Gazeta Transilvaniei, decembrie 1892 (Anul 55, nr. 265-289)
1892-12-03 / nr. 267
Redacţiunea, Administraţiunea şi Tipostrada: BRAŞOVU, piaţa mare, Târgulu Inului Nr. 30. Seritori nefrancate nu se primescu. Manuscripte nu se retrimitii. Birourile de avunciuri: Braşovu, piaţa mare, Târgulu Inului Nr. 30. Inserate mai primescu în Viena R. Mosse, Hausenstein& Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, M. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; in Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Preţulii inserţii inilor: o seria carmond pe o colena 0 cr. și BO er. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiala. Reclame pe pagina a IlI-a o senă 10 cr. v. a. sau HO bani. „Gazeta“ ese în fiecare c zi. Afionamente pentru Aistro-Ungaria Pe un anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anü 40 franci, pe șăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentală pentru Brașovt: a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 80 etagiula I., pe unu anü 10 fl., pe șase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atfttu abonamentele câtu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. II. 267. Brașovii, Joi, 3 (15) Decemvre 1892. «A1TULTJ XITZ" Brașovii, 2 Decemvre. Decă cineva, care încă nu este în clară, că ceva serfica „ideia de stată unitară maghiară“, vrea se se lămurescă pe deplină asupra ei şi asupra modului cum o înţelegă şi o aplică adversarii noştri, n’are decâtă se mergă în comuna Nicu-Adonă din comitatul Sabolciu şi se vede cum suntă tractaţi acolo Românii de cătra funcţionarii administrativi unguri. Nu numai odată neamă ridicată glasulă în favoarea fraţilor noştri multă prigoniţi dela Niră , nu numai odată, dândă pe faţă ticălosele atentate ale agenţilor forţei brutale din comitatul Sabolciu, săvârşite mai alesă faţă cu şcolele şi cu învăţătorii români din Niră-Adonă, Niră-Acladă şi Sf.Greorgiu-Abrană, amu conjurată autorităţile superiore confesionale din Oradea-mare, ca să sară în apărarea învăţământului română de acolo, ameninţată cu totala nimicire. Dar nu scimu se şefi făcută nici mă pasă seriosu spre a le veni în ajutoră braviloră Români dela Niră, cari se luptă cu o eroică abnegare şi perseveranţă pentru esistenţa loră naţională, pentru limba şi cultura loră românésca. Cetitorii noştri îşi voră aduce aminte cum conducătorii unguri din comitatulă Sabolciu s’au conjurată înfiua mare, în representanţa comitatensă, în contra limbei şi a naţionalităţii române din amintitele comune, declarândă că nu voră mai suferi şcele române într’ună comitat o atâtă de „maghiară“ ca Sabolciulă, îşî voră aduce aminte cum în urma acesta o „comisiune comitatensă“ a încălcată şcolele române dela Niră, cum a maltratată pe preoţi şi învăţători, cum a depărtată tabelele de învăţământă române şi a interzisă ca să nu se mai vorbască cu şcolarii românesce; îşi voră aduce aminte mai departe cum aceşti mici despoţi au pretinsă, că locuitorii români dela Nică suntă Maghiari, pentru că sciu vorbi şi limba maghiară şi de aceea au fostă introduşi la recensământulă poporaţiunei ca Maghiari. Pe lângă aceste trebue să le fiă încă viu în memoriă cetitorilor noştri faptulă, că, după ce încălcările şi atacurile acele nelegale şi despotice nu şi-au ajunsă scopulă şi învăţătorii noştri dela Niră au continuată a’şî împlini chiămarea loră sfântă de dascăli ai poporului română, fiindă sprijiniţi de acesta, omenii forţei brutale au începută să-i teroriseze şi să-i prigonască în tutu chipulă, sperândă, că astfelă ii voră putè alunga dela postulă loră. Ne putemă face o ideă, pănă unde au ajunsă micii despoţi maghiari din comitatulă Sabolciu cu persecuţiunile loră şi pănă unde merge îndrăsnala loră, dăcă li se spune înveţătorilor români din Nică-Adonă de cătră funcţionarii dela primăriă, că voi lu fi solgâbirea a poruncitu că aici, la primăria, nu este iertatu a vorbi românesceidecă cineva ar vorbi va fi pedepsiţii cu 5 fl., or de se va opune va fi tocatu in capu“. Aşa departe amă fi ajunsă dar în era „constituţionalismului şi liberalismului“ maghiară, ca să fimă ameninţaţi înfiua mare, că vom fi tocaţi în capă deca stăruimă a vorbi românesce; aşa departe amă fi ajunsă sub egida ideei moderne de „stată maghiară naţională unitară“, ca învăţătorii unei şcole confesionale române să fie ameninţaţi cu pedepsă şi cu nimicire pentru că vorbescă românesce şi se mărturisescă ca Români. Aici, în părţile cele mai espuse, unde micii tirani să credă a fi necontrolaţi de lumea cea mare cultă, aici se dă pe faţă natura loră adevărată asiatică, aici se vede din faptele loră barbare, care este ţinta adevărată a politicei, a căreia unelte suntă. Cea fostă absolutismulă nemţescă, ce este chiar despotismulă rusescă, faţă cu procederea tiranică a organeloră administrative din Sabolciu, cari deca ară pute ar introduce torturele de pe timpulă inchisiţiunei spaniole, ca să silesca pe cărturarii români dela Nică să se mărturisască ca Maghiari ? Icona, ce ni-o desfăşurăm corespondinţa de mai la vale despre stările din acelă nenorocită ţinută românescă, este înspăimântătore, însă nu atâtă pentru cruciimea duşmanilor limbei şi ai naţionalităţii nóstre, câtă pentru insuficienţa şi slăbiciunea, ce o dovedimă în apărarea ei, noi urmaşii aceloră viteji, cari pe pământulă acesta strămoşescă „s’au luptată mai multă pentru limbă decâtă pentru viaţă.“ „ FOILETINULUI AZ. TRANS.“ Nervositatea secolului şis căuşele ei. După Paul Mantegazza. (Urmare). Ună fiară e numai o oală de hârtie coperită cu litere tipărită; durata esistenţei lui e măsurată pentru a fi şi cenuşa lui cântăreşce câteva miligrame. Elă costă câţiva bani şi după ce a fost cetită servesce pentru scopuri ordinare sau din cele mai comune. El e o conglomerare de materii, care la aparenţă n’au o valoare permanentă şi totuşi câte fenomene sunt ascunse pe acele pagine consacrate vieţei unui popor, câte puteri pitulate în umbra aceea, pe care o aruncă viaţa spirituală a unei naţiuni. Şi o picătură de sânge e o materiă, pe care nu o bagă nimeni în semă şi pe care o picătură de apă o spală şi de lătură şi una peşti din vieţă e ună pe, care nici nu se măsură, nici nu se cântăresce, şi care d’abea născută dispare la marea timpului; însă vieţa se compune din picături de sânge şi istoria din ceauri, ösrí Se aSuvä6Za, Iu VoGuXÎ, dacá, şi ochiul nostru nu le numără pe tăbliţa de cifre a ceasornicului. Analisaţi numai odată o picătură de sânge şi histologia, anatomia, chemia, optica, fisiologia d’abea voră fi în stare să schiţeze nemărginitele lumi, ce suntă ascunse în marea aceloră picături purpurii. Analisaţi numai timpulă de mnă peşti, şi filosofi, fisicianî, astronomi şi teologi voră asuda înaintea complicatelor şi nenumăratelor probleme, pe cari le cuprindă acele şeseleoi bătăi de pulsă în orisontulă acelei mici măsuri de timpă. Tată aşa e şi ună fiară. O pagină din cartea vieţei sociale şi spirituale a unui poporă, o picătură de sânge din organismul unei naţiuni, o secundă în istoria unui periodă, o copiă fidelă a totă pe familia omeneasca are înălţătură şi comună, ruşinătoră şi sublimă, şi decă după douăfieci de secoli acea foița ticălosă ar fi aflată de ună îndepărtată urmaşă ală nostru, ea i-ar putéa reistorisi istoria nóstra, în tocmai precum ună osă de animată desgropată din pămentă ne representă vieța înaintașilor noștri din perioada cuarternara seu terțiară. * « # Tóate aceste lupte, acestă antagonismă, acastă ciocnire ostilă de elemente ceresci şi pământesci în preerură omenescă duce la două consecinţe însemnate şi Înspăimentătore, una teoretică şi alta practică şi adecă. La o filosoful bolnaviciosă şi la o viaţă puţinu fericită. Filosofia modernă, care cu soare diferite şi pe căi diferite a derimat, filosofia vechiă — ridicată pe dogme religiose — e nervosă în gradulă supremă şi de aceea e pesimistă; şi pesimismul străbate oraşl în şoale şi aruncă din mâna a doua racfile sale întunecate şi reci asupra literaturei şi artelor, nu cele din urmă din multele cercuri false, în cari causa prinde cu dinţii efectulă şi şerpele se muşcă în cadă. In beţia fantastică, pe care o produce opiulă şi celelalte mijloace narcotice, apară după imaginile vesele şi strălucitore, cele sumbre şi înspăimântătore, şi întocmai aşa urmază imediată la fiăcare lucrare a creerului, după beţia creaţiunei, prostraţiunea şi cu acesta apară 1 lU fl CT\T~ \ 1 ft lnfiArafinrA do nocimiicvnnlm' ' O ” W — lUlUXl In acestă refluxă domnesce una din legile cele mai inexorabile ale vieţei şi naturei. Filosofia germană, una din cele dintâiu din lume, nu e pesimistă, pentru-că Schopenhauer, Hartmann şi şcolarii acestuia s’au născută în Germania; ci aceşti filosofi s’au născută în patria lui Armin şi au avută acolo atâtă succesă pentrucă cugetătorii loră în urma prea multei cugetări au devenită nervoşi; şi nervositatea, care la ună bărbată de calibru ordinară duce la hipocondriă, ei la o fiinţă de femelă simţitore la histeriă, face, dacă are ca coeficientă ună creeră mare, o sistemă filosofică, în care ideile se grupeză şi cristaliseză în giurulă unui sîmbure de pesimismă. In lavinele, cari nimicescă comune întregi, adesea sîmburele îlă formeză o petricică neînsemnată; aşa şi anumite sisteme filosofice cunoscute au avută ca sîmbure intrinsecă greutăţile de digerare filnice ale unui cugetătoră mare. In antica Greciă, care abunda de frumseţe și sănătate, n’a putută prospera CRONICA POLITICA. — 2 (14) Decemvre. Cetimă în foile din Bucuresci, că una viu schimbă de note se face de câteva file între guvernula româna și Poarta otomană. Guvernula română cere dela Poarta otomană, se acorde flotei române aceleaşi avantagii in trecerea ei prin Dardanele, pe cari le are flota rusescă. Acestă demersu ală guvernului română, venindu la cunoscinţa d-lui Stambulov, guvernula bulgară a făcută asemenea demersu pe lângă Poarta otomană. E caracteristică apoi, ce spună fiarele vienese. Ele fnregistreaza sgomotulă, care circulă de cătra timpă prin lumea diplomatică și care este viu comentată de pressa rusescă. E vorba adecă, de o comandă de două vase de răsboiu, pe care Bulgaria ar fi făcut’o în Anglia și în Italia, vase, care ar fi admise a trece prin Dardanele sub pavilionulă turcescă. Unele dintrefiarele rusesci amenință, că dacă se va întâmpla acesta, atunci vasele bulgare vor fi capturate de flota rusescă.* Foile străine ne aducă spirea despre sporirea efectivului armatei germane. Gvernulă germană a depusă pe biuroulă dietei imperiale ună proiectă militară, pe care cancelarulă germană Caprivi vre, aşa friende, să-lă octroeze ţărei, cum odiniora Bismarck a ootroată reforma armatei prusiene, prin care reformă Prusia a ajunsu la acela gradă ală desvoltării proporţiilor militare, încâtă i-a fostă posibilă a da două resboaie victorioase: Austriei şi Franciei. Se vorbesce, că Germania îşi va înmulţi armata la cifra de 4.500.000 ostaşi. E mă numără colosală acesta. Considerândă, că jumătate din poporaţiunea Germaniei constă din femei, băieţi şi bătrâni incapabili de a purta arma, totă al 6-lea bărbată va trebui să porte arma. In contra acestui proiect, cutezată se luptă din tote puterile oposiţia germană. Noua reformă militară germană însă, totuşi va fi pusă în lucrare. Prin acestă reformă Germania va ajunge la maximulă forţelor sale militare. Ea vrea să se asigureze de orice eventualitate, mai alesă, dacă tripla alianţă se va desfiinţa. E evidentă dară, că noua reformă militară germană are şi însemnătate politică şi încă mare. Ea va esercita o mare înrîunire şi asupra celorlalte state din tripla alianţă, cari cari voră trebui să ţină pasă cu Germaîn ceea ce priveşte armatura. Şi decă nu voră pute ? * Pressa francesă se ocupă cu declaraţiunea noului ministeriu Ribot, comentându-o în diferite chipuri. „Journal de Debats“ scrie: „Acâstă declaraţiune a fostă mai multă ună Sursum corda, decâtă ună programă de guvernamentă“. „Figaro“ observă: „Declaraţiunea a fost, ceea ce a putută să fie, nehotărîtă şi plină de demnitate“. „Radical“ se esprimă: „Decă guvernul va smulge republica din mocirla infectă, în care acesta