Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1920 (Anul 83, nr. 228-251)

1920-11-25 / nr. 247

JWI « Ultima oră Serviciu! special telegrafie al ziarului „Gazeta Transilvaniei“ BUCUREȘTI. 24 Noemvrie ora 8 dina. (B&d­iog?anio — Corola). Lyon. — Bursa: Lendra 56,84. Ntw Yoik 16.24. Gtrmanis 28V2, PeTgl* 108, Fp* nia 214. Greci» 145V* Olanda 495Va, Itilî» 25,027*, Fr.'g» 19Vi, Rcmfn’a 28' s, Elveţia 254, Viena 5. Lyon. — „Morning Post“ relevează soliditatea amiciţiei anglo-franceze. Comisiunea de admitere în societatea naţiunilor a hotărît modali­tăţile de admitere a Statelor solicitante printre cari achitarea da obli­gation­ Internaţionale de organizaţie, frontiere precise şi populaţie re­prezentând realmente o naţiune. — La 19 curent înaltul comisar francez De Martel a sosit la Con­stantinopol pe vasul Waldetk Ronseau. — Oemfirul total al refugiaţilor din Corneea este 1.300.000. Roma. — Comeia a aprobat cu 240 contra 10 modificarea Ugei electorale, prin care se recunoaşte dreptul electoral pen­tru femei în aceleaşi condiţ­ii ca şi pentru bărbaţi. S’a res­pins propunerea de obligativitate, de asemenea s'a respins şi moţiunea în favoarea votului pentru caporali şi soldaţi. ISauen. Al zecelea congres din Essen al corporaţiunilor creştine a votat în unanimitate moţiunea pentru revizuirea tratatului din Versailles. Stegerwald a propus înfiinţarea unui puternic partid popular creştin naţional participând muncito­rilor moderaţi din Germania. Prega. — protes lând an.lasadatul german la P/Ctga contra ata­curilor suferite de Germani, guvernul ah a cerut acuze şi-i va des­păgubi. Namn. — O mie de reprezentanţi şi uniuniior funcţionarilor au înfiinţat la Mightburg uniunea gerent­ă a funcţionarilor ca un partid unitar politic şi nttitrai twâr­d 350.000 membri din comerţ, tehnică, mine şi birouri. Bucureşti. 1­­ Monitorul Oficial" publică programul des­­ih­derii Corpurilor Legiuitoare, care va avea loc Duminecă, 28 Nov., la ora 12, în prezenţa Maj. Sale Regelui. — Majoritatea parlamentară a fost convocată pentru Du­minecă seara la o consfătuire în sala Senatului, Atena. — Ziarul grecesc „Tibidromoa Verio E­ss* scrie: „Aro­mânii riglotifi Veris, au decis în unanimitate să treacă de putea opo­ziţiei, votând în alegi­ri, pentru activenizelişti, dând, prin ectuala vot de blam tiraniei ventzeUste*. Lyon. — După o informare din Riga, m­­­o­ti­vele polono-r­use au fost sus-pendute. D. Jofte, delegatul sovietelor, a trimis Sâmbătă o notă diligațiutiei poloneze, informând-o că, de­oarece Polonia n a executat diotza ad­­ionelă a protocolului din 14 Noembrie privitor la­ retragerea trupelor poloneze până la graniţă. Negocierile au fost evipendate până la executaea acestei clauze. înştiinţare Colegiul de scrutiniu al cercului electoral Braşov, pentru alegerea de deputat mirean corgrisual. Se întruneşte Duminecă în 15/28 No­vembre, la 11 ore i­. m. îa sala feat*r? a Liceului ort. român din Braşov. Invit pe P. T. bărbaţi de încre­dere ai sinoadelor paro­hiale elec­torale din acest cerc că se prezinte pentru acest termin, spre a se în­de­plini scrutlinul alegerii făcute. Braşov, 10,23 Novembre 1920. Dr. Iosif Blaga, comisar consistorial. Petreceri Petrecerea împreunată cu teatru’ aranjată Sâmbătă în cala Redute­ de un grup de tineri români din Schelul­ Braşovului, au avut o fru­moasă reuşită morală şi materială, cu tot t­ipul nefavorabil. Toate punctele programului au fost bine esecutate. Au plăcut mult cu deo­sebire piesele teatrale „Curiozitate femeiescă* şi „Trei doctori", in care tinerii diletanţi au depus nopii zel şi pricepere. După repre­zentante a urmat dansul animat, care a durat până îa zorile zilei. Cum au ratificat Ungurii tratata­­de a Trianon — O scesă teatrală. — Ce, ocazia Tutiffrare! de răîre Adunarea naţională ungară a tra­tatului de Trianon, raportorul co­­misiuneî de afaceri externe Karl Huszar a citit următoarea decla­­raţie: Adunarea naţională dându-şî consimţământul la ratificarea tratatului de pace dela Tria­non, de­clară" în faţa dreptăţei divine şi adresându-se conşti­inţei umanităţii că consideră acest document al păcei care se bazează pe date neadevă­rate, ca nedrept şi­­ca păcă­­tuind contra intereselor co­­mune ale omenirei. Documen­tul nu este rezultatul discu­ţiei de către ambele părţi, a faptelor şi intereselor sau al unui acord ieşit din ea, ci impunerea unei voinţe de pace unilaterale. Numai ce­dând constrângerei irezistibile, Adunarea naţională consimte la ratificare; prin aceasta ea ni vrea “să impuie vre-o o­­bliga­ţie acelor teritorii cari nu sunt reprezentate în Adu­­narea naţională. Adunarea naţională îşi ex­primă credinţa că după poto­­irea patimilor ce domnesc actualmente, se va des­c­­hide calea pentru îndrepta­­ea nedreptăţilor strigătoare c,omise în numele tratatului de pace. După citirea acestei declaraţii raportorul a demarat că nu poate Invoca ni­­­un argument pentru acceptarea tratatului de pace, dar recomandă ratificarea sub presiu­nea constrângere­. El şi-a încheiat declaraţia cu crezul naţional ungar, care a fost ascultat de întreaga a­donare în picioare : aCred în Dumnezeu, cred în pa­trie, cred in dreptatea divină, cred in reînvierea Ungariei“. INFORMATION! In Ardeal, — scrie „Dimineaţa* — nu s’au putut face semănătorile de toamnă din cauza gerului şi a lipsei de seminţe. Secretariate! Ge­neral de agricultură din Cluj, a Intervenit la Bucureşti, ca tot grâul din Ardeal să fie declarat imobi­lizat. „Isvestia" din Moscova scrie că guvernul sovietelor a tri­mes o radiogramă guvernului maghiar, în chestia procesului foștilor comisari ai poporului. In această radiogramă se spune că sovietele au arestat 10 ofițeri unguri ca zălog pen­tru comisarii poporului din Bu­dapesta. Insă şi fără aceasta declară arestaţi pe toţi ofiţe­rii maghiari cari trăiesc în lagăre de concentraţi din Ru­sia şi îi vor trata aşa cum vor fi trataţi comisarii popo­rului din Budapesta. (Curierul). Cel mai apropiat examen pentru fochific şi maşinişti se va ţinea Duminecă în 12 Decembrie 1920 a. m. la ora 8, înaintea comisiei examenatoare a Statului român, în apartamentele atelierului de repa­raţii a C. F. E. (Gara Braşov). Cererilor timbrate privitoare la admiterea la examen, trebuesc a­­nexate: cartea de botez, certificat de moralitate şi dovada unei acti­vităţi de o durată de minimum 6 luni la un cazan sau o ceaşcă cu aburi, aceeaşi fel, despre care se intenţionează a depune examenul. Cererile astfel înzestrate, adresate comisiei examinatoare, trebue înain­tate „ Inspectorat­ului Industrial* Braşov. Noul comitet al societăţii scader­mice rom. „Dacia" din Cernăuţi s’a constituit în modu! următor: Preşedinte: Ştefan Moldovan când. in drept. Vice-preşedinte: Vasile Vermeşan stud. în drept. Secretar: I.: Ilie Rotarîn stud. în Ht Secretar II : Ştefan Pavelescu stud. în lit. Bibliotecar: Octavian Danileenu stud în lit. Cassar: Ni­­chita Patra? când. în drept. Eco­nom: George­ Baitan stud. în drept. Controlor: Eadoxie Teleaga stud. in drept începere de Eurrytaeca, 28 ffîeembrie curent SE VA DESCHIDE! Grădina de iarnă Restauran­tul Transilvania SUB 3 NOVA RENOVARE Bodegă şi Restaurant Seara va concerta orhestra Nicu Dumitrescu din Bucureşti. AU SOSIT­ beţe originale de prima clasă F. L. Popper pentru Domni, dame şi copii- Pantofi de căptuşiţi pentru iarnă şi pantofi de bal. Nagazinul de ghete " isdrich BahmiiSler Braşov, Str. Forţei 13­1—2 x m x m x m x m Magazia şi Atelier de blănărie de lux v Constantin Pestrea , Str. Prundului nr. 3. A Se sapă lă lilani flP Înv gata şi le diferite Uldu­l UC 1UX comandă. Se execută ori­ce reparaţiuni la blănărie de lux şi blănărie groasă. Cu preţuri convenabile. 1—8 J m m w A 2 * De vânzare Hf. a# sited „Viața Românească Institut «ie editară, arte strafice, librărie si pepetărie SOCIETATE ANONIMĂ — CAPITAL LEI e.OQO.OQO — prospect deemisiune PENTRU MĂRIREA CAPITALULUI LA LEI 20.000.000 Conform decîzhcnci Adunării Generale extraordinare din 3 octombrie 1920. Societatea „Viaţa Românească*, după aproape un an de existenţă, poate privi cu încredere viitorul* Născută dintr’o imperioasă nevoie culturală, în urma lărgirii graniţelor ţării, ea a fost întâmpinată pretu­tindeni cu căldură, lucru ce constitue un îndemn sufletesc pentru conducătorii săi ca să facă din ea o pa­ternic­ă instituție, menită să contribue la risipirea întunericului ce pluteşte încă în largă măsură deasupra ţarinelor noastre. . . Primirea entuziastă ce s’a făcut revistei , Viaţa RomâneaSCă*, centrul de închegare al societăţii —a întrecut orice aşteptare. Mărginit deocamdată la un număr de 10.000 exemplare — din pricina greutăţilor de producţie şi a lipsei de hârtie —­ tristul revistei în curând va fi considabil mărit, ca urmare a nume­roaselor cereri, venite zilnic până şi din cele mai îndepărtate colţuri ale Românismului. In jurul acestei mari publicaţii, sa format Asociaţia literară şi ştinţifică „Viaţa ROHlâBeaSCă“, având până acum peste 120 membri — nume dintre cele mai cunoscute în câmpul literelor, artelor şi ştiinţelor româneşti — asigurându-se ar­ifil Revistei o constantă şi variată colaborare. Pe terenul editorial, Societatea (Viata RCB)âS62SCâ" pe lângă lucrările unor scriitori cu reputaţie bine stabilite ca : G. K­roileanu, M. Sadoveanu, D. D. Pătrăşcanu, M. Codreanu, Radu Rosset­, G. Galaction, G. To­pârlanul a mai achiziţionat multe lucrări literare şi didactice de mare valoare, ca: Operele complecte ale lui Gherea, Dicţionarul Lato-Ronjân al D-lui Ion NMejd­fil Cărţile de Cetire pentru învăţământul primar ale D-lui I. Jl. Brăitasca Voineşti, diferite biblioteci pentru eonii etc. Unele din acestea au şi apărut, altele vor vedea în curând lumina tiparului. De asemenea editura „Viaţa Românească* a creat o bibliotecă intitulată „Foi Volante*, menită să aibă un reîndoelnic succes, — principiul ei călăuzitor fiind „Selecţie şi Efti­ath­l”. Iar pentru a răspândi gustul de lectură şi în masele mari, în curând va apărea, tot în această­ editură, un ziar literar ,Viaţa Românească, Gurlsi Săptămânal* pus sub priceputa conducere a D-Ior Mihail SadOVeîBU şi Mihail Carp. Pentru ca întregul edifie’u să fie aşezat pe*baze sol­de, comerţul de librărie şi papetăria a fost in­­tens ac­f, luându-se măsurile necesare pentru ca librăria «Viaţa românească» din Iaşi, să devie central cel mai indicat de aprovizionare pentru Basarabia, BlICOVina Şi întreaga MO.'dOVl In sfârşit, în timpul din urmă, Societit­s a cumpărat la Ieşi, str. Vaille Alexandri, un teren de 2­000 ro­­p, pe care a şi început construcţia Palatului Societăţii. In curând el va adăposti Institutul noatru de arte grafice, cu cele trei tipografii — proprietate a Societăţii, — cu maşinile rotative, cumpărate în ultimul timp, cu foiroarsle comerciale, redacţionale, administrator, etc. Tor planul nostru pentru creşterea culturii naţionale era prea vast pentru ca să ne mulţăm­m numai cu întreprinderea comercială şi Industrială din Iaşi. Când am început realizarea lui, am văzut că te­renul de activitate este atât de întins, iar forţele colabor­atoare atât de mari, în­cât afacerii noastre a trebuit sâ i se dea cu totul are proporţii de­cât cele însele. Se simţea nevoe ca să ne statolnicim şi la Capitală României mari şi de aceea am cumpăra în Bucureşti Librăria Alcalay & Comp. ca toate anexele ei întreprinderea Alcalay este cano*­uta mai ales ca o puternica C.s5 editorială. Fondul ei comercial, devant proprietat­a Sid­eDt'l se compune din: MipZinelB El8 desfacere din Gaisa VtCtOTlal 37 si 8tr. Lipscani 88; Institutul de arta Grafica «Universala* din sV. Covaci 14; Depozitul de Mărfuri din str. Matei Milo­c, Depozitul din str. Gob Icessu No 9; apoi imreag-» Editura literari, didactist, ştiinţifici şi jridici (Codul General al României de C. Hamangiu, Godul de Comerţ Comentat şi Biblioteca juridica de M. A. Ra­­mutreseu), cu răspândita «Biblioteca pentru toţi*, icr*s­ă enciclopedie cuprinzând peste 1000 da lucrări di­ferite, care se găsesc astăzi in mânile tuturor, cu bibliotecile «Lumen*, «LUCRătorUl*, „Colecţii AlMlşy , »Biblioteca Agricultorului Român*, etc. etc. întreprinderea Alcalay contopindu-se cu creaţiunile noastre din Iaşî, Societatea «Viaţa RomâneiS8&» a câştigăt pe lângă elementele directive de până acu­m şi con lucerna D*l nl A- MLll Alcalay, fostul proprietar al firnii Alcalay & Comp precum şi a­l lui Simon Benvenistl, Directorul şi p?*curatorul veche! firme. So­cietatea no s'rj dev.'ne astfel o forţă de mâna întâia, care poate să purceadâ acuma la realizarea planurilor sale de acrivitate, cu mai multă râvnă şi cu o deplină încrectere îa izbândă. Pentru a valorif'ca însă toate aceste echiziţiuni şi întreprinderi comerciale, ornâad'- le în conformitate cu nou­le cer nţi culturale »le f*Hf» Consiliul de Administraţie în şedinţa sa din 3 Sept. şi Adunarea Generală extra­ordinară din 3 Octombri* crt au decis mărirea capitalului său social la 20 000.000 lei. Pentru acest scop se emit 28000 acţiuni, a 500 lei valoare nominală, pe cursul de Lei 520, fiecare ac­ţiune, din care Lei 500 pentru capital şi Lei 20 cheltuelile emisiunei. Jumătate din acţiuni sunt nominative şi jumătate la purtător. Din aceste 28000 acţiuni 15.200 sunt rezervate D-lui A. Micu Alcalav, iar restul de 12.800 se dau în subscripţie publică. Vechii acţionari au dreptul de a obţine o acţiune nouă pentru fiecare acţiune ce posedă. Ac­ţiunile pentru care nu se va exercita dreptul de opţiune, rămăn la dispoziţiunea Consiliului care va decide ca nu va crede de cuviinţă. Subscrierile se fac in zilele de 22—20 Noembrie 1920, la Sediul Central „ Viaţa Românească” Iaşi Strada lăpuşneanu 33; la Sucursala Societăţii din bucureşti, Librăria Alcalay, Calea Victoriei 37 şi strada Lipscani 88; la Cercul Didactic din laşi, strada Lăpuşneanu precum şi la următoarele bănci : Banca Marmorosch Blank & Co., Bucureşti şi la toate sucursalele sale. Banca de Scont a României şi la sucursalele sale. Banca Comerţului din Craiova şi la sucursalele sale. • Banca de Comerţ şi Credit din Praga, Bucureşti. Banca Naţiunii, Bucureşti. Banca Franco-Română, Bucureşti şi la sucursalele sale. Banca Fortuna, Bucureşti. Banca Sindicatului Agricol Ialomiţa, Bucureşti. Banca Moldova, Iaşi. Banca Dacia, Iaşi. Banca Centrală pentru Comerţ şi Industrie, Cluj.­­ Banca Olteniei din Craiova. Banca Centrală, Floeşti. Centrala Băncilor din Provincie str. Bursei 2 şi la afiliatele sale: Banca de Comerţ şi Agricultură, Galaţi; Banca Economia din Focşani; Banca Moldovei de Jos, Bârlad; Banca Comercială, T.­Severin; Banca Frăţia din Focşani; Banca Oltului Slatina; Banca Romaneţi, Caracal; Banca populară din Piteşti; Banca de Scont, Craiova; Banca bârladului, Bârlad; Banca Sindicatului Agricol, Tecuciu; Banca Comerciului, Bacău; Banca Covurlui, Galaţi; Banca buzăului, Buzău; Banca Râmnicului, R.­­Vâlcea; Banca Vâlcea, R.­Vâlcea; Banca Milcov, Focşani; Banca Carpaţi, C.­Long; Banca Moldovei de Sus, Dorohoi; Banca Vlădila, Caracal. Fiecare subceritor va depune la subscriere o sumă de Lei 220, din care Lei 200, ca prim vărsă­­mânt asupra capitalului și Le 1­20, cheltuiel­e de emisiune. La această sumă de lei 200, se bonifică imediat o dobândă de 0­/$ pe an, calculată dela data de 30 Novembrie şi până la 31 Decembrie 1920. Restul de Lei 300, pentru fiecare acţiune, urmează să fie vărsat la 1—15 Ianuarie 1921. Se pot primi la subscriere şi vărsăminte integrale. In acest caz se bonifică imediat, la suma de Lei 500, o dobândă de PV­, pe termenul dela da­t de 30 Noembrie şi până la 31 Decembrie 1920. Acţiunile beneficiază de întreg divideniul anului 1921. Subscrierile se fac pe anume imprimu­s, puse la dispoziţia subscriitorilor de casele unde se free subscrierea şi care vor elibera fiecărui subscriitor o chitanţă provizorie. Acţiunile definitive se vor elibera odată cu vărsământul dela 15 Ianuarie 1921, lanî de rasă 2 căsun*I­MM o căruţă şi 3 perechi de hamuri şi 2 şei- Informaţiuni Strada Bisericei române 15. 4—5 tipografia „gazeta transilvaniei*. CONSILIUL D£ ADMINISTRATIVE: PREŞEDINTE: PETRU PONI Preşedintele Academiei Române, Preşedintele de onoare al Asociaţiei Corpului Didactic din România, fost Ministru VICEPREŞEDINŢI: C­ALESSIU MIHAIL SADOVEANU Advosat, mare proprietar, fost Senator Literat MEMBRII: C. Stere, Profesor Universitar, fost Preşedinte al „Sfatului Ţârii* din Basarabia; M. $80l6SCB, Pro­fesor Universitar, Cons­i­er la Banca Marmorosch Blank & Co., fost Ministru; W. Binerfflăn, Director al Băn­­cei Marmorosch Black & Co . A. MÎCI1 AlCalay, mare proprietar, mare industriaş, fost proprietarul şi con­­ducătorul Librăriei Alcalay & Comp. din București; Petru IliesCU, fost proprietar al Tipografiei „Dacia" şi al Librăriei „Nouă din laşi; Gr. T. Coarbcă, D­ractorul „Băncii Populare“ din Piteşti, Consilier la Banca de Scont a României, Senator; G Ibrăileanu, Profesor Universitar; Dr. P. CîZâCU, Medic, fost Preşedinte al Consumat de Directori din Basarabie; I. Simi0D8SCQ-RlmniC8âRU, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Banei­ de Industrie şi Credit din Prssga, mare proprietar, fost Deputat; Ştefan GheorghiU (Huşi),­­mare proprietar, mare industriaş, fost Senater; I. R. Heguţ, Director al Băncii „Eîoaom­a" din Focşani. D. D. Pă­­trăşeanu, literat, fost deputat. CENZORI: 5b- Gr. Gheorghiff, Profesor, Iaşi; G. Botez, Profesor, Iaşi; J­r. Arbrel GrăCÎOnaSCu­, P.B ÎGîor, Sibiu. COMITETUL DE DIRECŢIUNE:­­ D. D. Pătrăşcanu, Administrator-Delegat literar şi Reprezentantul General al Societăţii la Bucureşti; A­­MICB AlCalay, Administrator Delegat şi Director-General de Comerţ; Petru­ UI8SCH, Administrator-Del­egat technic şi comercial; Sache Petreanu, Director-General Administrativ, SlEtOS RecveilStr, Director Comercial.­­ rv* T­ * m.-* - —— ------— ..... gAZEfa­y»A»Biryamai

Next