Gazeta Transilvaniei, octombrie 1891 (Anul 54, nr. 217-241)

1891-10-09 / nr. 224

3SToia aTooxiamexitijL „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cui Octomvre4891 st. Ţechin 8’a deschisu nou abonamentu, la care îi s­­ultima pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei nóastre. Preţulu abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl pe şăse luni 6­­., pe unu anu 12 fl. Pentru Romania şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şăse luni 20 franci, pe anui anui 10 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl., pe şăse luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anui 8 franci­, pe şăse luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă. Aministraliunea „Gazetei Transilvaniei“. Braşov­, 8 Octomvre v. Aruncând« o privire fugitivă asupra celora ce se petrecu astăzi, în comitatele nóstre, involuntară ţi­ se revoca în memoria îngrozi­­tóarea epocă a Fanarioţilor­ greci, sub ală cărora jugă gemuse popo­­rulu românii din Principate timpii de o sută de anî. înalta Portă trimitea aceste creaturi pe capulu bietului popor românii din Principate sub cu­­ventu, că nu are încredere în domnii şi boierii pământului, pe cari îi acusa cu tendinţe centri­fugale şi cu gravitate înafară, tocmai aşa, precum ne acusă şi bănuesce pe noi astăfli guvernulă şi sateliţii guvernului ungurescă. Deosebirea este numai, că pe când înalta Portă trimitea a­­supra poporului românii din Prin­cipate pe Fanarioţii greci, pe a­­tuncî guvernulă din Budapesta trimite asupra poporului română de prin comitatele nóstre pe fis­panii unguresc!, cari în ceea ce privesce tractarea lorii cu popo­­rulu se pare, că nu voru se se lase mai pe josu, decâtu cei dintâiu. Intr’ună locii fispanulii cu sa­teliţii sei pună dare grea asupra locuitorilor« români pentru sco­purile de maghiarisare ale Kultur­­egylet-ului; într’altă locii vegb că se votâză în adunările comitate­­loru nemaghiare subvenţiuni pen­tru şcole şi Kisdedovuriunguresci; la Năseudă una fişpană scote din moştenirile sale pe grăniţerii ro­mâni şi-i duce la sapă de lemnă. Bănăţenii ţipă în contra devastă­­rilor­ fondurilor f­loră grăniţerescî dar nu-i aude nimeni. Acum vină la rendu ţipetele Făgărăşe­­niloră, cărora fostul f lori fişpan, Mihaila Horvath, li-a lasata drept o moştenire o datorie anuală de 22.000 îl. pe timpu de 50 de ani. Când faci o revistă generală asupra acestora şi altora nenumă­rate, involuntară ţi­ se impune în­trebarea: are Fanarioţii greci, în timp­ de o sută de ani, fost sau ei în stare se facă pe acesta te­­rému mai multu, decâtă voru se facă fişpanii unguresci cu popo­­rulu dela noi abia în câte­va de­cenii ? Dér ai noştri fişpanî nu se mulţumescă numai cu sărăcirea poporaţiunei de sub conducerea lor­, ci în acelaşi timpu ei mai urmarescu şi o altă misiune, — înţelegemu misiunea de desnaţio­­nalisare, cu care au fostă trimişi între noi. Amă cetită cu atenţiune ra­­portulu de mai josu ala adunărei comitatense, ce s’a ţinută acum de curenda în Făgăraş­, şi deşi nu ne-a surprinsă arbitriula şi vol­­nicia, cu care s’a tractată în acea adunare cestiunea limbei româ­nesc!, ne-a pusă totuşi în uimire cutezanţa şi obrăznicia, cu care se batjocuresce limba strămoşască şi naţională a locuitoriloru unui comitată, ca acesta, care este cu­rată românescă. Trebue să mărturisim, însă, că nu mai puţină ne-a pusă în uimire şi paciinţa nemărginită, cu care membrii comitatensî români din acastă adunare au asistată la comiterea acestei încălcări a drep­tului limbei lor­. Ni­amă esprimată şi cu altă ocasiune dorinţa, de-a vede mani­­festându-se în adunările comitate­­lor­ locuite de Români o luptă pentru drepturile noastre, dar o luptă înverşunată şi energică în înţelesulă strînsă ală cuvântului. Şi decă amă avută cuvântă de a pretinde acésta dela ori care co­mitată cu membri comitatensî ro­mâni, cu atâtă mai vârtosă amă aşteptată să vedemă desvoltându­­se o asemenea luptă în adunările comitatense dela Făgăraşă, unde scimă, că membrii români suntă representaţi mai bine, ca în ori care altă comitată. Nu vremu se ch­ema prin a­­cesta, că doră membrii comita­tensî dela Făgăraşă n’ar fi mani­festată ună interesă destulă de frumosă faţă cu căuşele lora, căci numărulă celă mare, în care s’au presentată ei la acesta adunare, ni ofere în asta privință o dovadă la totă casulă îmbucurătăre. Nu trebue să uitămă însă, că în adunarea, despre care vorbimă, s’a tractată de introducerea unoră inovațiunî în detrimentulă limbei românesci, ală căreia dreptă re­cunoscută prin lege nu li-a fost c­ertată Românilor, să-lă cedeze în­­călcărei fispanului, fără de-a nu face, ca să se dărîme sala de ţi­petele lor, protestătore. Românii nu trebuia să lase ocasiunea, de-a face pe noula lora fispană să simtă, că se află în mijlocul­ unui poporă, ale căruia drepturi nu-i chipă de-a le încălca, or dreptulă celă mai de căpeteniă ală acestui poporă este dreptulă limbei sale. Unde au ajunsă şi unde voru ajunge în viitoră Românii Făgă­­răşeni, dacă ei suntă nevoiţi as­tăzi a-şî da dimisia din comisiu­­nea administrativă din motivulă, că nu mai potă trăi cu limba ro­mânescă. Suntă nevoiţi adecă a renunţa dela posibilitatea de a-şî apăra averea şi drepturile loră şi de-a face locă străiniloră din mo­tivă, că ei, locuitorii moşneni ai pământului, pe care se află, nu potă să se înţelagă în limba stră­iniloră veniţi în comitatulă loră. Acésta este o împrejurare, care cu dreptă cuvântă ne-a făcută se aşteptămă dela Românii Făgără­­şenî mai multă, decâtă ni-au do­vedită. Şi dacă facemă aceste obser­vaţii faţă cu cei dela Făgăraşă, lăsămă se-şî -inch­ipuescu ori cine, câte amă avé de cjisd faţă cu membrii comitatensî români de prin alte comitate... Noi aşteptămă se vedemă pe­­ Românii noştri pe deplină consoli şi adâncă pătrunşi de drepturile loră, căci atunci nu ne îndoimă, că obrăznicia adversariloră va în­­tîmpina în consciinţa de dreptă şi ambiţia naţională a acestoră Români, nisce ziduri puternice şi nepenetrabile. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Und hagialicii moderni la 2 bisericuţe. (Bine.) Dar între cei 60.000 de ostaşi ai lui Dann, câţi ore erau din Transilvania şi câţi între ei erau Români? Nobilii scimă, că nu de­­deau armată, şi cu deosebire nu dedeau pe câmpii îndepărtate şi în afară de ţară, or ceilalţi aso­ciaţi ai lor­, circumspecţii noştri vecini, aveau totdeauna la nevoie materială vigurosă şi bună pentru atari trebuinţe şi pentru atari es­­pediţiuni în Românii şi ţiganii din satele mieste. Funii şi lanţuri, ca să-i prindă şi espedeze pentru totdeuna din sată, pentru apăra­rea comunei, încă aveau destule!! In fine câţi Români voinici din Transilvania, Bănată şi Ungaria nu au căitută şi murită morte de erou pe acestă câmpă de luptă şi de învingere? Nimeni şi nimică nu ne spune, nimeni nu ni-a păs­trată numele loră, nici istoriă, nici cronici, nici diplome nobili­tare, nici vre-o instituţiune de binefacere ori culturală, nici vr’o uşurare a sorţii şi greutăţilor­ celoră rămaşi acasă şi apăsaţi n’a păstrată amintirea loră. Ba din contră, din cei rămaşi acasă, des­­fătându-se în trândăviă şi averi, vedemă numerose familii înălţate la mărire şi averi, ridicate la ran­guri de conţi şi baroni, or la cir­cumspecţi vedemă dându-li-se spre deosebită afecţiune şi stimă ve­­chiulă ducată românescă Ţara Făgăraşului în deplină folosinţă cu pământulă, pădurile şi iobagii loră pe 99 anî, pentru ună preţă de nimica de 200 mii de zloţi, ca statulă să le dea apoi despăgubire de peste 300 mii de florini! In anii din urmă s’au serbată centenariile şi amintirile luptelor­ eroice şi faptelor, celoră mai mari ale armatei austriace, ale victorielor, dela Aspern şi Cus­­tozza etc. etc. s’au ţinută paras­tase şi părăijî pentru cei căciuţi în lupte, se desgropară cu mare pompă osămintele generalului fran­cesă Lasalle, împuşcată de ună soldată ungară (?) la Aspern etc. s’au chiămată deputaţiuni şi os­­peţî, pretutindenea s’a vorbită şi pomenită de toţi şi tote, numai de Români şi de faptele, şi moar­tea loră gloriosă nu se aminti nimică. Ei s’au luptată şi căciută ca leii, vărsându-şî sângele şi viaţa, dar ei au luptată şi murită sub numire străină, pentru scopuri străine şi pe pământă străină. Ei şi-au jertfită sângele şi viaţa, şi alţii au avută folosele, numele şi amintirea! Peste alte 5 dile­me aflamă pe ună altă terenă, nu mai puţină de gloriă şi de tristeţă pentru noi, — eram în oraşul­ şi împrejuri­mile oraşului Trautenau — celebru prin ciocnirea victorioasa la 23 Iu­­niu 1866, cu Prusienii şi unde zace şi ună cunoscută şi o rudă a mea. Pe o mică colină acoperită cu bradă şi molidă ce se ridică în marginea oraşului şi pe ală cărei vârfă se află arăşî o mică biseri­cuţă— de unde şi numirea lui de Kapellenberg — pe o suprafaţă de câteva (3—4) jugere se încinse şi des­­lănţui furia resboiului. La fiă­care pasă întâlnesc­ seu cruci singu­ratice, puse pe loculu unde au că­zută oficerii dintr’o parte ori alta, ori morminte comune de ale sol­­daţilor­ austriaci şi prusieni, cari zacă în pace unulă peste altulă. Culmea furiei resboiului pare a fi fostă în jurulă şi înlăuntrulă bisericuţei. La 400 de gloinţe de puşcă stau şi acţî împlântate în zidulă bisericei, încâtă le observi din depărtare. Apropiindu-te de acestă sanctuară, în jurulă lui veeji morminte în şilă unulă lângă altulă. Cum ajungi sosii din partea oraşului, celă dintâiu mormântă în jurul­ bisericuţei este ală unui Română: „Matei Horduseu k. k. Lieutenant im 13 Banater Regimen­te“, pusă de soţii sei de arme; apoi lângă elă este ală unui locote­nentă colonelă prusiana, er în rândă jură împrejură totă monu- ,case Jam­es», in fiă-eara lloiamBalysttri Amfio-Um Pe unu ana 12 fl.y po cord. Iun 6 11., Pe trei luni 3 8. Pentru România ii străinîtate: Pe una ană 40 franci, pe susa luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiale poştale din Intru şi din afară fi la doi. colectori, monumentul­ pentru Braiova, la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I., pe unu anii 10 fi., pe şăse luni 5 8., pe trei luni 2 II. 50 or. Cu duaulă in­oaaă. Pe unu ană 12 I­. pe Îiae luni 6 8., pe trei Ioni 3 fi, Jnă eoemplară & cr. T. a. său 15 bani. Atfttă abonamentele efttă fi inserţiunile funtă a se plăti înainte. tüstnsBía iiatiiffliitlits ílsograta: SHAS0V8, piata mars Mr. 22 i’KSeieoTi nafi­auoata ira se­pti­­aeaca. MamtaoripSs Euser*­­trimită ! Birourile ie amttui: Irvova, glata mars Nr. 22 a'inerate mai prmieson tnVIirn* lhedol/n Xotseaaaeenstein a Jolger !$Uo J/aat), Stnn­e Schaltk­, Alois Ilmai M.Paket,Á.Oppelik,J­itterg; in Budapaata: A. 7. Solit­­Hvg*r Anton Mesei Sekttein Bematt (I Frankfurt: 9.L.DeMbt;i n Ham­burg: A. Steiner. .Tretulă inaorţiuniloră; o eariä Xarmonda pe o solänä 0 er. S. 80 er. Ombrn psmtin a pu­­stieare. Publiaäri mai dese după tarifă gi Învoială. Saelame pe pagina IlI-a o­­greă 10 pr. f. a. b­a 80 bani. Nr. 224. Brașovii, Mercuri, 9 (21) Octomvre. 1891. CRONICA POLITICĂ. — 8 (20) Octomvre. — „Pesti Napló“ anunță: Contele Albert Apponyi, conducătorul­ oposiției moderate, a visitato pe conducătorul­ partidei independente, Daniel Irányi, care a întorsă visita lui Apponyi. Ambii băr­baţi de stată vorbiră multă asupra mo­­dalităţilor­, sub cari, întocmai aşa ca şi în anii 1884 şi 1887, să coopereze opo­­ziţia moderată cu partida independentă la alegerile viitoare, cu susţinerea deplină a punctului loră principială. Nu s’au formulată decisiuni concrete, fiindă-că

Next