austriei germane şi contra desinteresatei protecţiuni germane. Cine domnesce ore astăcfl la Viena? Cine conduce pre întregulfi mersfi alfi evenimentelorfi? — Maghiarulfi. Pentru popoarele istorice străvechi ale monarchiei noastre, pentru cele 20 milioane Slavi, atâtfi Ungaria maghiară, câtfi și Austria germană, au aceeași însemnătate. „Nu te-ai ostenitfi", o întreba de multe ori. „Eu niciodată nu mă ostenesc şi“. Din când în când se întâlniau şi cu alte persoane, cari se plimbau; câţiva îi şi salutară — alţii cu multă cinste, unii însă cu multă supunere. După mulţi din aceştia, după una tinării bărbaţii, bruneta şi îmbrăcata la modă, Maria Nicolaevna şi striga: „Comte, vous save», il ne faut pas venir me voir ni aujourd’hui, ni demain“. Acesta tăcând şi îşi ridică căciula şi în semnul de salutare se plecă adâncit. „Cinei acela?“ întrebă Sanin cu obicinuita sa „curiositate“, dealtcum caracteristica unor ei Ruşi.’ „Acela? Unfi francesfi — de cari suntfi aici forte mulţi... întocmai şi elfi îşi aruncă mreaja după mine. Dar va fi timpulfi să dejunămfi. Să mergemfi acasă; de sigurfi d-ta vei fi flămânda. „Credinciosulfi meu“ probabila, că acum îşi va fi deschisa ochii din somnfi. „Credinciosul meu! îşi va fi deschisa ochii“ repeţi Sanin în sine... „Şi câta de bine vorbesce franţuzesce.... Ce felfi de minune e acestă femeiă?“ Maria Nicolaevna nici nu s’a înşelata. Când se reîntorse cu Sanin la ofelfi „credinciosul”„ sau „pohosk“alu ei, c’unii fosil estraordinarii pe capii, sta lângă mesa întinsă. „Te-am aşteptata cu nerăbdare“ striga făcânda o faţă cam sarbedă.“ Era să dejunezi şi fără de tine“. „Nu-i supărare“ strigă ambiţionându-se Maria Nicolaevna. „Tu te-ai mâniata ? Abia-ţi va fi spre sănetate, căci altfel prea te-ai îngrăşata. Eră am adus ei cu mine şi-m fi oaspe. Trage iute clopoţelula. Aduceţi cafea, cafea — cu sutele de ceaşce, pe pânzături albe ca noua“. Luându-şi pălăria din capfi şi trăgându-şi mănuşile din mâni, aplauda. Polesov privi mânioşii la ea. „Ce-i asta Maria Nicolaevna, că d ta eşti nespusa de voiasă ac fi?“îi cise cu jumătate gură. „Ce-ți pasă, Hyppolitfi Sidorici! Trage clopoțelulfi. Dimitri Pavlovici, ocupă locfi și mai sorbe o cafea. Ah, ce sublimă e porunca! Nu e mai mare plăcere pe lume decâtfi asta“. „Mai aleso dacă te-ascultă“ morăi bărbatulfi ei. „Adevărată, mai alesi dăcă mă ascultă ! Vedi, pentru asta am aşa voiă bună. Mai aleşii tu ? Aşa că-i adevărata micului meu „pohosk“? Ah, eră cafeua“. Pe-o tavă spaţiosă, cu care se presenta servitorul, era şi unii afişii de teatru. Maria Nicolaevna îlfi lua în mâni. „Dramă“, strigă ea fără voiă — „dramă nemţescă! Tot fi atâta, mai bună decât şi o comediă nemţescă. Mă laşi să-mi iau o lojă de susu, ori nu... E mai bine, decă voiu angagia o lojă duplă.“ întorcendu-se cătră servitorii. „Au(}I, nu uita, o lojă duplă!“ „Dar decă asta e angagiată deja de cătră Escelenţa Sa d-la, directorii alfi oraşului, observa servitorulu cam confusfi.“ „Dă-i Escelenței Sale 10 taleri — numai loja aceea să fiă a mea — pricepi ?“ Servitorul se închină respectuosfi. „Dimitri Pavlovici, vii cu mine la teatru ? Teatrulfi nemțescfi e grozava într’adevérfi, dar d-ta totuși vei veni, da? da! Oh, cât şi eşti de plăcuta d-ts.! Der tu „ pohosk „ alfi meu nu ţii cu noi ?“ „Decă vrei“, murmură Polosov in cuşca adusă la gură. „Sei ce rămâi acasă. Tu pururea dormi în teatru — ş’apoi limba nemţescă de abia o pricepi. Fă mai bine altceva, răspunde epistolei directorului sef, în afacerea marei... Scrie-i, că eu nu mă învoiesofi nu vreu şi nu vreu! Etă asta îţi va fi ocupaţia în astă soră...“ „Audă“, răspunse Polesov. „Sublima! Eşti zdravenfi omu. Dar, d-lorfi, pănă acum am fi fostfi aşa de buni să vorbimfi despre directorii, de aici înainte să vorbimfi despre afacerea nostră însemnată. îndată ce servitorul va curăța mesa, d-ta Dimitri Pavlovici, vei vorbi despre moșia d-tale, că cu ce prețfi voiescl să o vine!, ce sumă anticipativă poftescl — c’o vorbă, despre toate. D-ta mi-ai mai spusfi odată ceva, — așa credu, grădina mi-ai descris’o frumoşii — dar „pohosk“ alfi meu nu era de faţă... Fă să asculte şi elfi, poate va observa ceva! E forte plăcuţii pentru mine, că potfi să te ajutfi în căsătoria d-tale; ş’apoi trebue să sei, că eu totfideuna îmi ţinfi cuvântulfi; nu-i adevărata Hyppolit Sidorici? Polesov îi netedi faţa. „Cei dreptfi, e dreptfi — tu nu amăgesci pe nime, niciodată.“ „Niciodată! Niciodată nu amăgesefi pe nimeni. Ei, Dimitri Pavlovici — predăţi causa aşa ca şi când te-ai afla înaintea unei adunări.“Va urma. nemaiuluiLKL * Alegerile comunale în România. Dumineca trecută s’au făcuta atât şi la Bucuresci, cât şi şi în provinciă alegerile comunale. Din datele împărtăşite pănă acum resultă, că conservatorii au întrunită majoritatea voturilor şi aproape in întrega ţară. Liberalii naţionali au reuşită numai la Slatina, Romanii, Bacău şi R. Săraţii. Balotagii au fostfi la Iaşi, Severina, Piteşti şi Târgovişte. Resultatulfi alegerilorfi colegiului alfi 2-lea încă nu este cunoscuta. ziarul „La Liberte Roumaine“ arată, că la alegerile colegiului I-iu în Bucuresci, arfi fi obţinuţi majoritatea voturilorfi, lista naţionalfi-liberală. * * * Inaugurarea serviciului românu de navigaţie. La 1 Noemvre s’a inaugurata în portul Severinului serviciul de transporturi pe apă, înfiinţat de Regia Monopolurilor statului. Remorcherulfi, comandata de d-lfi căpitanii i. Oratoriu, sub ordinile d-lui inspectorii ala noului serviciu, pornindfi la orele 9 dimineţa împreună cu 2 şlepuri, a trecuta Porţile de férfi cu cea mai mare înlesnire şi a ajunsfi la punctulfi destinata pentru solemnitate şi serviciu după trei pătrare de oră. De faţă se aflau la acesta solemnitate d-nii miniştrii de finanţe şi de răsboiu, membrii consiliului de administraţie alfi Regiei, senatorii şi deputaţii judeţului, prefectului judeţului, primarului oraşului comandantului garnisoanei, şi toate celelalte autorităţi publice din localitate, precum şi unfi numărosfi publicfi, cari toţi au descinsa la debarcaderfi. Vasele erau ornate cu drapele tricolore, între cari se aşezase ca amintire istorică şi vechiulfi pavilionfi alfi primului vaporii românesefi înfiinţata la anulfi 1884. In faţă pe malii, erau înşiruite unfi regimenta de dorobanţi cu musica, unfi escadronfi de călăraşi şi o bateriă de artilerie. — D-lfi Directorii generalii alfi Regiei a pronunţata o alocuţiune, la care a răspunsu Ministrul de finanţe. D-lu Grigore Manolescu, dela teatralii naţionalii din Bucuresci, intenţioneză a da, în cela mai apropiata timpii în Carltheater-ului de la Viena o serie de representaţiuni în limba română. Se vor fi represinta următorele piese : „Hamlet“, „Kean“, „Pygmalion“, „Arina şi Messalina“, „Fântâna Blanduziei“ „Eva şi Napastea“, — Tratările dintre d-lui Manolescu şi direcţiunea Carltheater-ului suntfi în curgere şi se crede, că vor fi duce la resultatfi favorabilii. * Promovaţi. D-lfi Augustinu Cheţanu, fiiului preotului româna din Ercea, ni se scrie, că în 15 Noemvre n. c. fu promovată la gradul de doctorii în drepturi la universitatea din Clusiu. — Felicitările noastre! * * * * * Concerta filharmonicii. Reuniunea filharmonică va da unii concerta la începutului lui Decemvrie în sala otelului „Centralii Nr. I“, asupra căruia se atraga atenţiunea on. publicii. Prenotări pentru locuri numerotate se pot fi face în librăria d-lui H. Zeidner. Plecarea D-sorei Agata Bârsescu dela Burgtheater-ul din Viena. Detima în „Neue freie Presse* dela 13 Novembre următorele: „O talentată şi tînără artistă s’a despărţita astădi de scena teatrului curţii. Suntfi tocmai 7 ani de când se ivi rarulfi casfi, ca o tînără elevă a conservatorului, să fie chiămată pe scena teatrului curţii, câştigându-şi deodată deplina iubire a publicului; şi de atunci îşi dispută cu succesfi mulfi din cele mai de frunte locuri. „D-sora Bârsescu debuta atunci, ca Hero, în „Des Meeres und der Lieben Wellen“, de Grillparzer şi dovedi unfi rara talenta, care fu salutată cu plăcere din partea publicului şi a criticei. Nisce miel defecte ce le avea debutanta, o Română de nascere, i-a succesfi D-sorei Bârsescu a le depărta, şi într’unfi şirfi de roluri însemnate, ca Hero, Parthenia, Meropa, ş. a., reuşi a proba multă aptitudine, care o îndreptăţi a se număra între cei mai valoroşi membri ai Burgtheater-ului. „In anulfi din urmă însă artista credându-se retrogradată şi nu de ajunsfi ocupată, demisiona, pentru a ocupa unii locfi strălucita în Stadtheater-ulfi din Hamburg. — In același rola, Hero, în care păși mai întâiu înaintea publicului vienesc, totu în acela își lua rămașii banii dela acesta. In acestă seră artista pării mult și mișcată. Ea juca în actele