Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)
1893-10-09 / nr. 224
Srdactiunea, Administratim« 1 Tipoarafla: 3SASOVU, piața mars, TSrgulu Inului Nr. 30. «fewwrf *4francat* tiu se primesc*. Manuscripte nu s* retrimit*. Birourile de avmnciuri: Sraiovu, piața mare, TSrgului Inului Nr. 30. Înserate mai primesc* In Ylena R. Xosse. Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, At. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt: Q. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţuia inserţiunilor: o seria g&rraond pe o coloana 6 or. şi BO pr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a IlI-a o senă 10 cr. v. a. sau BO bani. „Gazeta“ ese în fiecare cui Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ana 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 11. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate. Pe unu ana 40 francî,pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul pentru Brasovi a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 30 etaglulu 1., pe unu anu 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe una ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Una esemplară 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atfttă abonamentele efttu şi inserţiunile suntu _____a se plăti înainte. Nr. 224. Braşovu, Sâmbătă, 9 (21) Octomvre 1893. ITXILU LUI. Nou abonamente Cu fl Octomvre 1893 st. v. «’a ieschisa nou abonamentu, la care învinuiml pe toți amiieilții sprijinitorii feței neastre. Prețuit* abonamentuluis Pentru Austro-Ungaria: pe ■u.n.-n. axx-e.................................. 12 f]_ pe șose l-vurxx ................................. . fl.. pe trei luni ................................. 3 fL Pentru România și străinătate: pe "u-rr-iâ. a,n.-ă....................... -40 franci pe sose 1-u.mi...................... 20 „ pe trei l-u-xxx ...................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe unu anu............................................... 2 fl. pe şese luni .......................................... 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu anu.................................... 8 franci pe şese luni............................... 4 ., Abonarea se poate face mai uşorii prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Archiepiscopia din Agramfi. Braşovu, 8 Octomvre. Este foarte bătătoră la ochi, că de trei ani de chile, de când este vacantă scaunulă archiepiscopescă din Agramă, încă nu s’a aflată nici ună candidată, care se’lă ocupe. S’a vorbită de neînţelegeri, ce s’au ivită, cu privire la canlidaţii propuşi de guvernulă ungurescă, între acesta şi Curia romană. Se înţelege, că candidaţii unguresc! au fostă luaţi totă dintre aceia, cari îi ofereau guvernului garanţia, că voră fi credincioşi lui şi „ideei de stată“ şi contrari intereselor naţionale croate, cum a fostă reposatură mitropolită Mihalovicî. Din causa acesta Mihalovicî era câtă se poate de antipatică Croaţilor, şi se că devenise atâtă de urgisită, încâtă, când trecea cu trăsura pe stradele Agramului, Croații în locă se lă salute, scuipau după densulți. Starea aceasta de lucruri firesce n’a putută se convină Curiei romane, căci ună Metropolită atâtă de nepopulară nu putea se aducă nici ună serviciu intereseloră catolicismului, ci din contră putea numai se le compromită. De aceea Vaticanulă nu mai este dispusă a consemţi la numirea unui archiepiscopă, care se fiă erăsî atâtă de nepopulară ca reposatulă Mihalovicî. Din când în când oficioşii unguri publică câte o nouă versiune asupra viitoarei numiri a Archiepiscopului din Agramă, dar nu voră se iese la lumină cu adevărata causă a întâreţierii acestei numiri. Unele chiare unguresc impaciente au dată pe faţă înse neînţelegerea dintre Curia romană şi guvernă şi şi-au manifestată indignarea, că, prin amestecul ei, Curia romană „ar mâna apa numai pe mara naţionalităţilor“.“ Acum publică „Budapester Tagblatt“ unele desluşiri, ce cjice că le-a primită dela ună amică din Agramă, care stă în atingere cu cercurile politice şi bisericesci, şi cari au de scapă de a desminţi informaţiunile neexacte, ce le-au pusă în cursă oficioşii unguri cu privire la cestiunea ocupării metropoliei croate. Punctură capitală ală diferenţei — fice omulă de încredere ală numitei foi — este, că Curia a declarată, că poate primi ca Archiepiscopii în Agramă numai pe ună Croată, care ar fi simpatică clerului croată şi poporaţiunei croate. Papa Leo XIII pune mare preţă pe Slavii de sudă şi face totă spre a-i lega de Roma câtă mai strînsă. De aceea Papa a concesă în modă facultativă unor diecese sud-slavice se se folosescă la serviciulă divină de limba vechiă slavă în locă de limba latină. Acum se teme Leo XIII, că déca va veni la Agramă ună archiepiscopă străină clerulă croată şi poporaţiunea croată s’ar înstrăina de Roma şi s’ar arunca în brațele heterodoxiei grecesci. Acésta voescă se-o evite la Roma cu orî ce pretări de aceea voră ca la Agramă se vină ună archiepiscopă care se convină Croaţiloră şi se susţină legături strînse Croaţiloră. Pe lângă acesta mai cade în cumpenă — The „Rod. Tagbit“ — şi influinţa episcopului Strossmayer. Acesta este singurulu episcopu, care încă nici actî n’a publicată constituţia infalibilităţii în diecesa sa, cu toate astea influința sa la Roma este, în ce privesce afacerile sud slavice, imensă. Surprincetoru este, că şi iesuiţii în Roma suntu pentru Strossmayer şi susţină toate, ce elă voiesce. Acesta o esplică informatorulă lui „Bud. Tagbit“ astfel s : ţice, că P. Augustin Theiner fostă prefectă ală archivelor apostolice şi ală bibliotecei fusese însărcinată de Papa Pm IX, se scrie o istorie a Papei Clemente XIV, (Ganganelli). îndată ce apăru primulă temă, care conţinea descoperiri neplăcute pentru Iesuiţi, aceştia puseră toate în mişcare spre a opri continuarea lucrării şi le succese, or P. Theiner cucra la Vaticanu în disgraţiă şi nu fu numită cardinală. Elă avea înse materialulă în contra jesuiţiloră în mâna sa, deşi nu-i era permisă se lu folosescă. Spre aşi resbuna, paterală a predată o parte însemnată a acestui materială episcopului Strossmayer. De atunci Iesuiţii, deşi le este antipatică Strossmayer, facă tote pe voia lui de temere ca se nu descopere din materialulu, ce-lă are în mână contra loră. Deşi Iesuiţii nu mai au acţl trecerea de mai înainte la Curiă, totuşi suntă încă destulă de puternici, aşa că influenţa loră, în unire cu temerile şi consideraţiunile amintite, şi cu staturile directe ale lui Strossmayer, a fostă în stare a împiedeca numirea unui candidată ungurescă pentru Metropolia din Agramă. Orî vor fi adevărate aceste date, ori nu, faptă este şi remâne, că trăgănarea numirei archiepiscopului de Agramă îşi are sorgintea în oposiţiunea, ce-o face Curia romană candidaţilor propuşi de guvernulă ungurescă. S’a vorbită calele acestea de o nouă candidare a guvernului şi suntem curioşi a vedea ce resultată va avea și aceasta. — FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ Centenarul morții Reginei Marie Antoinette. (2) (Fine). Pertractarea s’a începută în 14 Octomvre la crece și jumătate diminața și cu o întrerumpere de două ore a durată pănă seara la 11; în 15 Octomvre s’a reluat o firulă pertractării și abstragenda dela o pausă de 2 ore s’a continuata totă tfiuai toată noaptea, pănă în dimineța idilei de 16 Octomvre. In cuvintele din urmă, regina a putută constata, că nimeni n’a putută susține contra ei nici una singura fapta positiva. Sentința de moarte, care ’i s’a publicata în 16 Octomvre, diminaţa la patru şi jumătate, a ascultat’o cu indiferenţă, fără să-şi fi mişcata barem pleoapele; după aceea întorcendu se în Conciergeriă, a scrisa la cumnată sa o epistolă sguduitoare de inimă, ala cărei originala încă şi acuma portă urmele lacrimelor, ce au căciuta pe fioriță. Epistola aceasta are următorula cuprinsa : — „16 Octomvre, dimineța la 4l/2 ’Tl suriu, iubită soră, pentru ultima dată în viață. Sunt condamnată la moarte, dar nu la moarte rușinosă, aceasta esistă numai pentru criminali, ci condamnată la aceea, ca să mă unescă cu fratele D tale. Nevinovată, cum a fost şi densula, spereza, că și eu voiu putea manifesta în momentele din urmă aceeaşi tăriă, ca şi densula. Eu suferi dureri amare, că trebue să mi părăsescă copiii; D-ta spu, că eu numai pentru copiii mei şi pentru D-ta am trăita; pentru D ta, care din prieteniă faţă de noi totul, ai jertfită, numai ca să rămâi cu noi. In ce posiţiă trebue să te părăsescă! Din pledoariila de apărare aia procesului meu am aflată, că pe fiica mea au despărţit’o de D-ta. Ah! germana copilă, eu nu cuteză să-i scriu, nu soiu primim iar scrisoarea și nici aceasta nu soiu ajunge-va în manile D-tale. Primeste D ta pentru amendoue binecuvântarea mea. Spereză, că mai târejiu, decă va fi mai bătrână, va fi unită cu D-ta și se va pute bucura liberă de îngrijirea D tale. Gândiți amendoue pururea la ceea ce eu v’am învățată neîncetată. Să fiţi fericite în prietenia şi încrederea reciprocă. De-ar ajunge numai fiica mea la convingerea, că ea, ca mai în etate, va trebui să stea totdeuna în ajutoră fratelui său, cu sfatulă ei, isvorîtoră dintr’o esperienţă mai mare şi din iubire faţă cu densula. El fiulă meu din parte și să se silăscă a se îngriji de soru-sa și să facă toate serviciile de prieteniă. Să înțelagă în fine amândoi, că ei în ori-ce stare s’ar afla, numai atunci potă să fiă în adevără fericiți, dacă Voră fi strânsă uniți laolaltă. Să ne ia pe noi de esemplu! Câtă mângăere nu ni-a oferită prietenia nostră, în nefericirea la care am ajunsă. Şi în fericire este plăcerea îndoită, dacă o poţi împărţi cu ună amică, unde să-ţi poţi afla ună amică mai delicată şi mai scumpă, decâtă în propria familie? Să nu uite ființă mea niciodatâ ultimele cuvinte ale tatălui său, pe cari eu i le repetă accentuându-le: Să nu cerce niciodată a ne răsbuna moartea. „Trebue să-ţi mai spună ceva, ce-mi zace la inimă. Soiu, câte osteneli te-a fi costată băiatulă. Ertă-lă, iubită soră. Gândeşte-te la etatea lui şi că câtă este de uşoră a aduce pe ună băiată pănă acolo, ca să afirme ce voeşte lumea, chiar şi când elă nu înţelege ceea ce trice. Spereză, că va veni cjiua, când elă cu atâtă mai multă va pricepe valoarea bunătăţii şi a delicateţă D-tate, ce-aţi manifestată faţă de amândoi. ’Mi mai rămâne să-ţi încredinţeză ultimele mele gândiri. Le-ași fi descrisă bucurosă îndată dela începutulă procesului meu, dar afară de aceea, că nu mi-a fostă permisă să scriu, mersulă aceluia a fostă așa de repede, încâtă nu mi-ar fi rămasă timpă s’o facă acesta. Eu moră ca fiică credincioasa religiunei apostolice, romano-catolice, credinciosă religiunei părinților mei, în care m’am crescută și pe care eu tot deuna am profesat’o, dar nu potă aștepta mângăere sufleteascâ, căci nu sciu mai esistă pr aici preoți de religiunea aceasta, și fiindcă locuia, unde mă aflu, i-ar amenința cu primejdia, deca ar veni aici. Mă rogă sinceră să-mi ierta Dumnedeu toate păcatele, ce teamă comisă, de pândă trăescă. Spereza, că CRONICA POLITICA — (8) 20 Octomvre. O telegramă din Viena afirmă, că în Austria o cnsa. Contele Tauffe a mersă ieri la Budapesta, ca să facă raportă monarchului despre fasa estraordinari de rea a situaţiunei. Este scrută, că clubulă Poloniloră s’a declarată contra couei reforme electorale şi în şedinţa,in care a luată acestă hotărire, guvernulă Taaffe a fostă atacată aşa de vehementă, cum nu s’a pomenită nici odată pănă acum din partea Polonilor. Membrii clubului polonă au declarată, că noua reformă electorală a guvernului este ună mare pericolă pentru Poloni ; ea însemna pierderea Galiţiei pentru ei. Se susţine, că în audienţa, ce a avut-o ieri la monaroulu, Tan fie va informa Corona, că noula proiectă va provoca cuisă ministerială. Crisa aceasta a primită caracteră seriosă prin faima, ce s’a lățită alaltăieri în Viena, oâ ministrulă de finanțe Steinbach deja şi-a presentată împăratului dimisia. Și decă vomu avea în vedere, că Steinbatch este aşa cjipeuda autorulă intelectuală ală noului proiectă, urmeza logica, ca contele Taaffe să renunţe cu totul de a-şi duce îndeplinire reforma. Situaţia e aşa de seriosă, incâtă chiar ministrul de estenie Kollnoky a aflata necesara se mărgă la Budapesta. Resolvarea crisei se crede, că se va face prin aceea, că Marţa viitoare se va disolva parlamentul şi se vor ordona nouă alegeri. * piarură „ Daily News" din Londra (fice, că manifestaţiunile de la Toulon nu ar fi îndreptate în contra triplei alianţe, seu în contra Angliei. Alianţa triplă — clice „Daily News“ — e una, Marea Britaniă .