Gazeta Transilvaniei, mai 1891 (Anul 54, nr. 97-121)

1891-05-23 / nr. 115

Braşovd, 22 Maiu v. Din momentul­, în care con­tele Apponyi şi cu partida sa s’au declarată solidari cu proiectul­ de reformă alu administraţiunei de stată, presentată de ministrulă-pre­­şedinte Szapáry — situaţiunea în cercurile politice unguresc! s’a schimbată în modă esenţială. Numai demnacjile, când se des­­bătea în dietă proiectulă de lege privitoră la jurisdicţiunea consu­lară, organele guvernului pe’ntre­­cute îşi băteau jocă de oposiţia moderată şi de conducătorul- seu, contele Apponyi, insuindă a-lă discredita înaintea opiniunei pu­blice unguresc!. Astăc­! înse pressa guvernului şî-a întorsă chepenegula. Ea nu găsesce destule cuvinte pentru a preamări pe Apponyi şi a lăuda „ extra-ordinarei e “ lui calităţi. Chiar şi semi-oficiosulă „Nem­zet“, care nicî-odată nu s’a prea însufleţită pentru o fusionare cu partida lui Apponyi —de frică, se înţelege, ca nu cumva prin o ase­menea fusionare se-şî perda pres­­tigiului puterei — este de rendulă acesta câtă se poate mai cochetă faţă cu Apponyi şi nu cruţă chiar de locă cuvintele de laudă la a­­adresa acestuia. Peste totă, organele guvernu­lui se unescă întru a constata, că o complectă fusionare între Ap­ponyi și guvernă este în apro­­piare. Dar or!­câtă de mare ar fi bu­curia, ce o pricinuise în cerculă coloră dela guvernă alăturarea lui Apponyi la proiectulă de reformă ală administrațiunei, ei voră avea încă se suporte o luptă desperată cu cei din partida independentă şi dela 48, car! deşi, celă puţină în decursulă desbaterilor­ actuale,au remasă numai singur! în oposiţiă, suntă înse hotărîţî a duce lupta pănă la cele mai extreme margini. In alianţă cu acesta partidă voră lupta în contra proiectului pentru introducerea administraţiunei de stată şi acei vre-o crece deputaţi, car! au eşită din partida guvernu­lui, voră mai merge mână în mână cu ei şi câţiva deputaţi, ce stau afară de partidă, precum şi vre-o alţi doi-trei din partida moderată. Toţi aceştia voră forma o pu­tere, care fără Indoela va face mari greutăţi guvernului, ba în vederea luptei desperate, ce e în arm­ă de a se desfăşură, chiar în cercuri politice bine informate se combină la o eventuală di­­solvare a camerei. Nu este eschisă posibilitatea, că în urma complicaţiunilor­ po­litice, ce stau iscată şi probabilă, că se voră isca încă în viitoră, se ajungă Apponyi la cârmă, căci după cum se poate observa chiar şi dintr’ună articulă publicată ci ctele acestea în „Pesti Napló“, orga­­nulă oposiţiei moderate, cam la acesta a­ţintită contele Apponyi şi prin alăturarea sa la proiectulă de reformă ală administraţiunei. In casulă acesta s’ar afla, pote, şi amen! de aceia, cari din ati­tudinea de pănă acum a conte­­lui^Apponyi ară conchide în câtva, că sub guvernulă lui dără-dară ne-amă pute aştepta la o politică mai puţină agresivă faţă cu na­ţionalităţile. S’ar înşela înse amară cei ce eventuală şi-ar face combinaţiunî de asemenea natură. Adevărată, că chiar faţă cu proiectulă de reformă ală admi­nistraţiunei de stată contele Ap­ponyi declară, că elă îlă primesce, dar nu cu scopulă accentuată de ministrulă Szapary, de-a voi „se’și fauresca arme pentru a asupri drepturile cetăţenilor­ nemaghiarî şi a răpi egala îndreptăţire a a­­cestora, ci tocmai cu scopu con­­trarii“. Asemeni declaraţiunî însă nu pară a avea pentru noi nici o va­­loare. Nu dela o personă putemă noi aştepta schimbarea politicei agresive faţă cu naţionalităţile, ci acesta s’ar putea spera numai dela o radicală schimbare a actualului sistemă de guvernare greşită și ticălosă. FOILETONUL:I „GAZ. TRANS.“ Despre Mirabeau. Din studiul­ lui Victor Hugo. I. In 1781 se vorbia multă în Francia despre o desbatere seriosă, ce se iscase în sînulă unei familii între ună tată și ună unchiu. Era vorba despre ună mem­bru periculosă, cu care aceasta familiă nu mai știa ce să facă. Acestă oră tre­cută deja peste prima faşă ferbinte a juneței și cu toate acestea cuprinsă de frenesia etății pasionate, plină de da­torii, perdută în nestrăvănii, se despăr­ţise de soţia sa, se duse pe una a altuia, a fostă condamnata la morte şi decapi­tată în efigie pentru acesta faptă, fugise din Francia, se reîntorse ărăşi, coresă şi părându-i rău, precum cricea elă, şi — vindecată de neascultarea sa — elă cerea să reintre în familia sa şi a’şi relua soţia sa. Tatălă doria aceasta, voindă să aibă nepoţi şi să’şi perpetueze numele său, sperândă de altcum a fi mai feri­cită ca moşă, decâtă ca tată. Insă fliulă risipitoră avea trei­­jeci şi trei de ani. Trebuia să fiă refăcută de tată. Dificilă educaţiune acesta! Reașezată în socie­tate, pe ce mâni să’lă încredințeze? Cine se va însărcin­are a îndrepta şira spi­nărei unui astfelă de caracteră ?... Tatălă voia să’lă dea unchiului, unchiulă voia să’lă dea tatălui. — Ia’lă tu, cjicea tatălă. — Nu’lă vreau, cjicea unchiulă. — „Să presupunemă în faptă re­plică tatălă, că acestă omă nu e bună de nimică, chiar de nimică. Elă are gustă, şarlatanismă, aeră provocătoră, de acţiune, turbulenta, audace, seducătoră şi câte-odată cu demnitate. In comandă nu e nici dură, nici nesuferită. Ei bine! toate acestea nu suntă decâtă a’lă face să’lă vedi dispusă a uita ajâua de ieri, ne îngrijindu-se pentru cea de mâne, supusă impulsiunei momentane, copila, papagală, omă abortată, care nu cunósce nici posibilulă, nici impossibilulă, nici necomoditate, nici comoditate, nici lu­crare, nici repausă, și care se abando­­neza îndată ce lucrurile resistă. Cu toate acestea credă, că s’ar pute face esce­­lenţă de utilă, decă va fi prinsă de mâ­­nerulă vanităţii. Elă nu’ţi va scăpa. Eu nu’lă voiu cruţa cu raţionamentele mele matinale. Elă cuprinde morala mea, bine susţinută şi lecţiunile mele totdeuna vii, pentru că ele conducă spre mnă scapă totdeauna reală, bine solindă, că fără îndoială natura nu se poate schimba, că raţiunea însâ serveşce a­coperi părţile slabe şi pentru a le cunoasce bine, pentru a evita ca să nu debordeze pe acolo“. „E o problemă furiosă, reluă unchiulă, a voi să rotunzesci ună caracteră, care nu e decâtă ună ariciu plină de ţepe cu prea puţină corpi!“ Tatălă însă insistă: „Fii milostivă faţă cu nepotulă tău, uraganulă! Elă recunosce toate posiţiile sale, pentru­ că elă e celă mai mare afirmătoră din uni­­versă, dar e cu neputinţă ca cineva să aibă mai multă înlesnire şi spirită. E m­ă fulgera la lucru şi espeditivă. In fondă cei trei­ deci şi trei de ani ai lui facă câtă cei şăse-deci şi şase ai mei şi nu e lucru rară a vedè mnă omă în eta­tea mea, deşi încărunţită înainte de vreme, a se îndeletnici cu obosirea picioa­­relor­ şi a spiritului tinerilor, în decursă de optă ore de preumblare şi de cabi­­netă, pentru a vede apoi ună burdufă umflată, gravă şi cu aeră îmbătrânită, cricândă fată şi a nu sti cum să se purte. Elă are trebuinţă nemărginită de a fi guvernată. Elă o simte acesta prea bine. Tu trebue să te însărcinezi cu acesta. Elă scie, că tu mi-ai fostă mie tot­deuna şi vei pute fi şi pentru elă şi pilotă şi busolă. Elă îşi pune vanitatea în unchiulă său. Ţi’lă predau ca pe ună subiectă rară pentru viitoră. Tu ai totă Saturnală, care lipsesce Mercurului său. Dar când îlă vei ţină să nu’lă laşi să plece. Dăcă va face minuni, ţine’lă strînsă şi du-lă de mânecă; sărmanulă are lipsă de acesta. Decă tu ’i vei fi tată, te va mulțămi, dăcă ’i vei fi unchiu, elă e per­­dută. Iubesce pe acestă bărbată june!“ — „Nici-decum, tjise unchiulă, eu sciu, că subiecte de pănura acesta sciu face câtva timpă labe de pisică; și chiar eră de altă­dată, când trăia în apropie­rea mea, era ca o fată mare, când în­­cruntamă numai puțină sprâncenele. Der acuma nu’lă vreau. Nu mai suntă nici în etatea, nici nu mai am gustă a mă frământa cu imposibilulă.“ — „O frate! reluă bătrânulă rugă­­toră, deca acesta creatură dislocata pót© fi vre-odată repusută, nu va pute fi de­­câtă numai prin tine. Deóarece elă , desmățată, n’ași pute să’i dau ună pa­tronă mai bună, ca pe tine. Ia-lă, fi bună și firmă cu elă și tu vei fi mântui­­torulă său și vei face din elă capulătău de operă. Elă să scie, că sub faţa ta lungă, severă şi rece să ascunde celă mai bună omă, ce­a esistată vre­odată, bună omă din ceata sfinţiloră. Sondăză-i inima, cultivă-i mintea. Tu es omnisspes et fortuna nostri nom­inis! — „Ba nu, replică unchiulă. Nu „Cestiunea română.“ Noua revistă politică-literară din Berlină, „Das Zwanzigste Jahr­hundert“, despre care principele Bismarck se esprimase foarte favora­bilă la timpulă seu, publică la loculă primă ună lungă articulă sub titlulă de mai susă. In intro­ducerea acestui articulă, apărută în Nr. 7 ală susă zisei reviste, se face amintire mai întâiu de eve­nimentele din peninsula balcanică , se arată starea neliniştitore din Serbia, Muntenegru, Albania etc. apoi se amintesce despre asasina­rea ministrului bulgară Belcev şi despre alianţa ruso-francesă.După acestea articululă continuă astă­­feliu: „Faţă de acestă situaţiune generală politică şi faţă de lucrurile din peninsula balcanică, e mai mult, ca momentuosă împrejurarea, că cestiunea româna, despre care deja de mai mulţi ani se vorbesce, devine acum din ce în ce mai puternică şi împinge spre o decisiune. In ce constă acestă cestiune română? Esistă ore o astfeliu de cetiune? Cum s’a născută şi unde îşi caută ea resol­­varea ? Despre cestiunea română pănă acum puţină s’a vorbită în vestulă Europei, piarele nu s’au ocupată aprope de locă cu ea şi n’a jucată nici und rolă în po­litica generală. Ea era privită ca o afacere internă austro-ungară şi n’a aţî­­ţată de locă spiritele dincolo de stâlpii negru-galbenî dela frontieră, pentru­ că clica ungaro-semitică, în mânile căreia se află pressa austro-ungară, s’a îngri­jită, ca sfera şi însemnătatea acestei ces­­tiuni să nu ajungă la cunosciinţa lumei de dincolo de cercurile interesate. Abia din tomna anului trecută s’a întâmplată altcum: abia de când Românii din Un­garia au începută lupta desperată făţişă şi cu putere în contra asupritorilor­ ma­ghiari şi de când elementele naţionale din regatul­ României au începută să se intereseze de conaţionalii lor­ prigo­niţi din Ungaria; numai de atunci s’a atrasă atenţiunea cercurilor­ politice mai largi asupra cestiunei române. Şi îndată s’a arătată, că ea este o afacere politică şi naţională de o mare însemnătate pen­tru întregă Europă, întru câtă nemijlo­cită sau mijlocită ea influinţeză asupra desvoltărei viitoare a lucrurilor­ din sud­­ostală continentului nostru. Ca toate cestiunile temporale mari şi politice, ce stau la finea secuiului al­ 19-lea spre cercetare şi răspundere, ast­­felă şi cestiunea română este o cestiune politică şi de dreptă publică şi în gene­rală istorică, aşa­dară are o causă duplă de nascere. Poporulă Românilor, sau Romani­­loră, care după statoririle şi apreciările mai nouă statistice, este de circa 11 mi­­lioane de suflete, şi graţie cursului de desvoltare istorico-politică ală istoriei stateloră şi poporeloră din unghiulă su­dică ală Europei, şi graţiă înţelepciu­­nei diplomaţiloră, cari au pe consciinţa loră atâtea creaţiuni istorice nenaturale, — întocmai ca Sârbii, Grecii şi Bulgarii, nu suntă uniţi într’ună întregă compactă naţională sau de stată, nici politicesce, nici în privinţa dreptulu publică, ci se afla ca fracţiuni şi formaţiuni de state ultime în peninsula balcanică şi în nor­­dulă ţărilor­ limitrofe. Dintre aceşti 11 milioane de Români, cari în cursulă is­ .9*aeta‘ ese In fiă­care dl. Aftuaate nntn Antic-Ungaria. Pe ană ană 12 8., pe neut Ioni 6 8., Pe trei luni 3 8. Petii Mânia dl­atrainitata. Pe nnu anu 40 franoT, pe ș0se luni 20 franoT, pe trei luni 10 franoT. Se prenumeră la toate ofierele poștale din Intru și din aiarft și la doi. colectori. Atwiamemit nemi BiaioTî, la administraţione. piaţamare Nr. 22, etagiulă I., pe ană ană 10 8., pe şise loni 5 8., pe tre iuni 2 8. 50 or. Ou dusulă In casă. Pe ană ană 12 8. pe sese luni 6 8., pe trei lani 3 fl­ână exemplară 5 or. v. a. sau 15 bani. AtStă abonamentele câtă şi inserţianile sântă a se plăti înainte. îKicdun AiiliiiMiusi TiîOîîaîa: BMSOVU, pista mar» Ir. 22 Borisori nefrancat» no pri­mason. Manaieript« nas«re­trimită I Biroiru­s­ie amilui: Brepovü, pista mare Ir. 22 Inserate mai primescă tn Vlsna Mndolfü MosssHaassnstein <* Tolgsr ItUo Maas), Henris Behais*, Alois Sornál X. Bakes, A, Oţţtlik,J, Don­­tsshsrg; In Budapstts: A. V. Sáli­kor gtr Anion Mssn Schsiem Btmat: Is Frankfurt: 8. L. Danbs; In Ham­­kurg; A. Steiner. Fretulă inserţianiloră; o serii tarmondă pe o poloni 8 er. m 80 er. Umbra pentru a pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă și Învoială. Enni­eme pe pagina EU-p o­ssreă 10 ev. v. a. sin 80 bani. Nr. 115. Braşovt, Joi 23 Main (4 Iunie). 189L

Next