Gazeta Transilvaniei, octombrie 1896 (Anul 59, nr. 216-240)

1896-10-09 / nr. 223

Nou abonament IáiSfá TBAHSILVARIII C'ia f Octomvre 1896 st. v. ■’a deieh­is nou abonament la care invităm pe toți amicii și spri­jinitorii fetei iosire. Prețul afoimamesitssSaais Pentru Austro-Ungaria: pe -0.13. 31-33. ....... 3.S fl. jse sese lvua-î. ....... S fl­pe trei 1-a.rj.î ............................... 3 fl. Pentru România și străinătate: -pe­n u.rx e.rr ..... fre.33.ci pe șase 1­0.33.1..................... 30 ., pe trei l­una. ..................... 3­0 „ Abonarea se poate face mai ușor prin mandate postale. Administrațiunea „Gazetei Transilvasn­ei“, la Mişcări electorale Este interesant decursul lupte­lor electorale între partida guvernu­lui şi partidele oposiţionale ma­ghiare, dar nu posede nimic, ce ţi-ar pute stârni mai mult, decât curiozi­­tatea unui cetitor diligent al noută­ţilor de câi, mai ales nu conţine mo­mente etice, cari se storca admira­­ţiunea, vedend, cum lucră unii sau alţii, ci totul se presentă ca lupta între doi atleţi, cari se produc îna­intea publicului pentru plată. Interesele materiale şi egoismul de rassă, de classe şi personal îşi jocă mendrele şi trece ca un fir roşu prin toate acţiunile şi contra-acţiunile electorale. Pe-o basă în adevăr etică de dreptate şi de umanitate stau nu­mai naţiunile nemaghiare, înse aces­tea n’au ce începe şi n’au ce se ajungă cu alegerile. De aceea stau în total sub zodia pasivităţii. Dar se lăsăm se urmeze cele ce le-am cules din activitatea con­trarilor noştri: „Hesboiu civilu • Sunt numai câteva o0e de când am raportat, că în cercul Ca­­binului de jos, cerc locuit în majoritate de Slovaci, s’au încăerat la luptă o parte din­tre alegătorii de „partida poporală“ cu cei de partida­­„liberală“ sau guvernamentală. S’a adus încă de-atunci miliţie pentru su­primarea unei eventuale revolte, dar pe lângă toate astea liniştea publică între cetă­­ţeni este tulburată în aşa măsură, încât stările actuale de-acolo le caracteriseză o parte din foile ungureşci cu numirea „răs­­boiu civil“. Despre aceste stări împărtăşim câte­va date, pe cari nu le împrumutăm din „Al­kotmány“, despre care se poate presupune că este preocupat şi parţial în causă, ci le luăm dintr’o altă foră ungurescă oposiţională, anume din „Magyarország“, care zice, că el îşi primeşte informaţiunile chiar din isvor guvernamental. Eră deci cum stau lucrurile în acel cerc. Afară de organele oficiose, popora­­ţiunea din întreg cercul este de „partida poporală“. Fiind aceasta partidă cea mai urgisită înaintea celor de sus, guvernul crede potrivit a aşa de ori-ce măsuri pen­tru a­ o paralisa. Oamenii guvernului cu forţa provocă poporul, pentru ca apoi să aibă petreost de-a aduce gendarmi şi mili­ţia asupra lui. In comuna Lehotta poporul a isbucnit acum de curând într’o revoltă formală. Fisolgăbirăul Abaffy Aurel a mers în sat cu un stindard de al candidatului guvernamental Kubinyi. Poporul, vedendu-l, s’a turburat grozav, a atacat pe fisolgă­birăul și a voit să nimicescă stindar­dul. Atunci fisolgăbirăul a luat’o la să­­nătosa și împreună încă cu câți­va mame­­luci guvernamentali, s’a închis într’un cas­­tel din apropiare. Au venit imediat gen­­darmii, cari pe unul dintre alegători, l’au prins. Faptul acesta a revoltat şi mai mult poporul. Înarmaţi cu bâte, oamenii s’au a­­runcat asupra castelului, în care se refu­giase fisolgăbirăul şi soţii săi mamelucî. Agitaţiunea era atât de mare, încât călă­torii, ce treceau pe drumul de ţară, erau ţinuţi în cale din partea poporului şi de cum­va ei erau partisani de-ai partidei gu­vernului, erau luaţi la „trecuşi“ cu bâtele şi ciomegile. Unul dintre ei a fost bătut aşa, că acum trage de morte. S’a depeşat după armată şi a şi venit o companiă de ostaşi, cărora cu mare greu li-a succes a suprima răscoala poporului. S’au început cer­cetări, mai mulţi dintre conducători au fost arestaţi. Se 4^°®* că amărăciunea şi agitaţia poporului e la gradul suprem. * Mituiri corupţiuni, bătăi. In cercul Gödöllő, după datele comunicate de „M. T­g.“ partida guvernamentală a cheltuit până acum 20.000 fl. pentru mituiri. Mân­­carea, beutura, cumpărarea sufletelor se face în mod făţiş şi în dimensiuni neîn­­chipuit de mari. Preţul unui vot variază de la 10 fl. pănă la 500 fl. Guvernul lu­­creză prin omeni cu trecut pătat, ca Büchler Bara, Kis etc. Pe lângă toate astea, candi­­datul guvernamental, japánul Wolfner, nu poate scăpa de huiduirile şi batjocurile po­porului. In Gödöllő, Pesta nouă şi Palota a fost bătut din partea poporului cu cepe paradise şi ouă clocite; în Tura era s’o părăsită şi mai rău, dar a avut noroc cu sfânta fugă. Huiduirea lui Zichy. Cam prost a păţit-o şi contele Ferdinand Zichy, con­ducătorul „partidei poporale“. Mergând el Dumineca trecută la Kecskemet, ca să-şi ţină vorbirea-program, despre care facem amintire şi la alt loc al numărului nostru de azi, la gară a fost întîmpinat din partea tinerimei maghiare (jurişti) cu fluerături şi strigări asurzitore de „abzug“, aşa că nici vorbă n’a fost de-a se mai putea ţinea vor­biri de bineventare. Zichy s’a urcat în tră­sură şi a plecat repede spre oraş. Tineri­mea însă s’a urcat şi ea repede în trăsuri şi a plecat după Zichy, însoţindu-l cu flue­rături, cu strigăte de „abzug“ şi aruncând cu oui clocite după el. Ajungând în or­aş, Zichy se refugia în biserica roman­o-cato­­lică. Intr’acea alegătorii „partidei poporale“ se încăerară la luptă cu tinerii jurişti. S’au scărmănat bine uni pe alţii, căci poliţiştii nu şi-au arătat nasul pănă târziu, când mai mulţi jurişti erau culcaţî la pământ, dintre membrii „partidei poporale“ asemenea erau mai mulţi inşi răsturnaţi. Intr’un târziu s'a putut restabili ordinea şi Zichy şi-a ţinut vorbirea în pace; când însă mulţimea a plecat spre casă, din nou s’au încăerat, dar acum nu mai erau, în scenă diii jurişti, pe cari se vede, că li-a succes alegătorilor lui Zichy a-i modera, ci lupta a isbucnit între alegătorii lui Zichy şi între poliţişti. S’au spart şi acum multe capete, pănă când căpitanul oraşului cu o trupă de 30 poliţişti, ivndu-se la faţa locului, a isbutit să restabileacă ordinea, arestând pe mai mulţi alegători.* Atentat în contra libertăţii pressei. Din Caşovia se telegrafiaza, că comitetul esecutiv al partidei kossuthiste oposiţionale de acolo a tipărit în 1200 exemplare un articul de fond al lui „Magyarorszag“ întitulat: „Ce faceţi ?“ şi un alt articul al ziarului „Abauj- Kassai Közlöny“. Cu aceste tipărituri au fost trimişi nişpe hamali ca să le împartă printre alegători. Poliţiştii însă au confis­­cat tipăriturile. La protestarea preşedintelui partidei „naţionale“, căpitanul de poliţie a declarat, că tipăriturile sunt „agitatore“ şi de aceea le a confiscat şi le va preda pro­curorului. Agitaţiunea din causa acesta e forte mare în sinul oposiţiei; pe cale tele­­grafică s’a făcut arătare şi la ministrul de interne. Legea 4’c®, că nici un product al pressei nu poate fi confiscat de poliţiă în mod preventiv, confiscarea se poate face numai pe basa unei sentinţe judecător­esei. E clar deci, că aici a fost vătămată legea. O fotă ungurescu 4i°e, că „acesta este cel mai neauczit atentat, ce s'a comis vre'odatâ în Ungaria în contra libertății pres­­sei". — Se vede, că faia ungurescă, care face acesta observare, n’are cunoscință chiar de loc de modul, cum este traptată pressa română, căcî altfel n’ar pute­aice, că „acesta e atentatul cel mai neauzit.“ * FOILETON­U­L „GAZ. TRANS.“ Legendele şi Tradiţiile Indianilor. Picioare Negre sau Ninnax. Notiţă etnografică. Picioarele Negre sau Ninnax (Oameni) formeaza o naţiune mică de şapte mii de suflete, care, într’o vreme, înainta­u vână­­toarea “pănă pe malurile gârlei Castor, dar care pe urmă, respinsă de vecinii săi, In­diana Cris, şi de cotropirile civilisaţiei, a fost mărginită in Sudul districtului Alberta pe malurile gârlelor Arcurilor, omului prost, Dihorului, şi altor mici afluenţi, ai fluviu­­lui Missuri de sus şi a gârlei Sascatcevan de la Sud. Naţiunea Ninnax se împarte în trei fracţiuni surori, cari se lii­­şite din trei fii ai aceluiaşi tată, care a fost odinioara eroul şi legislatorul lor, şi care mai târziu a ajuns zeul lor solar. Omul acesta se numea Napi sau Napé Perfectul său Bătrânul. El locuesce a ei în sere sau Nales. D’n Napi eşiră : Kaina, Omul de sânge, care fu tatăl poporului Kainax sau oamenii sângelui; Pieganix, jefuitorul, străbunul po­porului Pieganix sau Piegani ; şi insfirşit Sixikake, Omul cu picioarele negre, Vraciul, tatăl poporului Sixik­akex sau Picioare Negre proprii zişi. De aceste trei fracţiuni ţine poporul Sarcix sau Lume Bea, numiţi şi Castori de livede, care sunt un mic sîmbure al celor 400 de Indiani Dene, pe cari nişte neîn­ţelegeri i-au despărţit de fraţii lor de pe malurile gârlei Pape, şi popoarele Arrapahos Minnetaries, Atsina sau Absorokes, numiţi şi Burtă-Mare. Aceştia însă au emigrat în Statele­ Unite, pe malurile gârlei Plata de la Nord. Tipul Picior Negru este alb, însă se aproprie de Hinduul de rassă dravidiană sau Kuphită, de la care ţin cultul sabeii, şi barbarul obiceiu al mutilărilor şi peniten­ţelor în onoarea zeului­ solar. Dânşii îşi expun morţii ca să fie mân­­caţi de fiarele sălbatice, ca Thibetanii şi ca Hinduii budhişti. Crima de adulter la femee e pedep­sită cu tăerea nasului, după cum făceau Indianii Cipevai şi vechii Egipteni. Indianii Piciere-Negre îşi portă des­poiată partea de sus a corpului, pe când dela brâu în jos portă un fel de jupă ja­­vanesâ. Sub haina aoâsta portă şi jambiere. Se culcă însă goi înfăşuraţi în felul acela da fustă şi în pătura care le slujesce de manta. Pe mantaua aoâsta femeile Pieiere- Negre brodéza steme circulare cu sticle sau cu păr de porc mistreţ, cari sunt blaza­­nele lor respective, ca la Japonesi, îşi vopsesc obrazul cum nu se poate mai escentric. Insă vopseaua pe obrazul unei femei ori unei fete este o invitare la petrecere, pe care tînărul o înţelege forte bine. Limba lor oferă analogie cu a Esqui­­mosilor și a Indianilor Gris, însă au gutu­rale ca Indianii Dane. I. Napé sau Napi. (Perfectul). Napé avu trei copii, pe care-i boteză cu numele, cari trebuiau să fie prevestirea mărirei lor și a destinului lor viitor. Pe cel mai mare îl numi Kaina (Omul de sânge) pentru ca să caracteriseze prin epitetul acesta dragostea tinărului pentru luptă, focul lui pentru isbîndă. Gel d’al doilea primi numele de Pie­ganin (Gel care strînge pleanul*) ori Jefui­torul, fiind­că, mai positiv şi mai viclean decât fratele său, căuta să se îmbogăţescă prin prădăciune şi jaf. Ii plăcea mai bine să fure decât să omoare. Cel mai mic, fiind-că nu ’i se dăduse ni­ci un nume, începu să plângă, arcob­i tatălui său: — Și mie, tată, nu ai de gând să’mi dai nici un nume, oare să prevestescă fapte mari ? Atunci Nape răspunse oftând: — Am dat fraților tăi tot. Ție ce pot să’ţi dau? Tu să rămâi lângă mine, ca să-mi sprijini bătrâneţele. Pe urmă, venindu-i o inspiraţie, lua din vatră cărbuni şi cu cărbunii aceştia înegri de tot picioarele tînărului, clipendu’i. *) Pradă de resboiu. LEIUL „ftaieta“ iese în fie­care Hi. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru Bontania şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Dumineca 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. ifcamentul pentru Braşov administraţiunea, piaţa raare, Târgul Inului Nr. 60 etaglu I.: pe um an 10 fl., pe şăse luni­ 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. un exempior 5 cr. v. a. sad 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainta. Hütete ASBd’aistRüiiKu it Tipofri3a Srasev, piaţa zaa ti Str. 80. Sörisoíí aoímaoái* db m pzimesa,ÜMLUBixript* f.u sa ratsisaet. «KSE8ATE 36 prrimesc la Admi­­nistraţia sa la Braşov şi la Fur­mitoare­le birourî de anunciuri, în Vien­a: if. Dukes, Heinrich Schale*, Rudolf Masse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppstils, J. JDantiseer; in Budapesta: A. Z. Ooldbergerg, Kekstein Bevnat; în Buennesci: Agense Havas, Sup­­oursale de Bou­manie; in Kam» bur^,: Karolyi &. Liebmann. Prfitu­­irîaertlunîlop: o eoi­ă gaxmond pe 0 polonă 6 cr. şi SOcr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. fie clame p­e pagina a V-a o serie 10 cr. sau 30 bani. Nr. 7Z1 Braşov, Mercurî 9 (21) Octomvre 1896. Catalogul candidaţilor de deputaţi „român!“, după cât am aflat pănă acum din foile unguresci, este următorul: 1) Dr. Nicolae Şerban cu program special în Fă­găraş; 2) Ioan Beleş (guvernamental) în Radna; 3) Aurel Kimon (progr. „partidului poporal“) şi Dr. Ioan Farcaş (progr. gu­

Next