Gazeta Transilvaniei, octombrie 1894 (Anul 57, nr. 215-238)
1894-10-09 / nr. 222
Redacţiunea, Administraţiiinea, la Tiponnia, Braşovu, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancete nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimeta. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşovu şi la urmatoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schidek, Rudolf Mosse, A. Oppelikschfolger, Anton Oppelik, J. Danneberg, în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat, în Bucuresci: Agence Havas, Sucoursale de Roumanie, în Hamburg: Károlyi & Liebmann. Preţulu Inserţiuniloru: o seria I garmend pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a B-a o seria 10 cr. acu 80 bani. Nr. %%%. —Amilii LVII. .»aci *** Dam, (3^XTM^^3'CT XD^3 XDXTMX3SnE:O.A. -4 1) „gazeta“ iese în M-care îi. ADonamente pentru Anstro-__0.... Pe un anu I? £L, pe șese luni 6 fl., pe trei luni 3 fr. N-rii de Duminecă 2 fr. pe unu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu 40 franci, pe ş0se fr*» P© trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoi. Se prenumără la toate oficieie poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Al^namsatuln țmtru Brasovă a administration«, piaţa mare, Târgulu Inului Ni 80 etagiulu I., pe unu ana, pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 lun! 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. seu 15 bani. Atâta abonamentele câtă şi insorţiunile sur.tfi a se plăti înainte. Braşovu, Dumineci, 9 (SI) Octomvre 1894. Nou abonamente la, GAZETA,» Cu 1 Octomvre 1894 st. v. i’a degeliiMtt nou abonamentu, la care învitămîi pe toţi aiubii şi sprijinitorii feiei noastre. Peetuae abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe ■«ja.-îă. aaa pe şese 1-u.xlî pe txei 1-w.xi.î Pentru România și străinătate: Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: 2 fl. I fl. pe unu anu ......................................... pe sese luni . . .......................... Pentru România și străinătate: pe unu anu.................................... 8 franci ( pe sese luni ............................... 4 ,, Abonarea se poate face mai ușorii prin mandate poștale. Administrațiunea ,,Gazetei Transilvaniei'1*« pe inima,rL-cL pe șese bajaă, pe trei 1-oja.i X2 fl. 3 fl. 3 fl. 40 franci 20 XO T7rpoli + ?5 + 0!5“ do ooy<o no bnmiTÎmrt WbW WM1U XX W UUWUJ. UiiUUi Braşovu, 8 Octomvre v. Miniştrii unguresc în toate vorbirile lerii, rostite cu privire la cestiunea română în dietă şi afară din dietă, au susţinută, că în statuia ungară toţi cetăţenii se bucură de drepturi egale pe basa legilor şi că prin urmare și Românii n’au decâtă se se folosescâ de aceste drepturi conci+iuni-irvno a ci mmoni rm.i immadonfj O Ui uuyio îiU/j.v_ yil iajuu\jjui. uu x xlxx|oxuvavuui în esercitarea loră. Cum stă luctură în adeverii cu aceste pretinse drepturi și cum se respectază multă lăudata egalitate şi constituţionalitate s’a putută vede şi cu ocasiunea adunărei generale ordinare a comitatului Fagăraşă, ţinută înainte cu 4ec® 411® sub presidiulă fişpanului Baussnern.Scimă, că comitatulă Făgăraşului este singurulu, în care representanţa comitatensă este compusă în majoritate de membri români, unde prin urmare dorinţele poporaţiunei române s’ar putea valora cu mai mare succesă ca în orî ce altă comitată. Decâ acesta înse totuşi nu se întâmplă, decâ şi comitatul Făgăraşului se administreză totă după şablonulă şovinistă, ce se aplică în celelalte comitate, vina este fără îndoielă în mare parte şi a Româniloră Făgărăşenî înşişî, că nu suntă solidari şi energici cum se cuvine în apărarea intereselor loră faţă cu nisce organe administrative tendenţiose şi duşmănose, dar e de vină în prima liniă nenorocitulă sistemă de administraţie, care, precum neputernă zilnică convinge, este clădită nu pe dreptate, echitate şi egalitate, ci pe volniciă şi putere. Tóate mergu bine şi netedă, pe câtă vreme fişpanulă şi cu totă cota lui de funcţionari nu ’şi vedu ameninţate planurile şi scopurile lor; îndată ce înse se ridică o întrebare în interesulă ori folosulă poporului romanu, care nu is convins, îs ssts întru nimică de a întrebuinţa chiar şi puterea spre a o zădărnici. Aşa s’a întâmplată în adunarea amintită a congregaţiei din Făgăraşă. Fiindă în desbatere raportulă vice-spanului, membrii români au atacată acelă punctă ală lui, în care se amintescă măsurile estra-ordinare, ce s’au luată astă vară față cu comuna Zârnescî, unde, vice seni)Pen" ■fv»n +nmnlfnl a inmnmnlor n in Inno lin Ui U. l/UXXl UXOCXV 1UUV1X1|JXUI/V XXX XUXXUII xux Maiu s’a arătată lipsa de a recurge pentru timpă scurtă la putere militară“. Membrii români au dovedită în discursurile lor fi, că măsurile luate faţă cu comuna Zernescî, n’au fostă întru nimică întemeiate, că miliţia s’a adusă numai pe basa unoră rapoarte mincinose şi tendenţiose ale organelor administrative, că prin urmare numai acestea, prin uneltirile şi abusurile lor, au produsă nelinişte în comună. Din causa unoră apeluri, ce au sosită acolo pe poştă şi în cari se făcea invitarea de a asista la procesulă Memorandului în Clusiu, s’au călcată casele oameniloră, s’a călcată scola şi învăţătorulă a fostă dusă de acolo între baionete, s’au făcută perchisiţii domiciliare fără de mandată judecătorescă, s’au săvârşită o mulţime de abusurî, or în urmă s’a adusă şi miliţiă pe capulă comunei. In faţa acestoră abusurî membrulă Dr. Iancu Mețianu a făcută propunerea ca „adunarea se ia cu părere de rău la cunoscință aceasta parte a raportului și se desaprobe întreaga procedere a organelor administrative“. Vice-spanulă n’a putută să răspundă alta, decâtă că „comuna Zernescu n’a dovedită că nu s’ar fi întâmplată tumulte“, o apărare, pe câtă de absurdă, pe atâtă de răutăciosă. In fine propunerea d-lui Dr. Mecanu, susţinută de d-lă protopopii Tnlm 4P!QT» rl cnl r_i x. un vx —/ lAxx ix y ■ .... n Q rl w W. UIU. » • UIX vxu, avea să vină la votare. In locă de a o pune la votă înse, cum se cuvenea, fispanulă, vecjându, că Românii erau în majoritate, a declarată, scurtă, şi cuprinzătoră, că nu admite propunerea la votu. Acesta este întrebuinţarea pe faţă a forţei, prin care s’a călcată dreptulă constituţională ală adunării. E surprinzătoare cutezarea fispanuilm rlAv rv» oi fimmvir» 4 XI ama nni- /-XXUXUX, VXCX XIIIAX OIAX J.7X XXJ.Vt.0 UOXO OOUC tăcerea, cu care membri români ai congregaţiunei au primită actulu de violenţă brutală ală fişpanului. Noi credemă că era de datoria membriloru români a opune cea mai hotărîtă resistenţă încercărei de a încălca cu forţa dreptulă de votare ală adunării; ei trebuia se protesteze şi se părăsască cu toţii adunarea, dacă fispanulă ar fi stăruiţii mai departe a sugruma glasulă adunării. Dar, fără de-a mai vorbi de purtarea membriloru români ai congregaţiei din Făgăraşă, acestu ca să ne lămuresce în destulă asupra „drepturilor egale constituţionale“, de cari, după cuisa miniştriloru unguresc!, ne-ar fi dată noue a ne folosi cu prisose. Este lucru de rîsă a se mai vorbi de drepturi şi de constituţionalismă, când fişpanii cu tată haita guvernului nu ne arată nicăiri decâtă pumnală. La cojoculă acestoră mici despoţi trebue altă acă. Cu îngăduirile şi cu trecerea la ordineazilei în tăcere nu mai merge. Trebue se facemă o resistenţă energică unora astfelă de încălcări volnice şi ilegale, căci, deci nu, altădată nu ne voră mai lăsa nici se ne căscămu gura în vr’o adunare municipală. F01LETONULU „GAZ. TRANS.“ Țera nostră. ^Descriere poporală a. _Ajrd.ea,l-u.l-u.l, de Silvestru Moldovanu. B (Urmare.) Dela Cetatea Bolii într’o oră sosimă la Petroșeni, în valea Jiului. Jiuri suntă doué: Jiulă răsăritenă seu ungurescă, care isvoresce din munţii Paringului, la palele piscului Poiana Muerii, şi fiulă apusenă seu românescă, numită astfelă, pentru că isvoresce pe teritoriilă României. Elă curge spre răsărită şi valea lui desparte munţii Haţegului de cei ai Vulcanului, aşezaţi la graniţă. Jiurile se împreună la Iscroni, care este o parte a satului Bărbătenii de josă, şi îndreptându-se spre mociacji, cu numele de Jiu, trece prin pastilă Surducului în România şi se varsă în Dunăre. Văile Jiurilor sunt înguste şi încunjurate de munţi puternici, spre moda-nópte de munţii Haţegului şi de ramuri de-ai munţilor Lebeşului, spre modă-di de munţii Vulcanului şi spre răsărită de munţii Paringului. Munţii Vulcanului se află la graniţă, aşedaţî pe ţărmurală dreptă ală Jiului apusenă ; prin ei străbată două păsuri în România. Pisculă loră mai înaltă se numesce Straja (1870 metri). Pe la paalele lui se află pasulă Vulcanului, er ceva mai spre răsărită pasulă Surducului, prin care iese Jiulă din Ardelă şi care este celă mai umblată pasă în aceste părţi. Văile Jiurilor suntă bogate în posiţiuni pitoresci; împrejurimea are caracteră muntosă pronunţată; cu deosebire ne apare împunătură Paringulă, spre răsărită, cu piscurile sale, ce se înalţă în apropierea vălei în proporţiuni uriaşe. Pe Jiulă răsăritană este între altele Taia, o strâmtere sau cheie cu păreţi de stânci vărose şi de forme bizare. Prin ea curge spre Jiu ună pârău de asemenea numire, or pe ţărmurală lui se află printre stânci ună drumă bună, care duce din valea Jiului, dela Petrila, în munţii Sebeşului. In apropiere, spre apusă dela Taia, se află patria de stânci Piatra Roşie, cu stânci de colare roşietică, printre cari asemenea este o strîmtore, udată de ună perăiaşă, ce curge cu marmură plăcută. Pe valea Jiului apusană se află Seoculă-Mare şi Scoculă-Mică, două strîmtori de stânci, lungi şi romantice, apoi mai multe văi de munte laterale de totă frumseţea, încungiurate de păduri de bracil bogate, cari se estindă pănă josă la pala munţiloră. Astfelă suntă văile Câmpulă Mielului, Câmpulă Pirului etc. In fundă, departe spre apusă, se înalţă muntele Pleşa, cu coste stâncose şi preţioişe. Lângă rîu, la marginea valei, se înalţă Dâlma- Mare, ună picioră de munte, de pe verfură căruia avemă o privire frumosă şi depărtată pe valea Jiului în josă şi asupra munţilor Paringului şi Cibinului. Mai în josă la Paroşeni se varsă în Jiu ună părău de munte, care îşi are isvorulă la palele muntelui Straja. Pe valea lui pădurosă şi sălbatică se află o frumosă patină de stânci vărose. Aici părăulă formeză o cascadă de 8 metri de înaltă, de-asupra căreia se află o pesceră, numită Băla. înspre gură, tavanulă (plafondulă) acestei pesceri este acoperită cu ună strajă albă de vară (flore de vară), din care causă pote că ’i s’a dată numele de Băla (albă). Din josă de Iscronil, Jiulă întră în Gura Surducului. Acesta este o strimtoare de munte romantică; prin ea șî-a tăiată cale Jiulă spre câmpiile României, or alăturea cu elă merge calea îngustă, pe lângă păduri de brad și pârtii de munte frumoase. Văile Jiurilor, afară de împrejurimile lor frumoase, suntă însemnate pentru marea bogățiă de cărbuni de petru, ce se află aici în sânulă pământului. Păturile de cărbuni de petru se estindă dela Petrila, din valea Jiului răsăritenă, pănă pe la Câmpulă lui Neagu, în valea Jiului apusenă, în lungime de vre-o 46, şi în lăţime de 5—6, pe unele locuri pănă la 20 de km. Ele sunt acoperite cu ună strajă de pământă subţire, or pe unele locuri, unde pămentulă este spălăcită de ploi, cărbunii se vădărşiţi la faţa pământului, precum la Petrila, Uricani, Câmpulă lui Neagu, etc. Afundimea loră este forte mare și pănă acum necunoscută. La Petroșeni s’a făcută o sfredelire în adâncime de 730 metri, fără a da de marginea massei de cărbuni. Sfredelulă a străbătută prin 21 de pături de cărbuni, ce se potă esploata. De aci se vede, că în văile Jiurilor, se RAPORTĂ despre decursuln adunărei generale a Reuniunei înveţătorilorfi români gr. or. din districtulîi alii X-lea (Braşovil). A no trA/1/t r. * v.» ON «T.v. ----------rin at rji ut. au «nu „uraz. trans.” Resnovă, 7 (19) Oct. 1894. Şedinţa I. După vorbirea de deschidere a preşedintelui, se dă cetire : Raportului generalit alu comitetului despre activitatea sa în decursulu anului 1893/94, din care reese, că comitetulu centrală, cu sediulu în Braşovă, în 8 şedinţe ţinute în cursulu anului espirata a esecutată şi a iniţiată tóte lucrări-la immao Ini ri a of o 4- *ifr» rN 7 ~ J-----1 .m «v- OI/MIUUUO ^5X UU IliUtji OO UI Li de înaintare ală reuniunei. Vrednică de cunoscință publică, de nu cumva și cobitoră de mairou, e punctulă acela din raportulă comitetului, unde se constată cu regretă, că: despârțămentulu alu 111-lea (Treiscaune) ale reuniunei noastre desvoltă din ce în ce tot mai puțină activi-