Gazeta Transilvaniei, septembrie 1920 (Anul 83, nr. 188-206)

1920-09-16 / nr. 196

crefize Cujului, de unde să să se ducă nimic afară, pentru alte oraşe. Este ano­­nevom­ de organiza­rea consumatorilor. Numai dacă con­­scrivitorii vor frima o forţă orga­nizata, se vor impune autorităţilor soluţiunile practice ce le pro­punem. Prof. univ. Bănuscu ia din nou cuvântul şi spune că nu aprobă propunerea vorbitorului precedent, fiindcă ne-am încredinţat că nu ne putem bizui pe concuraşi au­torităţilor. Nu e de loc o exagerare, când spt­tra că murim de foame. Aici pe piaţă nu e nimic de­cât câte­va coşuri cu mere. Suntem convinşi că autorităţile din Cluj sunt absolut incapabile. Ne-am lo­vit de incapacitatea poliţiei, a pri­marului şi a secretarului general de la interne, Inchipuiţi-vă, fiind­că eu mi-am făcut datoria în comi­­siunea de anchetă, am fost luat de piept de poliţişti şi arestat. La ce concurs ne putem dar aştepta din partea acestei poliţii. Să cerem ca toată puterea să fie dată autorităţei militare, care dispune de autoritatea necesară. Să-şi depună autorităţile civile mandatul, fiind­că cu aceste păpuşi nu se poate face nimic, dar cu puterea militară se vor pune la respect toţi speculanţii. Aşa nu mai poate merge. Pre­fectul e o păpuşă, primarul ase­menea, iar secretarul dela interne, o iluzie. Prof. univ. Stefinescu Goangă a spus următoarele: ca să se vadă ce concurs pot da autorităţile ci­vile, e destul sî vă spun, că atunci cind a’au max’malizat preţurile, ni i’a răspuns că aceasta înseamnă dispoziţia alimentelor din piaţă. De ce n’au venit d-lor cu alte so- ruflori ? Primarul ni s'a plâns că măsu­rile sale nu le execută polţia Ne-am dus acolo şi prefe­tul a convocat pe poliţişti şi într’o poză teatrală a spus că în douăzeci şi patru de ore cine nu execută or­dinele lui, va fi pedepsit. Nu s’a ales însă nimic nici din această ameninţare. Din luna iulie s’au adus din Bucureşti la Cluj, 27 vagoane de grâu — dar n’au a­­juns pe piaţă, pânea nu s’a oftinit. Am implorat destul concursul auto­­rităţei civile, dar nu l-am căpătat. Poliţia ne-a arestat, când am făcut această experienţă. Secretarul general Bucşan ne-a spus : cine v-a pus pe d-voastră să stabiliţi preţuri maximale? Vedeţi clar, că noi consumatorii nu ne putem aştepta la concursul lui. II dă mai curând exploatatorilor noştri. E foarte dureros că noi Românii trebuie să facem critică autorităţilor româneşti. Rectorul Dimitriu a spus : nu pot Împărtăşi concepţia d-lui Bă­­nescu, din punct de vedere al drep­tului ; e inadmisibilă substituirea, toate autorităţile au menirea lor şi nu se poate să calce o autoritate atribuţiile alteia. Numai prin lege specială se poate face. Mâine soseşte ministrul de in­terne. Propun să­­ prezentăm un memoriu, în care să-i arătăm su­ferinţele din ultimele luni. Până atunci, ca soluţie practică, propun să formăm o gardă în jurul casei primarului, prefectului, cum s-a procedat în Franţa. Trebuie să aflăm ce mănâncă D-­or. Dacă li­ se aduce carne, s’o luăm, să su­fere şi ei ca şi noi. Numai atunci se vor mişca in Interesul publicului. Prof. Bănescu propune o mo­ţiune telegrafică, către d-l general Averescu­­ .Criza de alimente primită de retragerea coroanelor a atins mar­ginile extreme. Piaţa de zarzava­turi este pustie, măcelăriile fără carne, iar brutăriile asaltate de public. Populaţia română amenin­ţată de foame. Autorităţile civile incapabile să pună capăt râului. Nici o măsură, nici o constrângere a speculanţilor cari vor să com­promită noua stare de ordine ro­mânească. De aceea, funcţionarii publici, desssădâjduîţi, se îndreaptă către D-Voastrâ şi vă cer să daţi depline puteri autorităţei militare să facă ceea ce nu pot face auto­rităţile civile.­ La propunerea prof. Dimitriu şi Lepădatu s’a modificat aliniatul din urmă astfel : .Cere d-lui prim-ministru să ia măsuri urgente şi radicale, la ne­voie cu concursul autorităţei mi­litare.­ S’a hotărit că o delegaţie să se prezinte dial ministru de interne, care va sosi la Cluj. Delegaţiunea îi va expune situaţia intolerabilă de aci. O nouă consfătuire are Ioc szl în chestia crizei de locuințe. începând din 15 Sept. orchestra orașului va concerta pe Promena­da de jos numit Joia la 5 ore d. p. și Dumineca la li1/* ore. Mormintele eroilor Ca toate demersurile făcute din partea autorităţilor şi par­ticularilor mai zac încă şi as­tăzi resfirate prin locuri de arătură, prin văi şi câmpii oseminte de-ale eroilor nea­mului, cari aşteaptă să fie strânse şi înmormântate la un loc de onoare, demn de me­moria eroilor liberatori. Condus de acest gând fru­mos, inimosul nostru căpitan Ioan Iarga, comandantul La­gărului de prisoniieri din Bra­şov, care şi până acuma a bi­nemeritat pentru mormintele Eroilor, adresează cu aproba­rea d-lui comandant al garni­zoanei Braşov următorul: APEL ! ! Către toţi românii şi oamen­i de inimă. Nu lăsaţi eroii noştri părăsiţi pe câmpii ! Fac călduros apel către d-nii preoţi, învăţători, conducători, in­telectuali şi tinerimea studioasă din toate comunele României Mari, ca pentru morminele Eroilor ca­zuţi pentru întregirea neamului, cari zsc prin diferite locuri, dea­luri, câmpii, păduri, etc. etc., să se formeze societăţi cu scopul de s-i aduna ; în caz de sunt necu­noscuţi într’un mormânt comun, la locul cuvenit, in cimitire, în caz de se ştie nemie, tot acolo în Cimitire, dar lângă mormintele co­m­­uns. Relaţii referitoare la aceste lu­crări, exhumări sunt la dispoziţie şi se pot da ori­când, în ce pri­veşte împodobirea mormintelor cu cruci de piatră, încă se peste a­­dresa subsemnatului, că se trimit gratuit. Braşov, 5 Septembrie 1920. Căpitan lorgia Ioan Comand. Ligăru lui „Cetâţuia® Braşov. Surorile de ocrotire — Creşterea şi menirea lor. — — Fine. — Un psiholog mare a zis, că îm­brăcămintea curată, igienică e o pază pentru sufletul omenesc. Astfel în atmosfera curată de aci, s'au des­­voltat şi s’au cultivat elevele acestea. Ziua le e împărţită astfel, că au z­ânie trei ore teoretice şi o jumătate de zi practică în clinice şi la aşile de copii. E trist că femeile noastre nu cu­nosc importanţa higienei. Mama care n’a pregetat ani de zile nimic, ca să-i dea fiicei sale educaţia cea mai bună, ar fi mirată dacă i-am spune, că fata ei ştie multe, dar toate acestea nu înseamnă nimic pentru fericirea căsătoriei viitoare. Ea n’a Învăţat importanţa mare care trebuie s’o dăm desvoltării noului născut. Despre aceasta nici nu se vorbeşte, deşi nu toate ţările e uzul, să se adauge în zestrea fetei şi leagănul copilaşului. Mama, care-i mandră că fata ei şt­e să coacă pâinea cea mai frumoasă, să rânduiască casa Întreagă mai bine ca ori care fată din vecin, n’a Îndrumat pe fata cum să gijească, şi să ferească copilaşi­i care va veni, de multele lucruri stri­­căcioase, care pot cauza Îmbolnăviri pentru viaţa întreagă. Ele însăşi au perdut copii, au suferit cu ei şi pentru ei, n’au învăţat însă cum să-şi ferească pe fiica lor de greutăţile prin care au trecut ele. Şi cum să răzbună această neştiinţă! Câte jertfe cad un de an,fiind că n’a fost cine le’ndruma. Spre b­ucie neamului nostru întreg, trimitem su­rorile d­e ocrotite în toate ţinuturile. Ele vor fi mâna dreaptă a medicu­lui. Ele vor ajuta să liniştească pe mama înspăimântată, care nu şi ştie ajuta, văzând odorul ei aiurând în ferbinţeli. Sora va alina suferinţele copilului, aplicând comprese şi ur­mând cu pricepere ordinaţiunile me­dicului. Ea va Îndruma Insă şi pe tânăra mamă, cum să îngrijească mama pa copilaşul sănătos, cum să-l nutrească ca să nu se îmbolnă­vească. La îmbolnăviri molipsitoare, va sta mama In ajutor, să ferească pe ceilalţi copii de primejd­e Sora de ocrot­ie n’are să înlocuiască nici pe moaşa, cum se crede din eroare, nici nu e chemată să îngrijească pe bolnavi. Ea învaţă îngrij­rea bolna­vilor, ca să ştie atâta în caz de ne­­voi, dar scopul care au să-l înde­plinească e e, e mai înalt. Ele au să ajute mamelor r­psite, la toate necazurile lor mici şi mari. Le vor da învăţături bune cum să le uşu­reze copiilor traiul, căutând căi ei mijloace ca să-i facă posibil femeii muncite, să-şi ţie copii în bună rânduială şi întră cât se poate mai igienic,­­ va da mână de ajutor, să poată câştiga mai uşor traiul zlnic, veghiând în absenţa mamei copilaşii mici şi neajutoraţi. Iar mama nefe­ricită va închide ochii mai liniştită, ştiind că copii ei nu vor ajunge pe drumuri, fiind îngerul păzitor al lor, întrupat lângă ea, uşurându-i Sora de ocrotire suferinţele ei trupeşti şi sufleteşti. Ludea. Joi, 9 Septembrie 1920. Str. General Berthelot 22 N-avem îndeajuns cuvinte să con­damnăm atitudinea lipsită de tact şi insultătoare a amintitului proprietar, care în loc să stea în ajutor unor vilegiaturişti în momente atât de critice, se dimite să inzul­e în mod atât de grosolan nişte dame din înalta societate din­ vechiul re­gat. Impresiile, cari le duc cu sine damele inzultate, nu, vor fi de joc măguli­toare pentru neamul, din care face parte d-l Schil. GAZETA TRANSILVANIEI INFORMAŢIUNI G­uv­rnul a acordat o subvenţie de 500 mii lei Operei române d­e Cluj Ministru plenipotenţiar la Tokio a fost num­i d-l Edgar Mavrocordat, fost ministru la Viena. « Bandiţii de automobile se înmul­ţesc. Alaltăeri doi necunoscuţi au angajat în Bucureşti pentru o cur­ă automobilul Nr. 705, condus de şoferii Paul Iordănescu şi Teodor Constan­­tinescu Părăsind Bucureştii, bandiţii au asasinat pe ambii şoferi pe la spate şi după ce i au omorît, i-au aruncat într’o groapă de pe teritorul comunei Horia din judeţul Ilfov. Apoi au dispărut cu maşina. Se crede că au luat drumul spre Ba­sarabia.* ».Asociaţia funcţionarilor publici secţia judeţului Braşov, în 18 Sept 1920, la orele 3 d. a. îşi va ţinea adunarea generală extraordinară în Palatul Junttţiei, etaj I., f­ila Nr. 68. Toţi membrii „Asociaţiei® sunt rugaţi a lua parte la adunare. * Societatea „Profilaxia Tubercu­losez® a cărei filială din Braşov s a înfiinţat pe la finea luni. Apri­lie a. c. şi care urmăreşte scopul atât de uman a combate întinde­rea unei plaje atât de primejdi­oase pentru omenire cum e tu­berculoza, şi-a început deja acti­vitatea ei atât de binefăcătoare printre bolnavii tubrrculoşi,săraci, cari bolnavi primesc deja în loca­lul Policlinicei (Strada Neagră) consultaţiuni gratuite dda d. O. Sgsrdeli, membru în comitetul de direcţie a susnumitei societăţi, dân­du-i -se încă pe lângă aceasta, atât medicamentele cât şi laptele ne­cesar gratuit. Pentru ca această societate, de mare importanţă faipefă­­toare pen­tru întreaga populaţie braşoveană', indiferent de naţionalitate — căci toţi bol­avii sânt egali trataţi — sa poată să-şi ajungă pe dt p in scopul ce-l urmăreşte, dârd boln­a­vilor în toată pnvin­ea stutoateie cele nai eficace; e necesar ca so­cietatea să se bucure de tot spri­jinul publicului din braşov, căci ca lucrează pentru toţi şi ttârne intr’acolo să-i fereasca pe toţi a se contagia de aceasta boală prin isparea celor bolnavi de cei să­nătoşi. E deci de dorit, ca fiecare om inteligent şi independent, ea jude­ce strid­ asu­pra scopului impor­tant ce-l urmăreşte societatea, şi atunci nu-i va fi cu greu nimenui a citric­ui mica taxa anuală de 10 Lei, făcându-se membru al so­cietăţii la care ii invită cu toată onoarea. Elena A. Mureşianu preşedinta societaţei. Ziarele din localitate sunt rugat® a reproduce acest apel. Taxele de mem­bru se primesc la d-na Cecilia Megay, casiera societății, Strada Mihail Weiss J nr. 31, de la orele 9—10 a.­m. * O plângere Un domn Sch­il­ir sultă, dame române. Suntem rugaţi a da loc următoa­rei plângeri : Domnule Director, Fiind In escursiune cu fiul meu spre Honterus cu Dnele şi Drele Mircescu şi cu Dna doctor Libert cu fiul şi rătăcind drumul prin pădure, am eşit întâmplător în dreptul unei căsuţe dinspre care se zăreau mai multe femei. Apropiindu-ne mai mult, am fost întâmpinate cu gesturi­­ arogante, vorbind o limbă pe care nu o­­ cunoşteam, totuşi am înţeles că ne aflam­­ pe proprietatea unui Domn Schil şi tre­ s­bue să plecăm. Orice explicaţie era inu-­­­tilă, căci neaşteptând măcar sâ ne orien­tăm bine, ş’au dat drumul câinilor, care ne-au alungat în ţipetele şi râsul acelor femei. In învălmăşeala aceasta şi apâ­­rându-ne de câini, după un lung drum, am remarcat că mi-am pierdut geanta cu o voaletă, bani şi obiecte de valoare. Din această causă m’am reîntors ime­diat însoţită de Dna Maria Libert spre a-mi căuta geanta perdută. Zărindu-mă iar, ceata acelor femei de data aceasta au chemat în ajutor pe un neamţ înalt, care galben la faţă şi furios, fără să mai aştepte nici o explicaţie, a început să urle sălbatec, apropiindu-se ameninţător spre noi, în acelaşi timp din curtea lor se trăgeau focuri de armă. Am plecat imediat, fără să fi putut să-mi găsesc geanta, îngrozită de sălbă­­tăcia acestui fioros neam, care avusese timpul să răcnească că el e proprietarul acelui domeniu şi se numeşte Schil, ocă­rind românii, autorităţile şi armata noastră. Primiţi Die Director odată cu mulţu­mirile mele, distinsele mele salutări. Dn­a A. Măciucescu. v Nr. Mag. 14430/920. Publicaţi, ane ? Intestinele (mats’e) de cai din abatorul de cai al oraşului se vând pe cale da oferte pen­tru timpul de la 1 Octomvrie a. c. până în 20 Septembre 1921. Pertractarea ofertelor va avea loc Luni în 20 Septem­brie a. c. la orele 11 a. m. în biroul sec­ţiei IV, a consi­liului orăşenesc (Strada Aura­rilor Nr. 5), unde trebue înain­tate şi ofertele cel mai târziu până in 20 Septembre, orele 10 a. m­. şi se pot vedea con­diţiile de oferte în timpul ore­lor oficioase. Braşov, în 1 Sept. 1920. Consiliul orăşenesc. De vânzare mere l­a calitate 1 leu kg., cantităţi mai mari. Strada Ţintaşilor No. 38 A. 1-2 comobilat 2 AilvAIM Âw£i camere şi bu­cătărie. Strada Ţintaşilor A. No. 58. 1—2 TifticA caută angajament­ulu­l la urgent. Vorbeşte numai ungureşte. Adresa: Stoca Roza, Bulevardul Ferdinand Nr. 2, Braşov. Cafi­gnarii o domnişoară Q­ G Mitul ca casieriţă la firma D. & R. in­ ghidam Garajul pentru automobile Fraţii Schiel Braşov, Strada Castelului. Pe vânzare Autoturismul „Fiat" sosit chiar acum. 2—3 Tel&I. Ag. Damian Bucureşti, 15 Sept M. S. Regina pleacă mâne la Curtea de Argeş, pentru a vizita mormintele Voevozilor. — „Monim Orb­“ publică legea restaurărei episcopiei gr.-o­ientare dela Oradia în vechile ei drepturi. — Guvernul a hotărît Înfiinţa­rea la Măraşeşti a unui oraş model. f^Se va construi an frumos m­au­­zoleum în memoria eroilor morţi. — Il e Birbul, pittactul jude­ţului Solu Mare, care a fost tus­­pendit, a fost numit prefect al oraşului Sămar. Delegaţia col. Bălănescu a încetat. Prefect al ju­deţului es­te dl Ioan Bâitescu. — Comisia de unificare a im­pozitelor a lucrat azi la ministe­rul de finanţe. Întâi se va face impozitul comun pe venit. — Un d regat al ministerului de refacere, a plecat is Sibiu, pentru a lua în primire depozitul auto­mobilelor rămase dela germani. Sofia. — Stambulinski a piecat la Viena și Praga, tă trateze cu Beneș, intrarea Bulgariei în mica Antantă. Varșovia. — Tratativele de pace încep la 16 Sept. Ia Riga. Parut. — Presia anunță o vi­zită apropiată a lordului Millner. Berlin. — Tratativele între Ger­mania §i Polonia încep la 1 Oct. Budapesta. — Ziarele se ocupă cu reluarea raporturilor diplomatice cu România. Contele Teliki vede în reluarea acestor raporturi con­solidarea politicei paşnice maghiare. Bucureşti. — Tzigara Samurcaş a fost însărcinat cu studierea lu­crărilor de artă in Ardeal. Bucureşti. — Din cauza felului cum se anchetează incendiul de la Constanţa societăţile de asigurare au refuzat asigurarea mărfurilor din depozitele sloiului. Roma. — Agitaţiile mun­citoreşti în uzinele italiene au încetat. Muncitorii s’au declarat contra bolşevis­mului. San-Paolo. — Sa zvoneşte de izbucnirea unei revolujiaai ţără­neşti în Iugo-Slavia, care are ca­racter separatist al Croaţiei de Serbia. Praga. —■ Ziarul oficial sârbo­­croato-slavon publică autorizarea exportului de mărfuri în România cu garant­a plăței în lei. Lyon. — Trke Ionescu a avut o importantă convorbire la Aix-les - Bains ca Giolitti. v I TIPOGRAFIA „GAZETA TRANSILVANIEI*. JSr. 896 — 1920 ▼A ■ f Banca Centrală Y A El ▼ A m Y A pentru industrie şi comerţ s. p. a. Piliala: SITotul Str. Cisnădiei Mr. H 53. A a primit cu I Septimrie a. c. f Reprezentanţa - -- GeneralăY A Y A a renumitelor maşini de scris REMINGTON f pentru Transilvania, Bănat şi părţile ungurene "! Claviatură universală pentru limbile română,­­ franceză, germană, maghiară, italiană, etc. Y A B ▼ Aes ▼ A SS Y A H ▼ A El Y A @ Băncile şi Instituţiile de Credit, cari au 9 © Safes, pot introduce sonerii de alarmă în ® ® tezaur, adresându-se ® • Societăţii Anonime „1E0AN0“ • © Bucuresti, Str. Gviragh­eor­ghevici Nr. 7. ® care a mai executat astfel de lucrări. mmn ^ II Autofitărife ca şi Instituţiile mari, care au­­ nevoie de instalaţiuni electice, lumină şi pi forţă, instalaţiuni mecanice şi industriale sunt rugate a se adresa ■ Societăţii Anonime „MEGANO“ Cluci­reşti, Str. Moragh­eorghevici Mr. Z. II special organizată In acest scop, având un gig personal technic şi de execuţie rutinat. YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYA® < < ◄ ◄ < ► ► ► Raiust Anton O© au­stanţa, Str. General Manu 22. Vechiul şi cunoscutul magazin de manufac­tură şi galanterie „Un-gr©S?‘ posedă Stămburi, americi, Zefirri, Sifoane, Madepoloane, bumbace şi alte diferite articole de manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabricelor engleze, fran­ceze, italiene şi americane. 63—75 H A A A A A A A A A A *4 A A A A A A A A A A A A A A ® aoooooooooooooooooooooooooo o © Firmele technice şi electrice (revânzători)­­ din ţinuturile alipite României, sunt rugate­­ a trimite adresele lor Societăţii Anonime Q § „MECANO" § 8 Articole iechstie® so eieefpice § Q Bucureşti, Str. Karagh­eorgh­evici Nr. 7, Q ip!­ OOOCGGOOOOOOOOGOO08OOOOQOOO Avem onoare a aduce la cunoştinţă că am deschis Banca pentru circulaţia mărfurilor­­ Societate Braşov, Strada Vămii No. 17-Primim spre cea mai solidă şi promptă executare afa­ceri de Bancă, mărfuri şi comision de tot felul. Pentru deposite simple bonificăm . . . 4 % şi pentru deposite cu termin..........................................41/2 % Cu toată stima ligRECrr­On­EA B&iftcei pentru circulaţia mărfurilor, Soc. Anon. Friedrich Czeli m. p. Preşedinte: Dr. Rudolf Czeli m. p. Director.

Next