Gazeta Transilvaniei, octombrie 1894 (Anul 57, nr. 215-238)

1894-10-09 / nr. 222

Redacţiunea, Administraţiiin­ea, la Tiponnia, Braşovu, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancete nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimeta. INSERATE se primesc la Admi­­nistraţiune în Braşovu şi la ur­­matoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schidek, Rudolf Mos­se, A. Oppeliks­chfolger, Anton Oppeli­k, J. Danneberg, în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat, în Bucuresci: Agence Havas, Suc­­oursale de Rouma­nie, în Ham­burg: Károlyi & Liebmann. Preţulu Inserţiuniloru: o seria I garmend pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după­­ tarifă și învoială. Reclame pe pagina a B-a o seria 10 cr. acu 80 bani. Nr. %%%. —Amilii LVII. .»aci *** Dam, (3^XTM^^3'CT XD^3 XDXTMX3SnE:O.A. -4­ 1) „gazeta“ iese în M-care îi. ADonamente pentru Anstro-__0.... Pe un anu I? £L, pe șese luni 6 fl., pe trei luni 3 fr. N-rii de Duminecă 2 fr. pe unu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu 40 franci, pe ş0se fr*» P© trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 f­ran­oi. Se prenumără la toate oficieie poştale d­in întru şi din afară şi la doi. colectori. Al^namsatuln țmtru Brasovă a administration«, piaţa mare, Târgulu Inului Ni 80 etagiulu I., pe unu ana, pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 lun! 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. seu 15 bani. Atâta abonamen­tele câtă şi insorţiunile sur.tfi a se plăti înainte. Braşovu, Dumineci, 9 (SI) Octomvre 1894. Nou abonamente la, GAZETA,» Cu 1 Octomvre 1894 st. v. i’a d­egeliiMtt nou abonamentu, la care învitămîi pe toţi aiubii şi sprijinitorii feiei noastre. Peetuae abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe ■«ja.-îă. aaa pe şese 1-u.xlî pe txei 1-w.xi.î Pentru România și străinătate: Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: 2 fl. I fl. pe unu anu ......................................... pe sese luni . . .......................... Pentru România și străinătate: pe unu anu.................................... 8 franci ( pe sese luni ............................... 4 ,, Abonarea se poate face mai ușorii prin mandate poștale. Administrațiunea ,,Gazetei Transilvaniei'1*« pe inim­a,rL-cL pe șese b­ajaă, pe trei 1-oja.i X2 fl. 3 fl. 3 fl. 40 franci 20 XO T7rpoli + ?5 + 0!5“ do ooy<o no bnmiTÎmrt WbW WM1U XX W UUWUJ. UiiUUi Braşovu, 8 Octomvre v. Miniştrii unguresc­ în toate vor­birile lerii, rostite cu privire la ces­­tiunea română în dietă şi afară din dietă, au susţinută, că în statuia un­gară toţi cetăţenii se bucură de drep­turi egale pe basa legilor­ şi că prin urmare și Românii n’au decâtă se se folosescâ de aceste drepturi con­ci+iuni-irvno­ a ci mmoni rm.i immadonfj O Ui uuyio îiU/j.v_­ yil iaju­u\jjui. uu x xlxx|oxuvavuui în esercitarea loră. Cum stă luctură în adeverii cu aceste pretinse drepturi și cum se respectază multă lăudata egalitate şi constituţionalitate s’a putută vede şi cu ocasiunea adunărei generale ordinare a comitatului Fagăraşă, ţi­nută înainte cu 4ec® 411® sub pre­­sidiulă fişpanului Baussnern.­­Scimă, că comitatulă Făgăra­şului este singurulu, în care repre­­sentanţa comitatensă este compusă în majoritate de membri români, unde prin urmare dorinţele popora­­ţiunei române s’ar putea valora cu mai mare succesă ca în orî­ ce altă comitată. Decâ acesta înse totuşi nu se întâmplă, decâ şi comitatul­ Făgă­raşului se administreză totă după şablonulă şovinistă, ce se aplică în celelalte comitate, vina este fără în­­doielă în mare parte şi a Români­­loră Făgărăşenî înşi­şî, că nu suntă solidari şi energici cum se cuvine în apărarea intereselor­ loră faţă cu nisce organe administrative tenden­­ţiose şi duşmănose, dar e de vină în prima liniă nenorocitulă sistemă de administraţie, care, precum ne­puternă zilnică convinge, este clă­dită nu pe dreptate, echitate şi ega­litate, ci pe volniciă şi putere. Tóate mergu bine şi netedă, pe câtă vreme fişpanulă şi cu totă cota lui de funcţionari nu ’şi vedu ame­ninţate planurile şi scopurile lor­; îndată ce înse se ridică o întrebare în interesulă ori folosulă poporului rom­anu, care nu is convins, îs ssts întru nimică de a întrebuinţa chiar şi puterea spre a­ o zădărnici. Aşa s’a întâmplată în adunarea amintită a congregaţiei din Făgă­­raşă. Fiindă în desbatere raportulă vice-spanului, membrii români au ata­cată acelă punctă ală lui, în care se amintescă măsurile estra-ordinare, ce s’au luată astă vară față cu co­muna Zârnescî, unde, vice­ sen­i)Pen" ■fv»n +nmnlfnl a inmnmnlor n in Inno lin Ui U. l/UXXl UXOCXV 1UUV1X1|JXUI­/V XXX XUXXUII xux Maiu s’a arătată lipsa de a recurge pentru timpă scurtă la putere mili­tară“. Membrii români au dovedită în discursurile lor fi, că măsurile luate faţă cu comuna Zernescî, n’au fostă întru nimică întemeiate, că miliţia s’a adusă numai pe basa unoră ra­­poarte mincinose şi tendenţiose ale organelor­ administrative, că prin urmare numai acestea, prin uneltirile şi abusurile lor­, au produsă neli­nişte în comună. Din causa unoră apeluri, ce au sosită acolo pe poştă şi în cari se făcea invitarea de a asista la procesulă Memorandului în Clusiu, s’au călcată casele oameni­­loră, s’a călcată scola şi învăţăto­­rulă a fostă dusă de acolo între ba­ionete, s’au făcută perchisiţii domi­ciliare fără de mandată judecăto­­rescă, s’au săvârşită o mulţime de abusurî, or în urmă s’a adusă şi mi­­liţiă pe capulă comunei. In faţa acestoră abusurî mem­­brulă Dr. Iancu Mețianu a făcută propunerea ca „adunarea se ia cu părere de rău la cunoscință aceasta parte a raportului și se desaprobe întreaga procedere a organelor­ ad­ministrative“. Vice-spanulă n’a putută să răs­pundă alta, decâtă că „comuna Zer­nescu n’a dovedită că nu s’ar fi în­tâmplată tumulte“, o apărare, pe câtă de absurdă, pe atâtă de rău­­tăciosă. In fine propunerea d-lui Dr. Me­canu, susţinută de d-lă protopopii Tnlm 4P!QT» rl cn­l r_i x. un vx —/ lAxx ix y ■ .... n Q rl w W. UIU. » • UIX vxu, avea să vină la votare. In locă de a­ o pune la votă înse, cum se cu­venea, fispanulă, vecjându, că Ro­mânii erau în majoritate, a decla­rată, scurtă, şi cuprinzătoră, că nu admite propunerea la votu. Acesta este întrebuinţarea pe faţă a forţei, prin care s’a călcată dreptulă constituţională ală adună­rii. E surprinzătoare cutezarea fispa­nuilm rlAv rv» oi fimmvir» 4 XI a­ma nni- /-­­XXUXUX, VXCX XIIIA­X OIAX J.7X XXJ.Vt.0 UOXO OOUC tăcerea, cu care membri români ai congregaţiunei au primită actulu de violenţă brutală ală fişpanului. Noi credemă că era de datoria membriloru români a opune cea mai hotărîtă resistenţă încercărei de a încălca cu forţa dreptulă de votare ală adunării; ei trebuia se protes­teze şi se părăsască cu toţii adu­narea, dacă fispanulă ar fi stăruiţii mai departe a sugruma glasulă adu­nării. Dar, fără de-a mai vorbi de pur­tarea membriloru români ai con­gregaţiei din Făgăraşă, acestu ca să ne lămuresce în destulă asupra „drep­­turilor­ egale constituţionale“, de cari, după cuisa miniştriloru ungu­resc!, ne-ar fi dată noue a ne folosi cu prisose. Este lucru de rîsă a se mai vorbi de drepturi şi de consti­­tuţionalismă, când fişpanii cu tată haita guvernului nu ne arată nicăiri decâtă pumnală. La cojoculă aces­toră mici despoţi trebue altă acă. Cu îngăduirile şi cu trecerea la or­dinea­­zilei în tăcere nu mai merge. Trebue se facemă o resistenţă ener­gică unora ast­felă de încălcări vol­nice şi ilegale, căci, deci nu, altă­dată nu ne voră mai lăsa nici se ne căscămu gura în vr’o adunare mu­nicipală. F01LETONULU „GAZ. TRANS.“ Țera nostră.­­ ^Descriere poporală a. _Ajrd.ea,l-u.l-u.l, de Silvestru Moldovanu. B (Urmare.) Dela Cetatea Bolii într’o oră sosimă la Petroșeni, în valea Jiului. Jiuri suntă doué: Jiulă răsăritenă seu ungurescă, care isvoresce din munţii Paringului, la palele piscului Poiana Muerii, şi fiulă apusenă seu românescă, numită ast­felă, pentru­ că isvoresce pe teritoriilă României. Elă cur­ge spre răsărită şi valea lui desparte mun­ţii Haţegului de cei ai Vulcanului, aşezaţi la graniţă. Jiurile se împreună la Iscroni, care este o parte a satului Bărbătenii de josă, şi îndreptându-se spre mocia­cji, cu numele de Jiu, trece prin pastilă Surducu­­lui în România şi se varsă în Dunăre. Văi­le Jiurilor­ sunt­ înguste şi încunjurate de munţi puternici, spre moda-nópte de munţii Haţegului şi de ramuri de-ai mun­­ţilor­ Lebeşului, spre modă-di de munţii Vulcanului şi spre răsărită de munţii Pa­ringului. Munţii Vulcanului se află la graniţă, aşedaţî pe ţărmurală dreptă ală Jiului apu­senă ; prin ei străbată două păsuri în Ro­mânia. Pisculă loră mai înaltă se numesce Straja (1870 metri). Pe la paalele lui se află pasulă Vulcanului, er ceva mai spre răsă­rită pasulă Surducului, prin care iese Jiulă din Ardelă şi care este celă mai umblată pasă în aceste părţi. Văile Jiurilor­ suntă bogate în posi­­ţiuni pitoresci; împrejurimea are caracteră muntosă pronunţată; cu deosebire ne apare împunătură Paringulă, spre răsărită, cu piscurile sale, ce se înalţă în apropierea vă­­lei în proporţiuni uriaşe. Pe Jiulă răsări­­tană este între altele Taia, o strâmtere sau cheie cu păreţi de stânci vărose şi de for­me bizare. Prin ea curge spre Jiu ună pâ­rău de asemenea numire, or pe ţărmurală lui se află printre stânci ună drumă bună, care duce din valea Jiului, dela Petrila, în munţii Sebeşului. In apropiere, spre apusă dela Taia, se află patria de stânci Piatra Roşie, cu stânci de colare roşietică, printre cari asemenea este o strîmtore, udată de ună perăiaşă, ce curge cu mar­mură plăcută. Pe valea Jiului apusană se află Seoculă-Mare şi Scoculă-Mică, două strîmtori de stânci, lungi şi romantice, apoi mai multe văi de munte laterale de totă frumseţea, încungiurate de păduri de bracil bogate, cari se estindă pănă josă la pala munţiloră. Ast­felă suntă văile Câm­­pulă Mielului, Câmpulă Pirului etc. In fundă, departe spre apusă, se înalţă muntele Pleşa, cu coste stâncose şi preţioişe. Lân­gă rîu, la marginea valei, se înalţă Dâlma- Mare, ună picioră de munte, de pe ver­­fură căruia avemă o privire frumosă şi depărtată pe valea Jiului în josă şi asu­pra munţilor­ Paringului şi Cibinului. Mai în josă la Paroşeni se varsă în Jiu ună părău de munte, care îşi are isvo­­rulă la palele muntelui Straja. Pe valea lui pădurosă şi sălbatică se află o frumosă patină de stânci vărose. Aici părăulă for­­meză o cascadă de 8 metri de înaltă, de-asupra căreia se află o pesceră, numită Băla. înspre gură, tavanulă (plafondulă) acestei pesceri este acoperită cu ună strajă albă de vară (flore de vară), din care cau­­să pote că ’i s’a dată numele de Băla (albă). Din josă de Iscronil, Jiulă întră în Gura Surducului. Acesta este o strimtoare de munte romantică; prin ea șî-a tăiată cale Jiulă spre câmpiile României, or ală­turea cu elă merge calea îngustă, pe lân­gă păduri de brad­ și pârtii de munte fru­­moase. Văile Jiurilor­, afară de împrejuri­mile lor­ frumoase, suntă însemnate pen­tru marea bogățiă de cărbuni de petru, ce se află aici în sânulă pământului. Pătu­rile de cărbuni de petru se estindă dela Petrila, din valea Jiului răsăritenă, pănă pe la Câmpulă lui Neagu, în valea Jiului apusenă, în lungime de vre-o 46, şi în lă­ţime de 5—6, pe unele locuri pănă la 20 de km. Ele sunt­ acoperite cu ună strajă de pământă subţire, or pe unele locuri, unde pămentulă este spălăcită de ploi, cărbunii se vădă­rşiţi la faţa pământului, precum la Petrila, Uricani, Câmpulă lui Neagu, etc. Afundimea loră este forte mare și pănă acum necunoscută. La Petroșeni s’a făcută o sfredelire în adâncime de 730 metri, fără a da de marginea massei de cărbuni. Sfredelulă a străbătută prin 21 de pături de cărbuni, ce se potă esploata. De aci se vede, că în văile Jiurilor, se RAPORTĂ despre decursuln adunărei generale a Reuniunei înveţătorilorfi români gr. or. din districtulîi alii X-lea (Braşovil). A no trA/1/t r. * v.» ON­ «T.v. ----------rin at rji ut. au «nu „uraz. tran­s.” Resnovă, 7 (19) Oct. 1894. Şedinţa I. După vorbirea de deschidere a pre­şedintelui, se dă cetire : Raportului generalit alu comitetului despre activitatea sa în de­­cursulu anului 1893/94, din care reese, că comitetulu centrală, cu sediulu în Braşovă, în 8 şedinţe ţinute în cursulu anului espi­­rata a esecutată şi a iniţiată tóte lucrări-la imm­ao Ini ri a of o 4- *ifr» rN 7 ~ J-----1 .m «v- OI/MIUUUO ^5X UU IliUtji OO UI Li de înaintare ală reuniunei. Vrednică de cunoscință publică, de nu cum­va și cobitoră de mairou, e punctulă acela din raportulă comitetului, unde se constată cu regretă, că: despârțămentulu alu 111-lea (Treiscaune) ale reuniunei noastre desvoltă din ce în ce tot­ mai puțină activi-

Next