Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)

1893-10-09 / nr. 224

Srdactiunea, Administratim« 1 Tipoarafla: 3SASOVU, piața mars, TSrgulu Inului Nr. 30. «fewwrf *4francat* tiu se primesc*. Manuscripte nu s* retrimit*. Birourile de avmnciuri: Sraiovu, piața mare, TSrgului Inului Nr. 30. Înserate mai primesc* In Ylena R. Xosse. Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, At. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt: Q. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţuia inserţiunilor­: o seria g&rraond pe o coloana 6 or. şi BO pr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a IlI-a o senă 10 cr. v. a. sau BO bani. „Gazeta“ ese în fiecare cui Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ana 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 11. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate. Pe unu ana 40 francî,pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Brasovi a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 30 etaglulu 1., pe unu anu 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe una ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Una esemplară 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atfttă abonamen­tele efttu şi inserţiunile suntu _____a se plăti înainte. Nr. 224. Braşovu, Sâmbătă, 9 (21) Octomvre 1893. ITXILU LU­I. Nou abonamente Cu fl Octomvre 1893 st. v. «’a i­eschisa nou abonamentu, la care în­vinuiml pe toți amiieil­ții sprijinitorii feței neastre. Prețuit* abonamentuluis Pentru Austro-Ungaria: pe ■u.n.-n. axx-e.................................. 12 f]_ pe șose l-vurxx ................................. . fl.. pe trei luni ................................. 3 fL Pentru România și străinătate: pe "u-rr-iâ. a,n.-ă....................... -40 franci pe sose 1-u.mi...................... 20 „ pe trei l-u-xxx ...................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe unu anu............................................... 2 fl. pe şese luni .......................................... 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu anu.................................... 8 franci pe şese luni............................... 4 ., Abonarea se poate face mai uşorii prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Archiepiscopia din Agramfi. Braşovu, 8 Octomvre­­. Este foarte bătătoră la ochi, că de trei ani de chile, de când este va­cantă scaunulă archiepiscopescă din Agramă, încă nu s’a aflată nici ună candidată, care se’lă ocupe. S’a vorbită de neînţelegeri, ce s’au ivită, cu privire la canlidaţii propuşi de guvernulă ungurescă, în­tre acesta şi Curia romană. Se în­ţelege, că candidaţii unguresc! au fostă luaţi totă dintre aceia, cari îi ofereau guvernului garanţia, că voră fi credincioşi lui şi „ideei de stată“ şi contrari intereselor­ naţionale croate, cum a fostă reposatură mi­­tropolită Mihalovicî. Din causa acesta Mihalovicî era câtă se poate de an­tipatică Croaţilor, şi se că de­venise atâtă de urgisită, încâtă, când trecea cu trăsura pe stradele Agra­­mului, Croații în locă se­ lă salute, scuipau după densulți. Starea aceasta de lucruri firesce n’a putută se convină Curiei ro­mane, căci ună Metropolită atâtă de nepopulară nu putea se aducă nici ună serviciu intereseloră cato­licismului, ci din contră putea nu­mai se le compromită. De aceea Vaticanulă nu mai este dispusă a consemţi la numirea unui archiepis­­copă, care se fiă erăsî atâtă de ne­populară ca reposatulă Mihalovicî. Din când în când oficioşii un­guri publică câte o nouă versiune asupra viitoarei numiri a Archiepis­­copului din Agramă, dar nu voră se iese la lumină cu adevărata causă a întâreţierii acestei numiri. Unele chiare unguresc­ impaciente au dată pe faţă înse neînţelegerea dintre Curia romană şi guvernă şi şi-au manifes­tată indignarea, că, prin amestecul­ ei, Curia romană „ar mâna apa nu­mai pe mara naţionalităţilor“.“ Acum publică „Budapester Tag­blatt“ unele desluşiri, ce cjice că le-a primită dela ună amică din Agramă, care stă în atingere cu cercurile po­litice şi bisericesci, şi cari au de scapă de a desminţi informaţiunile neexacte, ce le-au pusă în cursă ofi­cioşii unguri cu privire la cestiunea ocupării metropoliei croate. Punctură capitală ală diferenţei — fice omulă de încredere ală nu­mitei foi — este, că Curia a decla­rată, că poate primi ca Archiepiscopii în Agramă numai pe ună Croată, care ar fi simpatică clerului croată şi poporaţiunei croate. Papa Leo XIII pune mare preţă pe Slavii de sudă şi face totă spre a-i lega de Roma câtă mai strînsă. De aceea Papa a concesă în modă facultativă unor­ diecese sud-slavice se se folosescă la serviciulă divină de limba vechiă slavă în locă de limba latină. Acum se teme Leo XIII, că déca va veni la Agramă ună archi­­episcopă străină clerulă croată şi poporaţiunea croată s’ar înstrăina de Roma şi s’ar arunca în brațele he­­terodoxiei grecesci. Acésta voescă se-o evite la Roma cu orî­ ce pretă­ri de aceea voră ca la Agramă se vină ună archiepiscopă care se con­vină Croaţiloră şi se susţină legături strînse Croaţiloră. Pe lângă acesta mai cade în cumpenă — Th­e „Rod. Tagbit“ — şi influinţa episcopului Strossmayer. Acesta este singurulu episcopu, care încă nici actî n’a publicată constitu­ţia infalibilităţii în diecesa sa, cu toate astea influința sa la Roma este, în ce privesce afacerile sud slavice, imensă. Surprinc­etoru este, că şi ie­­suiţii în Roma suntu pentru Stros­smayer şi susţină toate, ce elă vo­­iesce. Acesta o esplică informato­­rulă lui „Bud. Tagbit“ astfel s : ţ­ice, că P. Augustin Theiner fostă prefectă ală archivelor­ apos­tolice şi ală bibliotecei fusese însăr­cinată de Papa Pm IX, se scrie o istorie a Papei Clemente XIV, (Gan­­ganelli). îndată ce apăru primulă temă, care conţinea descoperiri ne­plăcute pentru Iesuiţi, aceştia pu­seră toate în mişcare spre a opri con­tinuarea lucrării şi le succese, or P. Theiner cucra la Vaticanu în dis­­graţiă şi nu fu numită cardinală. Elă avea înse materialulă în contra jesuiţiloră în mâna sa, deşi nu-i era permisă se­ lu folosescă. Spre aşi resbuna, paterală a predată o parte însemnată a acestui materială epis­copului Strossmayer. De atunci Ie­­suiţii, deşi le este antipatică Stross­mayer, facă tote pe voia lui de te­mere ca se nu descopere din ma­­terialulu, ce-lă are în mână contra loră. Deşi Iesuiţii nu mai au acţl trecerea de mai înainte la Curiă, totuşi suntă încă destulă de pu­ternici, aşa că influenţa loră, în u­­nire cu temerile şi consideraţiunile amintite, şi cu staturile directe ale lui Strossmayer, a fostă în stare a împiedeca numirea unui candidată ungurescă pentru Metropolia din Agramă. Orî vor­ fi adevărate aceste date, ori nu, faptă este şi remâne, că trăgănarea numirei archiepisco­­pului de Agramă îşi are sorgintea în oposiţiunea, ce-o face Curia ro­mană candidaţilor­ propuşi de gu­vernulă ungurescă. S’a vorbită calele acestea de o nouă candidare a guvernului şi sun­­tem­ curioşi a vedea ce resultată va avea și aceasta. — FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ Centenarul­ morții Reginei Marie Antoinette. (2) (Fine). Pertractarea s’a începută în 14 Oc­tomvre la crece și jumătate diminața și cu o întrerumpere de două ore a durată pănă seara la 11; în 15 Octomvre s’a reluat o firulă pertractării și abstragenda dela o pausă de 2 ore s’a continuata totă tfiua­­i toată noaptea, pănă în dimineța idilei de 16 Octomvre. In cuvintele din urmă, regina a putută constata, că nimeni n’a putută sus­ține contra ei nici una singura fapta po­­sitiva. Sentința de moarte, care ’i s’a publi­cata în 16 Octomvre, diminaţa la patru şi jumătate, a ascultat’o cu indiferenţă, fără să-şi fi mişcata barem­ pleoapele; după aceea întorcendu se în Conciergeriă, a scrisa la cumnată sa o epistolă sguduitoare de inimă, ala cărei originala încă şi acuma portă ur­mele lacrimelor­, ce au căciuta pe fioriță. Epistola aceasta are următorula cuprinsa : — „16 Octomvre, dimineța la 4l/2­ ’Tl suriu, iubită soră, pentru ultima dată în viață. Sunt condamnată la moarte, dar nu la moarte rușinosă, aceasta esistă nu­mai pentru criminali, ci condamnată la aceea, ca să mă unescă cu fratele D tale. Nevinovată, cum a fost­ şi densula, spe­­reza, că și eu voiu putea manifesta în mo­mentele din urmă aceeaşi tăriă, ca şi den­sula. Eu suferi dureri amare, că trebue să mi părăsescă copiii; D-ta spu­, că eu numai pentru copiii mei şi pentru D-ta am trăita; pentru D ta, care din prieteniă faţă de noi totul, ai jertfită, numai ca să ră­mâi cu noi. In ce posiţiă trebue să te pă­­răsescă! Din pledoariila de apărare aia procesului meu am aflată, că pe fiica mea au despărţit’o de D-ta. Ah! germana co­pilă, eu nu cuteză să-i scriu, nu soiu primi­­m i­ar scrisoarea și nici aceasta nu soiu ajun­­ge-va în manile D-tale. Primeste D ta pentru amendoue binecuvântarea mea. Spereză, că mai târejiu, decă va fi mai bătrână, va fi unită cu D-ta și se va pute bucura liberă de îngrijirea D tale. Gândiți amendoue pu­rurea la ceea ce eu v’am învățată neînce­tată. Să fiţi fericite în prietenia şi încre­derea reciprocă. De-ar ajunge numai fiica mea la convingerea, că ea, ca mai în etate, va trebui să stea tot­deuna în ajutoră fra­telui său, cu sfatulă ei, isvorîtoră dintr’o esperienţă mai mare şi din iubire faţă cu densula. El fiulă meu din parte­ și să se silăscă a se îngriji de soru-sa și să­­ facă toate serviciile de prieteniă. Să înțelagă în fine amândoi, că ei în ori-ce stare s’ar afla, numai atunci potă să fiă în adevără fericiți, dacă Voră fi strânsă uniți la­olaltă. Să ne ia pe noi de esemplu! Câtă mângăere nu ni-a oferită prietenia nostră, în nefericirea la care am­ ajunsă. Şi în fericire este plă­cerea îndoită, dacă o poţi împărţi cu ună amică, unde să-ţi poţi afla ună amică mai delicată şi mai scumpă, decâtă în propria familie? Să nu uite ființă mea nici­odatâ ultimele cuvinte ale tatălui său, pe cari eu i le repetă accentuându-le: Să nu cerce nici­odată a ne răsbuna moartea. „Trebue să-ţi mai spună ceva, ce-mi za­ce la inimă. Soiu, câte osteneli te-a fi cos­tată băiatulă. Ertă-lă, iubită soră. Gândeş­­te-te la etatea lui şi că câtă este de uşoră a aduce pe ună băiată pănă acolo, ca să afirme ce voeşte lumea, chiar şi când elă nu înţelege ceea ce trice. Spereză, că va veni cjiua, când elă cu atâtă mai multă va pricepe valoarea bunătăţii şi a delicateţă D-tate, ce-aţi manifestată faţă de amândoi. ’Mi mai rămâne să-ţi încredinţeză ultimele mele gândiri. Le-ași fi descrisă bucurosă îndată dela începutulă procesului meu, dar afară de aceea, că nu mi-a fostă permisă să scriu, mersulă aceluia a fostă așa de re­pede, încâtă nu mi-ar fi rămasă timpă s’o facă acesta. Eu moră ca fiică credincioasa religiunei apostolice, romano-catolice, cre­­dinciosă religiunei părinților­ mei, în care m’am crescută și pe care eu tot deuna am profesat’o, dar nu potă aștepta mângăere sufleteascâ, căci nu sciu mai esistă pr aici preoți de religiunea aceasta, și fiind­că lo­cuia, unde mă aflu, i-ar amenința cu pri­mejdia, deca ar veni aici. Mă rogă sinceră să-mi ierta Dumnedeu toate păcatele, ce te­­amă comisă, de pândă trăescă. Spereza, că CRONICA POLITICA — (8) 20 Octomvre. O telegramă din Viena afirmă, că în Au­stria o cnsa. Contele Tauffe a mersă ieri la Budapesta, ca să facă raportă mo­­narchului despre fasa estraordinari de rea a situaţiunei. Este scrută, că clubulă Polo­­niloră s’a declarată contra couei reforme electorale şi în şedinţa,­in care a luată acestă hotărire, guvernulă Taaffe a fostă atacată aşa de vehementă, cum nu s’a po­menită nici odată pănă acum din partea Po­­lonilor­. Membrii clubului polonă au de­­clarată, că noua reformă electorală a gu­vernului este ună mare pericolă pentru Po­loni ; ea însemna pierderea Galiţiei pentru ei. Se susţine, că în audienţa, ce a avut-o ieri la monaro­­ulu, Tan fie va informa Co­rona, că noula proiectă va provoca cuisă mi­­nisterială. Crisa aceasta a primită caracteră seriosă prin faima, ce s’a lățită alaltăieri în Viena, oâ ministrulă de finanțe Stein­­bach­ deja şi-a presentată împăratului di­­misia. Și decă vomu avea în vedere, că Steinbatch este aşa cjipeuda autorulă inte­lectuală ală noului proiectă, urmeza logica, ca contele Taaffe să renunţe cu totul­ de a-şi duce în­deplinire reforma. Situa­ţia e aşa de seriosă, incâtă chiar ministrul de es­tenie Kollnoky a aflata necesara se mărgă la Budapesta. Resolvarea crisei se crede, că se va face prin aceea, că Marţa viitoare se va disolva parlamentul­ şi se vor­ or­dona nouă alegeri. * piarură „ Daily News"­ din Londra (fice, că manifestaţiunile de la Toulon nu ar fi îndreptate în contra triplei alianţe, seu în contra Angliei. Alianţa triplă — clice „Daily News“ — e una, Marea Britaniă .

Next