Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1920 (Anul 83, nr. 228-251)
1920-11-25 / nr. 247
JWI « Ultima oră Serviciu! special telegrafie al ziarului „Gazeta Transilvaniei“ BUCUREȘTI. 24 Noemvrie ora 8 dina. (B&diog?anio — Corola). Lyon. — Bursa: Lendra 56,84. Ntw Yoik 16.24. Gtrmanis 28V2, PeTgl* 108, Fp* nia 214. Greci» 145V* Olanda 495Va, Itilî» 25,027*, Fr.'g» 19Vi, Rcmfn’a 28' s, Elveţia 254, Viena 5. Lyon. — „Morning Post“ relevează soliditatea amiciţiei anglo-franceze. Comisiunea de admitere în societatea naţiunilor a hotărît modalităţile de admitere a Statelor solicitante printre cari achitarea da obligation Internaţionale de organizaţie, frontiere precise şi populaţie reprezentând realmente o naţiune. — La 19 curent înaltul comisar francez De Martel a sosit la Constantinopol pe vasul Waldetk Ronseau. — Oemfirul total al refugiaţilor din Corneea este 1.300.000. Roma. — Comeia a aprobat cu 240 contra 10 modificarea Ugei electorale, prin care se recunoaşte dreptul electoral pentru femei în aceleaşi condiţii ca şi pentru bărbaţi. S’a respins propunerea de obligativitate, de asemenea s'a respins şi moţiunea în favoarea votului pentru caporali şi soldaţi. ISauen. Al zecelea congres din Essen al corporaţiunilor creştine a votat în unanimitate moţiunea pentru revizuirea tratatului din Versailles. Stegerwald a propus înfiinţarea unui puternic partid popular creştin naţional participând muncitorilor moderaţi din Germania. Prega. — protes lând an.lasadatul german la P/Ctga contra atacurilor suferite de Germani, guvernul ah a cerut acuze şi-i va despăgubi. Namn. — O mie de reprezentanţi şi uniuniior funcţionarilor au înfiinţat la Mightburg uniunea gerentă a funcţionarilor ca un partid unitar politic şi nttitrai twârd 350.000 membri din comerţ, tehnică, mine şi birouri. Bucureşti. 1 Monitorul Oficial" publică programul desihderii Corpurilor Legiuitoare, care va avea loc Duminecă, 28 Nov., la ora 12, în prezenţa Maj. Sale Regelui. — Majoritatea parlamentară a fost convocată pentru Duminecă seara la o consfătuire în sala Senatului, Atena. — Ziarul grecesc „Tibidromoa Verio Ess* scrie: „Aromânii riglotifi Veris, au decis în unanimitate să treacă de putea opoziţiei, votând în alegiri, pentru activenizelişti, dând, prin ectuala vot de blam tiraniei ventzeUste*. Lyon. — După o informare din Riga, motivele polono-ruse au fost sus-pendute. D. Jofte, delegatul sovietelor, a trimis Sâmbătă o notă diligațiutiei poloneze, informând-o că, deoarece Polonia n a executat diotza adionelă a protocolului din 14 Noembrie privitor la retragerea trupelor poloneze până la graniţă. Negocierile au fost evipendate până la executaea acestei clauze. înştiinţare Colegiul de scrutiniu al cercului electoral Braşov, pentru alegerea de deputat mirean corgrisual. Se întruneşte Duminecă în 15/28 Novembre, la 11 ore i. m. îa sala feat*r? a Liceului ort. român din Braşov. Invit pe P. T. bărbaţi de încredere ai sinoadelor parohiale electorale din acest cerc că se prezinte pentru acest termin, spre a se îndeplini scrutlinul alegerii făcute. Braşov, 10,23 Novembre 1920. Dr. Iosif Blaga, comisar consistorial. Petreceri Petrecerea împreunată cu teatru’ aranjată Sâmbătă în cala Redute de un grup de tineri români din Schelul Braşovului, au avut o frumoasă reuşită morală şi materială, cu tot tipul nefavorabil. Toate punctele programului au fost bine esecutate. Au plăcut mult cu deosebire piesele teatrale „Curiozitate femeiescă* şi „Trei doctori", in care tinerii diletanţi au depus nopii zel şi pricepere. După reprezentante a urmat dansul animat, care a durat până îa zorile zilei. Cum au ratificat Ungurii tratatade a Trianon — O scesă teatrală. — Ce, ocazia Tutiffrare! de răîre Adunarea naţională ungară a tratatului de Trianon, raportorul comisiuneî de afaceri externe Karl Huszar a citit următoarea declaraţie: Adunarea naţională dându-şî consimţământul la ratificarea tratatului de pace dela Trianon, declară" în faţa dreptăţei divine şi adresându-se conştiinţei umanităţii că consideră acest document al păcei care se bazează pe date neadevărate, ca nedrept şica păcătuind contra intereselor comune ale omenirei. Documentul nu este rezultatul discuţiei de către ambele părţi, a faptelor şi intereselor sau al unui acord ieşit din ea, ci impunerea unei voinţe de pace unilaterale. Numai cedând constrângerei irezistibile, Adunarea naţională consimte la ratificare; prin aceasta ea ni vrea “să impuie vre-o obligaţie acelor teritorii cari nu sunt reprezentate în Adunarea naţională. Adunarea naţională îşi exprimă credinţa că după potoirea patimilor ce domnesc actualmente, se va deschide calea pentru îndreptaea nedreptăţilor strigătoare c,omise în numele tratatului de pace. După citirea acestei declaraţii raportorul a demarat că nu poate Invoca niun argument pentru acceptarea tratatului de pace, dar recomandă ratificarea sub presiunea constrângere. El şi-a încheiat declaraţia cu crezul naţional ungar, care a fost ascultat de întreaga adonare în picioare : aCred în Dumnezeu, cred în patrie, cred in dreptatea divină, cred in reînvierea Ungariei“. INFORMATION! In Ardeal, — scrie „Dimineaţa* — nu s’au putut face semănătorile de toamnă din cauza gerului şi a lipsei de seminţe. Secretariate! General de agricultură din Cluj, a Intervenit la Bucureşti, ca tot grâul din Ardeal să fie declarat imobilizat. „Isvestia" din Moscova scrie că guvernul sovietelor a trimes o radiogramă guvernului maghiar, în chestia procesului foștilor comisari ai poporului. In această radiogramă se spune că sovietele au arestat 10 ofițeri unguri ca zălog pentru comisarii poporului din Budapesta. Insă şi fără aceasta declară arestaţi pe toţi ofiţerii maghiari cari trăiesc în lagăre de concentraţi din Rusia şi îi vor trata aşa cum vor fi trataţi comisarii poporului din Budapesta. (Curierul). Cel mai apropiat examen pentru fochific şi maşinişti se va ţinea Duminecă în 12 Decembrie 1920 a. m. la ora 8, înaintea comisiei examenatoare a Statului român, în apartamentele atelierului de reparaţii a C. F. E. (Gara Braşov). Cererilor timbrate privitoare la admiterea la examen, trebuesc anexate: cartea de botez, certificat de moralitate şi dovada unei activităţi de o durată de minimum 6 luni la un cazan sau o ceaşcă cu aburi, aceeaşi fel, despre care se intenţionează a depune examenul. Cererile astfel înzestrate, adresate comisiei examinatoare, trebue înaintate „ Inspectoratului Industrial* Braşov. Noul comitet al societăţii scadermice rom. „Dacia" din Cernăuţi s’a constituit în modu! următor: Preşedinte: Ştefan Moldovan când. in drept. Vice-preşedinte: Vasile Vermeşan stud. în drept. Secretar: I.: Ilie Rotarîn stud. în Ht Secretar II : Ştefan Pavelescu stud. în lit. Bibliotecar: Octavian Danileenu stud în lit. Cassar: Nichita Patra? când. în drept. Econom: George Baitan stud. în drept. Controlor: Eadoxie Teleaga stud. in drept începere de Eurrytaeca, 28 ffîeembrie curent SE VA DESCHIDE! Grădina de iarnă Restaurantul Transilvania SUB 3 NOVA RENOVARE Bodegă şi Restaurant Seara va concerta orhestra Nicu Dumitrescu din Bucureşti. AU SOSIT beţe originale de prima clasă F. L. Popper pentru Domni, dame şi copii- Pantofi de căptuşiţi pentru iarnă şi pantofi de bal. Nagazinul de ghete " isdrich BahmiiSler Braşov, Str. Forţei 131—2 x m x m x m x m Magazia şi Atelier de blănărie de lux v Constantin Pestrea , Str. Prundului nr. 3. A Se sapă lă lilani flP Înv gata şi le diferite Uldul UC 1UX comandă. Se execută orice reparaţiuni la blănărie de lux şi blănărie groasă. Cu preţuri convenabile. 1—8 J m m w A 2 * De vânzare Hf. a# sited „Viața Românească Institut «ie editară, arte strafice, librărie si pepetărie SOCIETATE ANONIMĂ — CAPITAL LEI e.OQO.OQO — prospect deemisiune PENTRU MĂRIREA CAPITALULUI LA LEI 20.000.000 Conform decîzhcnci Adunării Generale extraordinare din 3 octombrie 1920. Societatea „Viaţa Românească*, după aproape un an de existenţă, poate privi cu încredere viitorul* Născută dintr’o imperioasă nevoie culturală, în urma lărgirii graniţelor ţării, ea a fost întâmpinată pretutindeni cu căldură, lucru ce constitue un îndemn sufletesc pentru conducătorii săi ca să facă din ea o paternică instituție, menită să contribue la risipirea întunericului ce pluteşte încă în largă măsură deasupra ţarinelor noastre. . . Primirea entuziastă ce s’a făcut revistei , Viaţa RomâneaSCă*, centrul de închegare al societăţii —a întrecut orice aşteptare. Mărginit deocamdată la un număr de 10.000 exemplare — din pricina greutăţilor de producţie şi a lipsei de hârtie — tristul revistei în curând va fi considabil mărit, ca urmare a numeroaselor cereri, venite zilnic până şi din cele mai îndepărtate colţuri ale Românismului. In jurul acestei mari publicaţii, sa format Asociaţia literară şi ştinţifică „Viaţa ROHlâBeaSCă“, având până acum peste 120 membri — nume dintre cele mai cunoscute în câmpul literelor, artelor şi ştiinţelor româneşti — asigurându-se arifil Revistei o constantă şi variată colaborare. Pe terenul editorial, Societatea (Viata RCB)âS62SCâ" pe lângă lucrările unor scriitori cu reputaţie bine stabilite ca : G. Kroileanu, M. Sadoveanu, D. D. Pătrăşcanu, M. Codreanu, Radu Rosset, G. Galaction, G. Topârlanul a mai achiziţionat multe lucrări literare şi didactice de mare valoare, ca: Operele complecte ale lui Gherea, Dicţionarul Lato-Ronjân al D-lui Ion NMejdfil Cărţile de Cetire pentru învăţământul primar ale D-lui I. Jl. Brăitasca Voineşti, diferite biblioteci pentru eonii etc. Unele din acestea au şi apărut, altele vor vedea în curând lumina tiparului. De asemenea editura „Viaţa Românească* a creat o bibliotecă intitulată „Foi Volante*, menită să aibă un reîndoelnic succes, — principiul ei călăuzitor fiind „Selecţie şi Eftiathl”. Iar pentru a răspândi gustul de lectură şi în masele mari, în curând va apărea, tot în această editură, un ziar literar ,Viaţa Românească, Gurlsi Săptămânal* pus sub priceputa conducere a D-Ior Mihail SadOVeîBU şi Mihail Carp. Pentru ca întregul edifie’u să fie aşezat pe*baze solde, comerţul de librărie şi papetăria a fost intens acf, luându-se măsurile necesare pentru ca librăria «Viaţa românească» din Iaşi, să devie central cel mai indicat de aprovizionare pentru Basarabia, BlICOVina Şi întreaga MO.'dOVl In sfârşit, în timpul din urmă, Societits a cumpărat la Ieşi, str. Vaille Alexandri, un teren de 2000 rop, pe care a şi început construcţia Palatului Societăţii. In curând el va adăposti Institutul noatru de arte grafice, cu cele trei tipografii — proprietate a Societăţii, — cu maşinile rotative, cumpărate în ultimul timp, cu foiroarsle comerciale, redacţionale, administrator, etc. Tor planul nostru pentru creşterea culturii naţionale era prea vast pentru ca să ne mulţămm numai cu întreprinderea comercială şi Industrială din Iaşi. Când am început realizarea lui, am văzut că terenul de activitate este atât de întins, iar forţele colaboratoare atât de mari, încât afacerii noastre a trebuit sâ i se dea cu totul are proporţii decât cele însele. Se simţea nevoe ca să ne statolnicim şi la Capitală României mari şi de aceea am cumpăra în Bucureşti Librăria Alcalay & Comp. ca toate anexele ei întreprinderea Alcalay este cano*uta mai ales ca o puternica C.s5 editorială. Fondul ei comercial, devant proprietata SideDt'l se compune din: MipZinelB El8 desfacere din Gaisa VtCtOTlal 37 si 8tr. Lipscani 88; Institutul de arta Grafica «Universala* din sV. Covaci 14; Depozitul de Mărfuri din str. Matei Miloc, Depozitul din str. Gob Icessu No 9; apoi imreag-» Editura literari, didactist, ştiinţifici şi jridici (Codul General al României de C. Hamangiu, Godul de Comerţ Comentat şi Biblioteca juridica de M. A. Ramutreseu), cu răspândita «Biblioteca pentru toţi*, icr*să enciclopedie cuprinzând peste 1000 da lucrări diferite, care se găsesc astăzi in mânile tuturor, cu bibliotecile «Lumen*, «LUCRătorUl*, „Colecţii AlMlşy , »Biblioteca Agricultorului Român*, etc. etc. întreprinderea Alcalay contopindu-se cu creaţiunile noastre din Iaşî, Societatea «Viaţa RomâneiS8&» a câştigăt pe lângă elementele directive de până acum şi con lucerna D*l nl A- MLll Alcalay, fostul proprietar al firnii Alcalay & Comp precum şi al lui Simon Benvenistl, Directorul şi p?*curatorul veche! firme. Societatea no s'rj dev.'ne astfel o forţă de mâna întâia, care poate să purceadâ acuma la realizarea planurilor sale de acrivitate, cu mai multă râvnă şi cu o deplină încrectere îa izbândă. Pentru a valorif'ca însă toate aceste echiziţiuni şi întreprinderi comerciale, ornâad'- le în conformitate cu noule cer nţi culturale »le f*Hf» Consiliul de Administraţie în şedinţa sa din 3 Sept. şi Adunarea Generală extraordinară din 3 Octombri* crt au decis mărirea capitalului său social la 20 000.000 lei. Pentru acest scop se emit 28000 acţiuni, a 500 lei valoare nominală, pe cursul de Lei 520, fiecare acţiune, din care Lei 500 pentru capital şi Lei 20 cheltuelile emisiunei. Jumătate din acţiuni sunt nominative şi jumătate la purtător. Din aceste 28000 acţiuni 15.200 sunt rezervate D-lui A. Micu Alcalav, iar restul de 12.800 se dau în subscripţie publică. Vechii acţionari au dreptul de a obţine o acţiune nouă pentru fiecare acţiune ce posedă. Acţiunile pentru care nu se va exercita dreptul de opţiune, rămăn la dispoziţiunea Consiliului care va decide ca nu va crede de cuviinţă. Subscrierile se fac in zilele de 22—20 Noembrie 1920, la Sediul Central „ Viaţa Românească” Iaşi Strada lăpuşneanu 33; la Sucursala Societăţii din bucureşti, Librăria Alcalay, Calea Victoriei 37 şi strada Lipscani 88; la Cercul Didactic din laşi, strada Lăpuşneanu precum şi la următoarele bănci : Banca Marmorosch Blank & Co., Bucureşti şi la toate sucursalele sale. Banca de Scont a României şi la sucursalele sale. Banca Comerţului din Craiova şi la sucursalele sale. • Banca de Comerţ şi Credit din Praga, Bucureşti. Banca Naţiunii, Bucureşti. Banca Franco-Română, Bucureşti şi la sucursalele sale. Banca Fortuna, Bucureşti. Banca Sindicatului Agricol Ialomiţa, Bucureşti. Banca Moldova, Iaşi. Banca Dacia, Iaşi. Banca Centrală pentru Comerţ şi Industrie, Cluj. Banca Olteniei din Craiova. Banca Centrală, Floeşti. Centrala Băncilor din Provincie str. Bursei 2 şi la afiliatele sale: Banca de Comerţ şi Agricultură, Galaţi; Banca Economia din Focşani; Banca Moldovei de Jos, Bârlad; Banca Comercială, T.Severin; Banca Frăţia din Focşani; Banca Oltului Slatina; Banca Romaneţi, Caracal; Banca populară din Piteşti; Banca de Scont, Craiova; Banca bârladului, Bârlad; Banca Sindicatului Agricol, Tecuciu; Banca Comerciului, Bacău; Banca Covurlui, Galaţi; Banca buzăului, Buzău; Banca Râmnicului, R.Vâlcea; Banca Vâlcea, R.Vâlcea; Banca Milcov, Focşani; Banca Carpaţi, C.Long; Banca Moldovei de Sus, Dorohoi; Banca Vlădila, Caracal. Fiecare subceritor va depune la subscriere o sumă de Lei 220, din care Lei 200, ca prim vărsământ asupra capitalului și Le 120, cheltuiele de emisiune. La această sumă de lei 200, se bonifică imediat o dobândă de 0/$ pe an, calculată dela data de 30 Novembrie şi până la 31 Decembrie 1920. Restul de Lei 300, pentru fiecare acţiune, urmează să fie vărsat la 1—15 Ianuarie 1921. Se pot primi la subscriere şi vărsăminte integrale. In acest caz se bonifică imediat, la suma de Lei 500, o dobândă de PV, pe termenul dela dat de 30 Noembrie şi până la 31 Decembrie 1920. Acţiunile beneficiază de întreg divideniul anului 1921. Subscrierile se fac pe anume imprimus, puse la dispoziţia subscriitorilor de casele unde se free subscrierea şi care vor elibera fiecărui subscriitor o chitanţă provizorie. Acţiunile definitive se vor elibera odată cu vărsământul dela 15 Ianuarie 1921, lanî de rasă 2 căsun*IMM o căruţă şi 3 perechi de hamuri şi 2 şei- Informaţiuni Strada Bisericei române 15. 4—5 tipografia „gazeta transilvaniei*. CONSILIUL D£ ADMINISTRATIVE: PREŞEDINTE: PETRU PONI Preşedintele Academiei Române, Preşedintele de onoare al Asociaţiei Corpului Didactic din România, fost Ministru VICEPREŞEDINŢI: CALESSIU MIHAIL SADOVEANU Advosat, mare proprietar, fost Senator Literat MEMBRII: C. Stere, Profesor Universitar, fost Preşedinte al „Sfatului Ţârii* din Basarabia; M. $80l6SCB, Profesor Universitar, Consier la Banca Marmorosch Blank & Co., fost Ministru; W. Binerfflăn, Director al Băncei Marmorosch Black & Co . A. MÎCI1 AlCalay, mare proprietar, mare industriaş, fost proprietarul şi conducătorul Librăriei Alcalay & Comp. din București; Petru IliesCU, fost proprietar al Tipografiei „Dacia" şi al Librăriei „Nouă din laşi; Gr. T. Coarbcă, Dractorul „Băncii Populare“ din Piteşti, Consilier la Banca de Scont a României, Senator; G Ibrăileanu, Profesor Universitar; Dr. P. CîZâCU, Medic, fost Preşedinte al Consumat de Directori din Basarabie; I. Simi0D8SCQ-RlmniC8âRU, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Banei de Industrie şi Credit din Prssga, mare proprietar, fost Deputat; Ştefan GheorghiU (Huşi),mare proprietar, mare industriaş, fost Senater; I. R. Heguţ, Director al Băncii „Eîoaoma" din Focşani. D. D. Pătrăşeanu, literat, fost deputat. CENZORI: 5b- Gr. Gheorghiff, Profesor, Iaşi; G. Botez, Profesor, Iaşi; Jr. Arbrel GrăCÎOnaSCu, P.B ÎGîor, Sibiu. COMITETUL DE DIRECŢIUNE: D. D. Pătrăşcanu, Administrator-Delegat literar şi Reprezentantul General al Societăţii la Bucureşti; AMICB AlCalay, Administrator Delegat şi Director-General de Comerţ; Petru UI8SCH, Administrator-Delegat technic şi comercial; Sache Petreanu, Director-General Administrativ, SlEtOS RecveilStr, Director Comercial. rv* T * m.-* - —— ------— ..... gAZEfay»A»Biryamai