Gazeta Transilvaniei, septembrie 1920 (Anul 83, nr. 188-206)
1920-09-16 / nr. 196
crefize Cujului, de unde să să se ducă nimic afară, pentru alte oraşe. Este anonevom de organizarea consumatorilor. Numai dacă conscrivitorii vor frima o forţă organizata, se vor impune autorităţilor soluţiunile practice ce le propunem. Prof. univ. Bănuscu ia din nou cuvântul şi spune că nu aprobă propunerea vorbitorului precedent, fiindcă ne-am încredinţat că nu ne putem bizui pe concuraşi autorităţilor. Nu e de loc o exagerare, când spttra că murim de foame. Aici pe piaţă nu e nimic decât câteva coşuri cu mere. Suntem convinşi că autorităţile din Cluj sunt absolut incapabile. Ne-am lovit de incapacitatea poliţiei, a primarului şi a secretarului general de la interne, Inchipuiţi-vă, fiindcă eu mi-am făcut datoria în comisiunea de anchetă, am fost luat de piept de poliţişti şi arestat. La ce concurs ne putem dar aştepta din partea acestei poliţii. Să cerem ca toată puterea să fie dată autorităţei militare, care dispune de autoritatea necesară. Să-şi depună autorităţile civile mandatul, fiindcă cu aceste păpuşi nu se poate face nimic, dar cu puterea militară se vor pune la respect toţi speculanţii. Aşa nu mai poate merge. Prefectul e o păpuşă, primarul asemenea, iar secretarul dela interne, o iluzie. Prof. univ. Stefinescu Goangă a spus următoarele: ca să se vadă ce concurs pot da autorităţile civile, e destul sî vă spun, că atunci cind a’au max’malizat preţurile, ni i’a răspuns că aceasta înseamnă dispoziţia alimentelor din piaţă. De ce n’au venit d-lor cu alte so- ruflori ? Primarul ni s'a plâns că măsurile sale nu le execută polţia Ne-am dus acolo şi prefetul a convocat pe poliţişti şi într’o poză teatrală a spus că în douăzeci şi patru de ore cine nu execută ordinele lui, va fi pedepsit. Nu s’a ales însă nimic nici din această ameninţare. Din luna iulie s’au adus din Bucureşti la Cluj, 27 vagoane de grâu — dar n’au ajuns pe piaţă, pânea nu s’a oftinit. Am implorat destul concursul autorităţei civile, dar nu l-am căpătat. Poliţia ne-a arestat, când am făcut această experienţă. Secretarul general Bucşan ne-a spus : cine v-a pus pe d-voastră să stabiliţi preţuri maximale? Vedeţi clar, că noi consumatorii nu ne putem aştepta la concursul lui. II dă mai curând exploatatorilor noştri. E foarte dureros că noi Românii trebuie să facem critică autorităţilor româneşti. Rectorul Dimitriu a spus : nu pot Împărtăşi concepţia d-lui Bănescu, din punct de vedere al dreptului ; e inadmisibilă substituirea, toate autorităţile au menirea lor şi nu se poate să calce o autoritate atribuţiile alteia. Numai prin lege specială se poate face. Mâine soseşte ministrul de interne. Propun să prezentăm un memoriu, în care să-i arătăm suferinţele din ultimele luni. Până atunci, ca soluţie practică, propun să formăm o gardă în jurul casei primarului, prefectului, cum s-a procedat în Franţa. Trebuie să aflăm ce mănâncă D-or. Dacă li se aduce carne, s’o luăm, să sufere şi ei ca şi noi. Numai atunci se vor mişca in Interesul publicului. Prof. Bănescu propune o moţiune telegrafică, către d-l general Averescu .Criza de alimente primită de retragerea coroanelor a atins marginile extreme. Piaţa de zarzavaturi este pustie, măcelăriile fără carne, iar brutăriile asaltate de public. Populaţia română ameninţată de foame. Autorităţile civile incapabile să pună capăt râului. Nici o măsură, nici o constrângere a speculanţilor cari vor să compromită noua stare de ordine românească. De aceea, funcţionarii publici, desssădâjduîţi, se îndreaptă către D-Voastrâ şi vă cer să daţi depline puteri autorităţei militare să facă ceea ce nu pot face autorităţile civile. La propunerea prof. Dimitriu şi Lepădatu s’a modificat aliniatul din urmă astfel : .Cere d-lui prim-ministru să ia măsuri urgente şi radicale, la nevoie cu concursul autorităţei militare. S’a hotărit că o delegaţie să se prezinte dial ministru de interne, care va sosi la Cluj. Delegaţiunea îi va expune situaţia intolerabilă de aci. O nouă consfătuire are Ioc szl în chestia crizei de locuințe. începând din 15 Sept. orchestra orașului va concerta pe Promenada de jos numit Joia la 5 ore d. p. și Dumineca la li1/* ore. Mormintele eroilor Ca toate demersurile făcute din partea autorităţilor şi particularilor mai zac încă şi astăzi resfirate prin locuri de arătură, prin văi şi câmpii oseminte de-ale eroilor neamului, cari aşteaptă să fie strânse şi înmormântate la un loc de onoare, demn de memoria eroilor liberatori. Condus de acest gând frumos, inimosul nostru căpitan Ioan Iarga, comandantul Lagărului de prisoniieri din Braşov, care şi până acuma a binemeritat pentru mormintele Eroilor, adresează cu aprobarea d-lui comandant al garnizoanei Braşov următorul: APEL ! ! Către toţi românii şi oameni de inimă. Nu lăsaţi eroii noştri părăsiţi pe câmpii ! Fac călduros apel către d-nii preoţi, învăţători, conducători, intelectuali şi tinerimea studioasă din toate comunele României Mari, ca pentru morminele Eroilor cazuţi pentru întregirea neamului, cari zsc prin diferite locuri, dealuri, câmpii, păduri, etc. etc., să se formeze societăţi cu scopul de s-i aduna ; în caz de sunt necunoscuţi într’un mormânt comun, la locul cuvenit, in cimitire, în caz de se ştie nemie, tot acolo în Cimitire, dar lângă mormintele comuns. Relaţii referitoare la aceste lucrări, exhumări sunt la dispoziţie şi se pot da oricând, în ce priveşte împodobirea mormintelor cu cruci de piatră, încă se peste adresa subsemnatului, că se trimit gratuit. Braşov, 5 Septembrie 1920. Căpitan lorgia Ioan Comand. Ligăru lui „Cetâţuia® Braşov. Surorile de ocrotire — Creşterea şi menirea lor. — — Fine. — Un psiholog mare a zis, că îmbrăcămintea curată, igienică e o pază pentru sufletul omenesc. Astfel în atmosfera curată de aci, s'au desvoltat şi s’au cultivat elevele acestea. Ziua le e împărţită astfel, că au zânie trei ore teoretice şi o jumătate de zi practică în clinice şi la aşile de copii. E trist că femeile noastre nu cunosc importanţa higienei. Mama care n’a pregetat ani de zile nimic, ca să-i dea fiicei sale educaţia cea mai bună, ar fi mirată dacă i-am spune, că fata ei ştie multe, dar toate acestea nu înseamnă nimic pentru fericirea căsătoriei viitoare. Ea n’a Învăţat importanţa mare care trebuie s’o dăm desvoltării noului născut. Despre aceasta nici nu se vorbeşte, deşi nu toate ţările e uzul, să se adauge în zestrea fetei şi leagănul copilaşului. Mama, care-i mandră că fata ei şte să coacă pâinea cea mai frumoasă, să rânduiască casa Întreagă mai bine ca ori care fată din vecin, n’a Îndrumat pe fata cum să gijească, şi să ferească copilaşii care va veni, de multele lucruri stricăcioase, care pot cauza Îmbolnăviri pentru viaţa întreagă. Ele însăşi au perdut copii, au suferit cu ei şi pentru ei, n’au învăţat însă cum să-şi ferească pe fiica lor de greutăţile prin care au trecut ele. Şi cum să răzbună această neştiinţă! Câte jertfe cad un de an,fiind că n’a fost cine le’ndruma. Spre bucie neamului nostru întreg, trimitem surorile de ocrotite în toate ţinuturile. Ele vor fi mâna dreaptă a medicului. Ele vor ajuta să liniştească pe mama înspăimântată, care nu şi ştie ajuta, văzând odorul ei aiurând în ferbinţeli. Sora va alina suferinţele copilului, aplicând comprese şi urmând cu pricepere ordinaţiunile medicului. Ea va Îndruma Insă şi pe tânăra mamă, cum să îngrijească mama pa copilaşul sănătos, cum să-l nutrească ca să nu se îmbolnăvească. La îmbolnăviri molipsitoare, va sta mama In ajutor, să ferească pe ceilalţi copii de primejde Sora de ocrotie n’are să înlocuiască nici pe moaşa, cum se crede din eroare, nici nu e chemată să îngrijească pe bolnavi. Ea învaţă îngrijrea bolnavilor, ca să ştie atâta în caz de nevoi, dar scopul care au să-l îndeplinească e e, e mai înalt. Ele au să ajute mamelor rpsite, la toate necazurile lor mici şi mari. Le vor da învăţături bune cum să le uşureze copiilor traiul, căutând căi ei mijloace ca să-i facă posibil femeii muncite, să-şi ţie copii în bună rânduială şi întră cât se poate mai igienic, va da mână de ajutor, să poată câştiga mai uşor traiul zlnic, veghiând în absenţa mamei copilaşii mici şi neajutoraţi. Iar mama nefericită va închide ochii mai liniştită, ştiind că copii ei nu vor ajunge pe drumuri, fiind îngerul păzitor al lor, întrupat lângă ea, uşurându-i Sora de ocrotire suferinţele ei trupeşti şi sufleteşti. Ludea. Joi, 9 Septembrie 1920. Str. General Berthelot 22 N-avem îndeajuns cuvinte să condamnăm atitudinea lipsită de tact şi insultătoare a amintitului proprietar, care în loc să stea în ajutor unor vilegiaturişti în momente atât de critice, se dimite să inzule în mod atât de grosolan nişte dame din înalta societate din vechiul regat. Impresiile, cari le duc cu sine damele inzultate, nu, vor fi de joc măgulitoare pentru neamul, din care face parte d-l Schil. GAZETA TRANSILVANIEI INFORMAŢIUNI Guvrnul a acordat o subvenţie de 500 mii lei Operei române de Cluj Ministru plenipotenţiar la Tokio a fost numi d-l Edgar Mavrocordat, fost ministru la Viena. « Bandiţii de automobile se înmulţesc. Alaltăeri doi necunoscuţi au angajat în Bucureşti pentru o cură automobilul Nr. 705, condus de şoferii Paul Iordănescu şi Teodor Constantinescu Părăsind Bucureştii, bandiţii au asasinat pe ambii şoferi pe la spate şi după ce i au omorît, i-au aruncat într’o groapă de pe teritorul comunei Horia din judeţul Ilfov. Apoi au dispărut cu maşina. Se crede că au luat drumul spre Basarabia.* ».Asociaţia funcţionarilor publici secţia judeţului Braşov, în 18 Sept 1920, la orele 3 d. a. îşi va ţinea adunarea generală extraordinară în Palatul Junttţiei, etaj I., fila Nr. 68. Toţi membrii „Asociaţiei® sunt rugaţi a lua parte la adunare. * Societatea „Profilaxia Tuberculosez® a cărei filială din Braşov s a înfiinţat pe la finea luni. Aprilie a. c. şi care urmăreşte scopul atât de uman a combate întinderea unei plaje atât de primejdioase pentru omenire cum e tuberculoza, şi-a început deja activitatea ei atât de binefăcătoare printre bolnavii tubrrculoşi,săraci, cari bolnavi primesc deja în localul Policlinicei (Strada Neagră) consultaţiuni gratuite dda d. O. Sgsrdeli, membru în comitetul de direcţie a susnumitei societăţi, dându-i -se încă pe lângă aceasta, atât medicamentele cât şi laptele necesar gratuit. Pentru ca această societate, de mare importanţă faipefătoare pentru întreaga populaţie braşoveană', indiferent de naţionalitate — căci toţi bolavii sânt egali trataţi — sa poată să-şi ajungă pe dt p in scopul ce-l urmăreşte, dârd bolnavilor în toată pnvinea stutoateie cele nai eficace; e necesar ca societatea să se bucure de tot sprijinul publicului din braşov, căci ca lucrează pentru toţi şi ttârne intr’acolo să-i fereasca pe toţi a se contagia de aceasta boală prin isparea celor bolnavi de cei sănătoşi. E deci de dorit, ca fiecare om inteligent şi independent, ea judece strid asupra scopului important ce-l urmăreşte societatea, şi atunci nu-i va fi cu greu nimenui a citricui mica taxa anuală de 10 Lei, făcându-se membru al societăţii la care ii invită cu toată onoarea. Elena A. Mureşianu preşedinta societaţei. Ziarele din localitate sunt rugat® a reproduce acest apel. Taxele de membru se primesc la d-na Cecilia Megay, casiera societății, Strada Mihail Weiss J nr. 31, de la orele 9—10 a.m. * O plângere Un domn Schilir sultă, dame române. Suntem rugaţi a da loc următoarei plângeri : Domnule Director, Fiind In escursiune cu fiul meu spre Honterus cu Dnele şi Drele Mircescu şi cu Dna doctor Libert cu fiul şi rătăcind drumul prin pădure, am eşit întâmplător în dreptul unei căsuţe dinspre care se zăreau mai multe femei. Apropiindu-ne mai mult, am fost întâmpinate cu gesturi arogante, vorbind o limbă pe care nu o cunoşteam, totuşi am înţeles că ne aflam pe proprietatea unui Domn Schil şi tre sbue să plecăm. Orice explicaţie era inu-tilă, căci neaşteptând măcar sâ ne orientăm bine, ş’au dat drumul câinilor, care ne-au alungat în ţipetele şi râsul acelor femei. In învălmăşeala aceasta şi apârându-ne de câini, după un lung drum, am remarcat că mi-am pierdut geanta cu o voaletă, bani şi obiecte de valoare. Din această causă m’am reîntors imediat însoţită de Dna Maria Libert spre a-mi căuta geanta perdută. Zărindu-mă iar, ceata acelor femei de data aceasta au chemat în ajutor pe un neamţ înalt, care galben la faţă şi furios, fără să mai aştepte nici o explicaţie, a început să urle sălbatec, apropiindu-se ameninţător spre noi, în acelaşi timp din curtea lor se trăgeau focuri de armă. Am plecat imediat, fără să fi putut să-mi găsesc geanta, îngrozită de sălbătăcia acestui fioros neam, care avusese timpul să răcnească că el e proprietarul acelui domeniu şi se numeşte Schil, ocărind românii, autorităţile şi armata noastră. Primiţi Die Director odată cu mulţumirile mele, distinsele mele salutări. Dna A. Măciucescu. v Nr. Mag. 14430/920. Publicaţi, ane ? Intestinele (mats’e) de cai din abatorul de cai al oraşului se vând pe cale da oferte pentru timpul de la 1 Octomvrie a. c. până în 20 Septembre 1921. Pertractarea ofertelor va avea loc Luni în 20 Septembrie a. c. la orele 11 a. m. în biroul secţiei IV, a consiliului orăşenesc (Strada Aurarilor Nr. 5), unde trebue înaintate şi ofertele cel mai târziu până in 20 Septembre, orele 10 a. m. şi se pot vedea condiţiile de oferte în timpul orelor oficioase. Braşov, în 1 Sept. 1920. Consiliul orăşenesc. De vânzare mere la calitate 1 leu kg., cantităţi mai mari. Strada Ţintaşilor No. 38 A. 1-2 comobilat 2 AilvAIM Âw£i camere şi bucătărie. Strada Ţintaşilor A. No. 58. 1—2 TifticA caută angajamentulul la urgent. Vorbeşte numai ungureşte. Adresa: Stoca Roza, Bulevardul Ferdinand Nr. 2, Braşov. Cafignarii o domnişoară Q G Mitul ca casieriţă la firma D. & R. in ghidam Garajul pentru automobile Fraţii Schiel Braşov, Strada Castelului. Pe vânzare Autoturismul „Fiat" sosit chiar acum. 2—3 Tel&I. Ag. Damian Bucureşti, 15 Sept M. S. Regina pleacă mâne la Curtea de Argeş, pentru a vizita mormintele Voevozilor. — „Monim Orb“ publică legea restaurărei episcopiei gr.-oientare dela Oradia în vechile ei drepturi. — Guvernul a hotărît Înfiinţarea la Măraşeşti a unui oraş model. f^Se va construi an frumos mauzoleum în memoria eroilor morţi. — Il e Birbul, pittactul judeţului Solu Mare, care a fost tuspendit, a fost numit prefect al oraşului Sămar. Delegaţia col. Bălănescu a încetat. Prefect al judeţului este dl Ioan Bâitescu. — Comisia de unificare a impozitelor a lucrat azi la ministerul de finanţe. Întâi se va face impozitul comun pe venit. — Un d regat al ministerului de refacere, a plecat is Sibiu, pentru a lua în primire depozitul automobilelor rămase dela germani. Sofia. — Stambulinski a piecat la Viena și Praga, tă trateze cu Beneș, intrarea Bulgariei în mica Antantă. Varșovia. — Tratativele de pace încep la 16 Sept. Ia Riga. Parut. — Presia anunță o vizită apropiată a lordului Millner. Berlin. — Tratativele între Germania §i Polonia încep la 1 Oct. Budapesta. — Ziarele se ocupă cu reluarea raporturilor diplomatice cu România. Contele Teliki vede în reluarea acestor raporturi consolidarea politicei paşnice maghiare. Bucureşti. — Tzigara Samurcaş a fost însărcinat cu studierea lucrărilor de artă in Ardeal. Bucureşti. — Din cauza felului cum se anchetează incendiul de la Constanţa societăţile de asigurare au refuzat asigurarea mărfurilor din depozitele sloiului. Roma. — Agitaţiile muncitoreşti în uzinele italiene au încetat. Muncitorii s’au declarat contra bolşevismului. San-Paolo. — Sa zvoneşte de izbucnirea unei revolujiaai ţărăneşti în Iugo-Slavia, care are caracter separatist al Croaţiei de Serbia. Praga. —■ Ziarul oficial sârbocroato-slavon publică autorizarea exportului de mărfuri în România cu garanta plăței în lei. Lyon. — Trke Ionescu a avut o importantă convorbire la Aix-les - Bains ca Giolitti. v I TIPOGRAFIA „GAZETA TRANSILVANIEI*. JSr. 896 — 1920 ▼A ■ f Banca Centrală Y A El ▼ A m Y A pentru industrie şi comerţ s. p. a. Piliala: SITotul Str. Cisnădiei Mr. H 53. A a primit cu I Septimrie a. c. f Reprezentanţa - -- GeneralăY A Y A a renumitelor maşini de scris REMINGTON f pentru Transilvania, Bănat şi părţile ungurene "! Claviatură universală pentru limbile română, franceză, germană, maghiară, italiană, etc. Y A B ▼ Aes ▼ A SS Y A H ▼ A El Y A @ Băncile şi Instituţiile de Credit, cari au 9 © Safes, pot introduce sonerii de alarmă în ® ® tezaur, adresându-se ® • Societăţii Anonime „1E0AN0“ • © Bucuresti, Str. Gviragheorghevici Nr. 7. ® care a mai executat astfel de lucrări. mmn ^ II Autofitărife ca şi Instituţiile mari, care au nevoie de instalaţiuni electice, lumină şi pi forţă, instalaţiuni mecanice şi industriale sunt rugate a se adresa ■ Societăţii Anonime „MEGANO“ Clucireşti, Str. Moragheorghevici Mr. Z. II special organizată In acest scop, având un gig personal technic şi de execuţie rutinat. YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYA® < < ◄ ◄ < ► ► ► Raiust Anton O© austanţa, Str. General Manu 22. Vechiul şi cunoscutul magazin de manufactură şi galanterie „Un-gr©S?‘ posedă Stămburi, americi, Zefirri, Sifoane, Madepoloane, bumbace şi alte diferite articole de manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabricelor engleze, franceze, italiene şi americane. 63—75 H A A A A A A A A A A *4 A A A A A A A A A A A A A A ® aoooooooooooooooooooooooooo o © Firmele technice şi electrice (revânzători) din ţinuturile alipite României, sunt rugate a trimite adresele lor Societăţii Anonime Q § „MECANO" § 8 Articole iechstie® so eieefpice § Q Bucureşti, Str. Karagheorghevici Nr. 7, Q ip! OOOCGGOOOOOOOOGOO08OOOOQOOO Avem onoare a aduce la cunoştinţă că am deschis Banca pentru circulaţia mărfurilor Societate Braşov, Strada Vămii No. 17-Primim spre cea mai solidă şi promptă executare afaceri de Bancă, mărfuri şi comision de tot felul. Pentru deposite simple bonificăm . . . 4 % şi pentru deposite cu termin..........................................41/2 % Cu toată stima ligRECrrOnEA B&iftcei pentru circulaţia mărfurilor, Soc. Anon. Friedrich Czeli m. p. Preşedinte: Dr. Rudolf Czeli m. p. Director.