Gazeta Transilvaniei, septembrie 1892 (Anul 55, nr. 192-215)

1892-09-11 / nr. 200

Braşovîi, 10 Septemvre v. "In Boemia se pregătesce o acţiune, care deca se va realisa, poate se schimbe în modă esențialii situaţiuma actuală în partea de dincolo a monarchiei nóastre. E vorba de o cooperare a partideloru cehice din dieta boemă. Clubulu Cehiloru tineri a propusu adecă, ca partidele celtice, conformeza majoritatea dietei, se hotărască a se trimite o adresă catră împeratulu, care, pe lângă precisarea postulatelor de drepta publică, se conţină rugarea de a se introduce egala îndreptăţire, de a se lua în scutit minorităţile celtice în ţinuturile locuite de Germani şi de a se sista acţiunea forţată de delimitare a cercuriloru judecătoresc! după limbă, treimit, că Germanii din Boemia, stându morţişu pe basa stipulaţiuniloru pactului dela Viena, stăruescu pentru esecutarea acestui pactu, decă nu altfelu, pe cale administrativă, și voră se angagieze pe guvernă pentru aceasta politică. Numai înainte cu câte va cjile Dr. Plener a cerută categorică, într’o propunere a sa, reinstalarea comisiunei de împăcare și continuarea tratăriloră de împăcare. Deca guvernulă s’ar decide pentru modalitatea propusă de d. Plener, ar trebui se ia măsuri extreme şi se diselve dieta boemă. E mare întrebare, daca şi în casulă acesta ar fi cu putinţă a se crea o majoritate liberală germană, dar acţiunea proiectată a Cehilor va face, credemă, imposibilă contelui Taaffe de a se angagia cu Germanii. Cehii tineri au cerută o conferenţă comună, compusă din oameni de încredere ai diferitelor partide celtice, pentru a lua o decisiune cu privire la adresa propusă de ei. Atată partida Cehilor bătrâni, câtă şi grupulă marilor proprietari şi micuță grupă Scarda au primită acesta invitare şi astfelă s’a făcută primulă pasă seriosă pentru cooperare. Nu cunoscem încă resultatulă conferenţei comune a cluburilor dietale celtice, dar, după tote onunciaţiunile diferitelor organe ale loră, ne putemă aştepta la o resolvare favorabilă a propunerei Cehilor tineri. Fără Indoela, că o adresă susţinută de toţi factorii poporului cehă va contribui nu numai la întărirea solidarităţii în sînulă lui, ci şi la ridicarea venei şi a influenţei majorităţii boeme faţă cu guvernulă. Urmările unei asemenea acţiuni comune suntă acţî încă necalculabile. Idea acestei acţiuni a cuprinsă şi cercurile politice celtice din Moravia, unde s’a propusă o conferenţă a tuturor deputation! cehi din Boemia, Moravia şi Silesia, cu scopă de a stabili o procedere comună. Este dor o ţîntă mare pe care o urmarescă acui partidele celtice şi decă, cum amu clean, le va succede a o ajunge, fia şi numai în parte, voră câştiga ună mare avansă faţă cu instinţele şi cu tendinţele contrare aspiraţiunilor lor. (MONICA POLITICA. 10 (22) Septemvre. Evenimentele din dieta Bucovinei suntă viu discutate în pressa vienesă. ţ iarele nepreocupate, ca „Fremdenblatt“, „Die Presse“ etc. condamnă aspru purtarea aşa numiţilor liberali, cari sunt causa principală la lupta de naţionalităţi ce s’a inaugurate de unii timpuneaee în Bucovina. ţ)iarele de speculă , la „Neue Fr. Presse“ et Comp., falsificând, ca de obiceiu adevĕrulu, scriu pline de turbare în contra Romänilor, cari ar fi terorisata „majoritatea“ dietei şi acasă pe contele Taaffe înaintea „marelui“ partidă german-liberală din Austria pentru „concesiunile“ ce le-ar face Romäuilorn. Acelaşi lucru face şi oţuica speculanţilor din Cernăuţi şi se pune de cele două piciore de îndărătă, ca să„discute“ cu cutare de calibrul lui „Fremdenblatt“, care nici nu a creştit. De-oarece cu acestă prilegiu se pune atâta preţă de actuala majoritate măestrită a dietei şi se vorbeşce atâta de multă de partidul german-liberalii din Bucovina, care ar reprezenta, vecil Domne, interesele unei însemnate părţi a poporaţiunei bucovinene, ţinemă de bine (ficea „Gazeta Buovinei“ să se spie următorele: Afară de cei doi deputaţi pretinşi liberali aleşi de cătră camera comercială, toţi ceilalţi, începândă de la Dr. Rott şi Kochanowski din Cernăuţi, pănă la d-lă Hübsch din Rădăuţi, au fost aleşi cu ajutorul guvernului contelui Pape şi cu voturile dreiei de funcţionari comandaţi la alegere. Cei doi Ruteni, cari de dragulă onoră interese personale şi din duşmăniă cătră Români s’au alăturata la partidulu speculanţilor, nu mai erau niciodată în dietă, decă cu prilegiulă alegerii, nu erau la spatele lor, căpitanii districtuali, cari trebuia să se pună la disposiţia contelui Pape, căci cine voiesce să scie, de câtă popularitatese bucură ei la poporaţiunea ruteană din cercurile electorale ale Sadagurei şi Coţmanului, trecă odată prin comunele din aceste districte, vorbescă cu ţăranii şi preoţii Ruteul — şi va afla adevărulă. Rămână deci cei patru Armeni, cari represintă în realitate pe cei vre-o pătru-deci proprietari mari armeni din Bucovina şi cari ei înşişi nu stiau ce au făcută când au dată mâna cu speculanţii în contra Românilor, cu cari până acum totdeuna au mersă împreună. Din cei 15, cari formază actuala majoritate suntă deci abia 6 aleşi în deplină libertate şi şi aceştia nu represintă decâtă camera comercială din Cernăuţi şi minoritatea proprietarilor mari din Bucovina, pe când cei 13, eventuală 14 Români, cu toţii represeesentă greşală poporaţiunii şi majoritatea proprietarilor mari din Bucovina. * Charulă „Agramer Zig“, vorbindă despre alegerea lui Kossuth ca cetăţenii de onoare ala Budapestei, cice că resultatulă acestei alegeri are ună viu colorită politică. Capitala şi reşedinţa a alesă pe Kossuth de astatii cetăţenă de onoare, ea n’a făcută distincţiune între Kossuth dela 1840 pănă la 1867, şi între acela din 1867 pănă la 1892. Primulă municipiu din ţară a distinsă pe Kossuth, care a propovăduită desfacerea dela dinastiă şi dela Austria, pe acelă Kossuth, care priveşte de nelegală totă ce s’a creată la 1867 şi de atunci încape, care ar voi să ia firulă de acolo, de unde l’a lăsată în Debreţină. Kossuth, cetăţenă de onora ală Budapestei! In adevăr, capitala şi reşedinţa are ună ciudată modă ce-şi arată mulţumirea faţă de graţia regescă dovedită eicu ocaziunea jubileului de încoronare. E de prisosă a mai documenta nelealitatea acestei afaceri. Nu se poate cineva deodată însufleţi pentru regele, a cărui domnie dreptă, e cavalerescă şi ocrotitoare pentru Ungaria, şi în acelaşi timp, să aducă omagii fostului guvernoră, care se luptă în contra dinastiei şi care priveşte de nelegală starea actuală a lucrurilor în Ungaria. Aceste două sentimente suntă incompatibile. Guvernul ungurescă nu cuteză să se pronunţe pe faţă în contra preamărirei lui Kossuth. Ministrulă de interne, se efice, că a adresată o circulară autorităţiloră, în care aceste suntă provocate, a zădărnici toate adresele de gratulaţiune pentru Ludovică Kossuth. * O telegramă din Roma aduce spirea că la 20 Septemvre n. s’a serbată jubileula ocupărei Romei. Din incidentulă acesta primarulă din Roma a adresată regelui Umberto o telegramă, la care regele a răspunsă urmatoarele: „Plină încă de bucuria patriotică, ce-am simţit’o la sărbările din Genua, primescu salutarea Romei ce-mi reamintesce* eliberarea ei. La sărbările din Genua naţiunea a văcjută, dimpreună cu mine, nu numai admirarea şi onoarea ce s’a dată geniului italiană, ci şi consfinţirea unităţii indisolubile a Raliei şi chezeşia păcei ce-o întăresc© schimbară de sentimente reale. Serbarea acesta a deşteptată din nou în Italia sentimentală valorei sale şi-o împinteneză cu puteri nouă spre o lucrare „ FOILETONUL. GAZ. TRANS.“ Istoria Pedagogiei. De Dr. Petru Pipoşă, profesorii la preparandia din Aradă. (O privire fugitivă.) (Urmare.) Efectele produse de reformatori se vădă eclatanta în şcolele protestante din secolul a XVI, şi Ickelsammer se avântă pănă la aflarea metodei fonetice în cetire. Dar pe când lumea reformaţilora ne înfâfişezâ acesta avânta îmbucurătoră, pe atunci constatămă de altă parte, că nici lumea catolică apusenă nu rămâne în amorţire. Lui Trotzendorf, elevula cela mai fidela ala lui Luther, Sturm şi Neander, aşa dlicendă şefii direcţiunei protestanţilora, le corăspunde pe deplina din partea catolicilor, losită de Calasanza, carele n’are alta defecta, decâta că n’a fosta bine înţelesă din partea iesuiţilora unilaterali. Teoria undulaţiunei, ce guverneză tate, ne arată şi aici una plusa considerabilă. Erorile, de cari erau bântuite pănă acum institutele de învâţământ, îşi află buni medici în aşa numiţii realişti, cari facu din „înveţâmintulu mecanicii, una invetamentu organică“. Şi curentulu cela priinciosu a pornitu şi acum dela sora nostră cea mai bătrână, dela Francia cea genială, carea scie numai crea, ca din producteie sale să aibă ce consuma gintele cele de rangă inferiora. Rabelais și Montaigne creează pe Bacon de Verulam, întemeiătorulă metodei inductive. Din metoda lui Bacon creéză Locke psichologia empirică, prin care se plănuesce a desvolta minte sănetosâ în corpii sonetosii și de aici a forma din elevii unii omu, carele scie trăi în lume, se scie învârti în societatea omeneasca şi scie profita de toate împregiurările vieţii practice. Ideile salutare ale acestora bărbaţi epocali se concentrază în germanul Rauch, carele cere cu temeiu, ca toate să se întâmple în învăţămentă prin esperiinţă şi inducţiune şi tóté se se predee mai întâiu în limba maternă. Nimeni însă nu a înţelesă atâtă de profundă importanţa limbei materne în învăţământulă elementară, ca şi marele fiiu ală Moraviei, neîntrecutulă Comenius. Punândă limba maternă în fruntea tuturoră studenţiloră, Comenius cere, ca toate se le predămă naturalii, intuitivă şi omnilaterală. Deosebirea scleloră, în sole materne, naţionali, latine şi superior©, este pănă astăcil basa organisărei învăţământului în cele mai civilisate state. Prin metoda sa enciclopedică, elă insueşce să creeze din omnl omn acomodată pentru toate împregiurările vieţii. Educaţiunea face ună avansă prin bine arangeatură institută „Port Regal“ de lângă Parisă, carele în scurtură intervală de 24 de ani a contribuită multă la mersulă celă raţională ală învăţământului. „Decă Francia ar fi continuată lucrarea pedagogică începută în Port Royal, educaţiunea poporului ar fi înaintată multă mai repede“. Vredniculă representantă ală institutului amintită, genialulă Rolin, prin introducerea învăţământului istorică a făcut bună serviţiu bună omenime Cucerniculă Fenelon, când se intereseza cu atâta profunditate de educaţiunea femeei, binemeritază de omenime. Durere numai, că principiile depuse în Telemach, prin decedarea elevului său, n’au putută produce fructele aşteptate. Nemuritorulă Francke prin institutulă său din Halle a ştorsă admiraţiunea contimporaniloră, or posteritatea îlă laudă pentru-oă dânsulă „punea pendulă celă mai mare pe rugăciuni şi eserciţii de pietate şi cerea dela fiitorii educatori cualificaţiune temeinicdu. Principiile naturalistice desvoltate de cătră Montaigne, Baccon şi Locke devină încorporate în genialulă fiinală Genevei, Rousseau, carele — abstragendă dela contractulă său socială—prin „Emil“ ni se încerca a stabili ună sistemă naturală de educaţiune. Ca să poata face din omă aceea, ce pretinde religiunea creştină, Rousseau ne arată principii despre educaţiunea—fisică—morală—intelectuală — religiosă şi socială; apoi vorbindă şi despre desteritatea technică, reduce şi educaţiunea femeii la desvoltarea naturei. îlT7 „Gazeta“ ese în fiecarezi. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate: Pe anu anui 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi colectori. Abonamentul pentru Brasovu: a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 80 etagium I.: pe unu anü 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula în casă: Pe unu anü 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâta abonamentele cât și inserțiunile suntu a se plăti înainte. Mactiunea, Administratiunea ?i mi—"■" BRAŞOVU, piaţa mare, Turnulu Inului Nr. 30. Ssruori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimită. Birourile de avunciurî: Brasovu, piaţa mare, TSrgulu Inului Nr. 30. Inserate mai primescu în Viena R. Mosse, Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Herndel, M. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Preţulii inserţiuniloru: o seria garmond pe o coloana 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a IlI-a o senă 10 cr. v. a. sau 80 ham. II. 200. Brașovt, Vineri, 11 (231 Septemvre 1892.