Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1920 (Anul 83, nr. 228-251)

1920-11-21 / nr. 244

iill u I-ÎS8 « 244 Jteiagci 21 Nsemvre îtfi Cenzor: P. Petfic (furnirul SO bani ff 1638 ^ George Braşov, Piaţa LibertâtH M Bucureşti, Teatrul Regina Mari», Admmnirtraţm [ SRJMi Libertăţii 28 ' Regina Mana. Bariţiu Cu tot orapreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare sa susțină singuri statui (Istoria Transilvaniei),, G, DAR1T1U» mm mm w nmm « m imm î&n Gl­-ptstal Sscrete? fa ngwfh; Ttmr Bwmism T,f­ypini% Bi. lest if Safaetop, Map*MuU/i im Brotsa EetfGCfQpi-Șefl Amua'ufi şi abonau*­e la toate agenţiile de puţiî'cutiţi din ţară , pă tariful nostru special ABONAMENTUL Trei I«u»II Şuie Ioni II* *9 Lei 80 Lei 60 Lei ISO Pentru străinătate abonament îndoit TELEFON: BRAŞOV RSS Redacţia Cu privire la mormintele dela Argeş De N. Iorga Descoperirea dela Argeş, dato­rită norocului, dar şi stăruinţei fărâ păreche a d-lui Virgil Orighiceanu pune in vază unu­l din elementele morale care alcătuesc şi întăresc viaţa popoarelor, într'o biserică, odinioară metro- ipolitanâ, pe care­­vandalismul mo­dem, doritor de a rămânea numai trivialitatea lui, o şi osândise la moarte şi pe care a scăpat-o nu­mai Iubirea preotului şi bunul simţ al arhitectului Cercletz, se desco­păr, sub două trei straturi de zu­­grăveala mai nouă, nişte fresce cere sânt o minune şi vor atrage cândva In orăşelul românesc pele­rini din străinătate, doritori de sen­­saţii artistice. Puţin timp după emo­ţia pe care au stârnit-o acea din­­tâiu reversţie de săpături bine con­duse în Iocdl unde ae vedea, un Chip neobişnuit, pe un stâlp, chi­par, ca capul tarat, al ctitorului şi unde un bătrân dascăl asigura că se făcea slujba de pomenire pen­­trU aceasta,— scoţia iveală un sicriu de piatră, mare, aspru, ca al lui Lazăr din Evanghelie, iar Inlăuntru stă întins, stă întreg, păstrând pe oasele lui rămăşiţele cununei, ale veşmântului şi mantiei de mătasă, ale mânecarelor, Voevodul însuşi dis a cărui voinţă şi jertfă s'a fă­­imi lăcaşul, pe l» 1350—60, acum peste Cinci sete de cui : Însuşi Bi­­sarib bătrânul. Alături, mai în fund, până în fundul bisericii se găsesc şi alţ­i, trupuri sfărmate, tidve răzleţe, praf de fiinţă ome­­neascâ. Dar în marele sepulcru de pia­tră, în gropniţele unde sicrie de lemn au dat putreziciunii pe cei Înmormântaţi, se găsesc mărgări­tare mărunte, fără număr. Intrate, am zice, în chiar ţesătura stofelor scumpe, se găsesc inele de aur, nouă-nouţe, cum au fost cumpărate, probabil chiar la Braşov, în ceasul s­trucării ; se găsesc pietre scumpe cari n'aveau atâta preţ încât să fie răpite mormântului ; se găsesc brâie de sun, paftale sculptate, podoabe felurite, — tot ceea ce poate do­vedi splendoarea unei Curţi cu prestigiu regal, cu mândria nestâr­­nirii. Şi tot prin osteneala fericită a d-lui Drăghiceanu, se dă la urma palatului domnesc, cu bolţile-i în­cheiate prin vulturi, cu porţile şi fereştile gotice de o mare strălu­cire ca pentru aceste locuri. Iar, în alt domeniu, tocmai a­­tunci — curioasă potrivire — ră­sar alte dovezi despre puterea şi strălucirea acestor „Mari-Voevozi a fostă Tfara Românească*, titlu irelevi al Domnilor dela 1300, înainte de a fiinţa o Moldovă deo­sebită. Nepoata de fiu a lui Ba­­sarab, domniţa lui Alexandru- Voevod ajunge prin căsătorie cu ducele de Oppenn,­­ la Silezia, din sângele regal al Piaştilor poloni, cu Palatinul unguresc, cea dintâi dintre femeile lingerie­ după re­gină şi mormântul ei se aşează la Oradea mare, lângă moaştele Sf. Lsdi­lav, acolo unde apoi se vor odihni rămăşiţele împăratului rege Sigismund. Iar fratele ei, Vladis­lav, Vlaicu, e întitulat de regele unguresc Ludovic cel­ mare,­­prea­­puternicul său protivnic.* La cunoştinţa acestor lucruri din trecut, care vorbesc prin osul tru­purilor, prin scânteierea aurului ca şi prin slova documentelor, orice om înţelegător din neamul nostru trebuie să ac­u­mvă înălţat. Capi­talul său de mândrie este crescut. Acesta era deci păstorul, baciul pe care regele Carol-Robert ve­ni­ să-l scoată din bârlogul oilor sale, pentru ca în groapa de la Posada să-şi lase ostaşii ca ch­ia şi deodată cu el pecetea însăşi a regatului apostolic ? Acesta, bietul vasal care sr fi atârnat de încrun­tarea sprincenelor Craiului ? A­­cesta, şeful despreţuit al unei ţeri barbare ? Aceasta, familia modestă a unui Voevodeţ de avangardă carpatină? Mormintele vorbesc şi în ceasul unităţii naţionale scânteie aerul Întemeietorilor de ţară pentru toţi Români!. Şi conştiinţa că atâta putere şi mărire se putea ţinea şi apăra cu o ţerănime perfect liberă şi stă­­pânitoare a întregului pământ de roadă — căci aşa era, in vechea noastră viaţă, Domnia srgeşeană a muntelui întreg (de aici: Mun­tenii) reprezintând pentre Români, faţă de Ungari şi alţi Turanieni, ceia­ ce pentru Spanioli a fost re­­gel­ui pireneian al Astur­ilor, por­nit la o recâştigare de atâtea­­es­euri cât şi a noastră, — această conştiinţă dă un reflect modern, actual, acestei splendori, medievale răsărită înaintea ochilor noştri ui­miţi. Declaraţiile grave din dezbaterii® procesului dela București — Urmare. — — Declarațiile d ial general &ver§sen. — Apărarea. — Este adevărat că prin,,pr*sâ toci­i «ți dus «'*­­panii, împotriva cenzurai sl nia.j| de asediu pe motiv că a , « «e constituționale? * n n€ Martorul. - V­/: r? *atunde. în l7\iVX%Tari, îb *ltele că da ril^nar BVor idegeri credeam bufe ai «e lir.“ ,f *,iame”t01 wlfS'tti ' Duaptiu a«l«8l ^ cerut demobilizarea, tot r*zni ' aduc aminte. In n-am­ ce pentru , scopuri politice că din iT‘t’0, F°aie am găsit -iar punctul de vedere finan- A ,ste necesară. ta, părarea. — Dacă prin decre­­tt de demobilizare de la 18 Martie 320, aţi înţeles că a însetat sta­rea legală de demobilizare? R. — La acea dată a început demobilizarea şi ea nu încetează decât atunci când ultimul element va fi demobilizat Armata încă nu este demobilizată. Apărarea. — Ce rost avea a­­tunci rezoluţia pusă­­ pe memoriul socialiştilor Că Cărţile marţiale nu mai judecă de la 20 Martie de­cât procesele în curs. Şi mai departe d-l Aver­escu de­clară: Martorul. — Mă gândeam să chem pe Moscovici să tratez ca să împiedic agitaţia. Dar fiind­că ştiam că ar fi de prisos, de­oare­ce de câte­ ori avusesem înţelegeri nu reuşise ?O fapt să oprască agi­taţiile n’am mai voit să repet ex­perienţe în mod inutil. Ap. — Este exact că a oferit socialiştilor 2 sau 3 portofolii mi­nisteriale? Martorul. — Este adevărat că am oferit în casa la d-l Negulescu un singur portofoliu ministerial so­cialiștilor. Am vorbit personal cu d­ l Moscovici dar nu­­ am oferit d-sale personal. O făceam aceasta arătându-le că vor servi mai bine clasa muncitorească și ideile so­cialiste. D­l Moscovici a refuzat pe motiv că socialiștii ar fi in mino­ri­­t­­e. A arătat că este posibil să participe la gospodăriile co­munale. Ap. — Nu privea această cola­borare, dat fiind programat socia­list ca periclitând interesele şi si­guranţa Statului. Mart. — Na, fiind­că aveam cre­dinţa că nu vor adera la Interna­ţionala a treia, aşa încât în spiri­tul programului minimal nu consti­tuiau pentru guvernat men nici un pericol. Ap. — Când duceau campania împreună cu socialiştii contra gu­vernului Vâitoianu, nu luptau de fapt contra liberatilor? Mart. — înţelegerea cu socia­liştii o făcusem în principiu la Iaşi, pentru că înţelegeam să nu esclud nici o forţă democratică. Când mai târziu partidul meu ho­tărâse a se abţine dela alegeri o făcuse din propr­ie­­iniţiativă şi s’a întâlnit în această ideie cu parti­dul socialist. Ap. — Cu ocazia acelei cam­panii ale guvernului Văicoianu nu legitimase-ţi greva generală, prin vorbe și chiar prin ziarul dura­­nța voastră? Mart. — Ricanosî că la reatsu­­rantul Enetcn discutasem chestia grevei și emisesem ideea în mod general că o grevă ca scop are un înțeles, dar ana demonstrativă n’o înțeleg. De alt­fel se vorbea în principiu, iar nu de o grevă reală. Moscovici. — Să şi amintească d-l prim-msinistru că noi socialiştii propuneam greva demonstrativă de 24 ore contra alegerilor şi contră parlamentului pentru reintrarea în legalitate, iar d-sa susţinea dim­potrivă că greva trebuia prelungite până la ajungerea scopului. Scotus Viator­ la Braşov Campania de defăimare ţi ca- rcmulare, care se duce în atrSvi­­tate şi ca deosebire In Anglia de cunoacoţîi agenţi maghiari în con­tra Românie!, a făcut pe­rr­etinii naţionalităţilor oprimate (le odi­nioară Scotus Viator, să întreprindă o călătorie prin Ardeal, ca să se convingă personal de împrejurările în care bălesc prinoritail­e etnice în boui stat român. Scotus Viitor a stat 2 zile în Braşov, în care timp a vizitat câteva comune din judeţul noatru luând contact cu câţiva fruntaşi al popo­­laţiei judeţene, fără deosebire de naţionalitate şi confesiune. Eri la amiazi d-l prefect Dr. Baid­eacu a dat la restaurantul „Co­roana" o masă intimă In onoarea destinsului profesor scoţian, la care a fost chemat cn număr restrâns de Intelectuali români braşovini. La cuvintele de binevenisre rostite la masă de d-l prefect Dr. Belo­u­­seu, care a relevat legăturile de strânsă prietenie care există între poporul nostru recunoscător şi a­­părătorul fervent al revîndicărilor noastre naţionale, a răspuns Scotus Viator exprimând bccuria sa ne­spusă, că se vede In Ardealul eli­berat. Doreşte statuia­ român pros­­perare şi înflorire având deplina încredere că conducătorii ţării vor şti să dea cea mai fericită rezol­­vire problemelor mari de la ordinea zilei. Scotus Viator, însoţit de d-l prof. Nedelcu, a plecat azi dim. peste Făgăraş la Sibila Din Sibiu va trece la Rusj, la Târgul­ Murăştoui şi se va opri câteva zie la Cluj, de unde va pleca la Praga. Suntem convinşi, că distinsul nostru oaspe va fi primit pretutin­deni ca aceiaşi căldură şi dragoste ca şi la Braşov de fruntaşi­ popo­­rulu! nostru. ransp­aiul Wranghel s'a refugiat la Con­stan­tinop­ol. Bolșevicii au ocupat întreagă Crimeea. Flota engleză a fost îmbarcată îa Sevastopol. * După Informațiile ziarelor din Capitală, d. Averessu Intenționează monopolizarea exportului in folo­sul Statului.* Duminecă va avea foc, cu o mare solemnitate, inaugura­rea monu­mentului Aurel Vlaicu în cimitirul militar din București. Se adună broaştele Sibiiu, 18 Nov. 1920. Săptămâna trecută 6 au adunat aici vre­o 80 persoane în restaurantul Bugl. După o consfătuire animată, în care s-au relevat toate „păcatele" Partidului Na­ţional, s-au constatat din partea celor prezenţi, că singura mântuire pentru ţară este: Partidul Liberal din vechiul regat S-a ales un comitet de iniţiativă, care să facă propagandă întinsă în tot judeţul. După 8 săptămâni se va ţinea un congres al partidului din judeţ. Ca să nu fie împedecaţi în propagandă de celelalte partide, s-a hotărît să nu se publice numele iniţiatorilor. Leaderii de iniţiativă sunt: d-l Nicolae Veperdea, fost prefect în sfrenime, odi­nioară mare aderent al C. D. şi aderent al Corn. Partidului R. — apoi înflăcăra­ţi­ ţărănişti de odinioară Fruma, Piso, Balint, Petra şi alte câteva celebrităţi necunoscute. *­ Zilele acestea se va ținea o mare Adu­nare de protestare contra barbariilor maghiare dia­rragui*. X. închirieri forţate Rechiziţionarea camerilor de prisos — Noul decret-lege al guvernului. — (Fine)’ Art. V. — Executarea măsurilor dela art. II punctele 1, 2, 3 e! 5 »e va face de către autorităţile ad­­minîstrative, politicneşfj ssa comu­nale, după competicia Tdr, prftj ofHnl de locuinţe­­,l oraşului. Taxele prevSzute la punctul 4 se vor Incasa e* orice taxe comunale. Măsura drla ari. ti pu­nctul 6 se vn t­ xFCnfa conform dispozlţiunilor articolelor următore. Art. VI — In cezdl când se ho­­tSrUşte aplicarea dispozltiunilor de la art. I­, punctul 6, într’an oraş, consiliul comun»! este obligat ca în termen de 10 zile de la tncu­­noștiinfare, aă *f&b?re­ască normele­­ ce trebueac avut în vedere pea- I tru constatarea p?rfiîor de Iocuinţi cari nu siibt absolut neceeare lo­­cpitorilor. In ședinţele consiliului comunal în cari se va discuta şi hotărî a­­ceste norme vor fi convocaţi să participe îu drefitori egale ca şi ceilalţi membri, prefectul oraşului sau judeţului şi şefa­ „oficiului de locuinţe". In cazul când autoritatea comu­nală nu îndeplineşte această obli­­gaţiune, prefectul oraşului sau judeţului va face singur convoca­rea ?i va lua toate măsurile penîtu ţinerea şedinţelor. Art. VII. — Contra aceatei ho-­j tîfrîri orice cetăţean va putea face apel la ministerul de interne, în­­ termen de 5 zile dela pronunţare. Apelul se va depune îa prefectul judeţului, care îţi va da avizul a­­supra reclsmsțiuni! și o va înainta ministeruluî. Hotărîrile nceperite, precuna și hotărîriie ministerului sunt da­tive. Art. VIII. — Normele pentru constatarea camerilor strict nece­­rare se vor fî±s ținând seamă de: a) Numărul membrilor familie! cari locuesc permanent în aparta­ment. Minimum este de 2 camere pentru o persoană şi câte o ca­meră în plus pentru fiecare mem­bru al f­amafiei ; b) Necesitatea de a avea un b­u­­reu­ de primire sau de studiu du­pă profesiunea exercitată ; c) Intensitatea lipsei de locu­inţă ; d) Dacă construcţia este cu to­tul improprie pentru a se utiliza unele camere separat. Art. IX. —• Nu se permite lua­rea unui local de prăvălie de­cât în cezurile strict obligatorii și nu­mai pentru instalarea de blestongi oficiale. Piesele cami nu ce pot locui fie din cauza destinațiunii lor (bucă­tărie, coridor, etc ), fie din cauză că nu abat utilizabile, nu sa vor ţine în seamă în calculul stabilit la Art. VIII. Art. X­I în fiecare comună ur­bană se va înfiinţa imediat o co­­misiune de cuartiruire şi un ofi­ciu de locuinţe-Art. XI. Comisiunea de cuar­­tiruire va fi compusă din un de­legat al primăriei, un magistrat delegat al ministerului da justiţie, un delegat al ministerului de In­terne şi nu delegat al comanda­mentului militar. Comisiunea este prezidată de delegatul ministerului de interne, când aceata este prefectul, sau de delegatul ministrului de justiţie. Atribuţiunile comisionii de cnar­­tiruire sunt : a) A hotărî asupra chestiunilor de la punctele f şi h ale Art. XII; b) Suprevegherea generală a lucrarilor „oficiului de locuinţe*. Art. XII. — Oficiul de locuinţa are următoarele atribuţiuni : a) Studiul chestianei locuinţelor in localitate din toate punctele de privire ; b) Provocarea luării în total sau în parte a măsurilor prevăzute prin Art. II din prezentul regula­ment ; c) Cercetarea tuturor imobilelor, stabilirea părților cari nu sunt absolut necesare perecenidor cari ne locuesc, după normele stabilite de consiliul comunal şi incucoş­­tiinţarea locatarilor despre aceasta; d) Ţinerea evidenţei acesta părţi de locuinţa pusă la curent ca diferitele modificări ce ar avea loc : î .S . “­ Evidenţa pmoaiîlor cu arib­­­ulfe si a locuinţelor fibere ; f) C»arî­rflîrea persoaneior în­­dreptăf;ti prin Art I ; g) Examinarea cererilor şi acor­darea drepturilor de a prelungi şederea conform Art. II, puncf­­ ; h) Fixarea chiriei locuinţelor date pentru cuartir ; i) Lucrările administrative pre­văzute de legea rechiziţiilor pen­tru pregătirea cuarticalili ; j) întreaga corespondenţă şi sta­diile statistice.. Art. XIII. — Preşedintele comi­­siunii va fixa numărul personalu- Iul necesar funcţionării oficiului, precum şi retribuţia acestui perso­nal, cmbîie sub rezerva aprobării miniaterulul de interne. Art. XIV. — In contra măsuri­lor luste de oficiul de locuinţe se va putea reclama ministerului de interne. Art. XV. — Atribuţiunile ca se dsa prin regulament prefectului de judeţ se vor exercita în ora­­ş de Bucureşti, Iaşi şi Chişinău de către prefectul de poliţie, iar în oraşele cu municipiu de către prefectul omplat. Art. XVI. — Locatarii imobile­lor terminate după data dele 1 Aprile 1921 sunt scutiţi de obli­­gaţiunile prevăzute în prezentul regulament. Prezentele dispozitiuni se aplică cu începere dela 4 Noemvrie, care urmează datei apariţiei lor in „Mo­nitorul Oficial". Toate dispoziţiunîle, regulamente sau ordonanţe anterioare prezen­­tului regulament sunt abrogate, întru­cât sunt în contradicţie cu nouile măsuri luate.­­Secretariatele generae de inter­ne din Cluj, Cernăuţi şi Chiflaău sunt î­­sârcinate cu executarea dispoziţiunilor prezentului decret- Irge, în Ardeal, Bucovina şi Ba­sarabia. Din Bucureşti ni se telegrafiază. Takîştii, nemulţumiţi cu complectarea guvernului, sunt hotărîţi să ceară retragerea reapariţiei îa guvern a lui Tăs’­ăuanu, care nemulţumeşte chiar şi pe averescanii tineri, hotărîţi să formeze stânga ne­mulţumiţilor. Liberalii, cari atacă tot mai înverşunat pe averescani, măr­turisesc că sunt nepregătiţi pentru luarea guvernului şi doresc astfel răsturnarea gu­vernului pentru a înlesni Fe­deraţiei ajungerea la putere. Agrare. (uimim con­tenuM agrar central AîaUSerî s’a întrunit la Bucu­rești comb­ata* agrar sub presi­­deaţia mliSstraîui GirofUd. Pre­­sentând proiectele reformai agrare, dri Garofild a mărturisit că m­a convins de imposibilitatea alcă­tuirii anul proiect caic pentru în­treg regatul , s’au întocmit deci proiecte deosebite. Asupra econo­miei legilor a spus câ s’a stabilit un maximum şi un minimum de expropriere potrivit necesităţilor, indiferent de depăşirea totalului de două milioane hectare, după cum era prevăzut in decretul-rege al liberalilor. După această scară, pământul expropriat se împu­ţeşte în trei categorii : îa regiunile cu populaţie deasă exproprierea merge până la 100 hectare în ve­chiul regat şi 100 jugăre pentru Ardeal ; îa regiunile cu populaţie potrivită exproprierea se întinde până la 200 hectare respective jugăre. Ia reglanile muntoase ex­proprierea se va face la întregime, dându-se proprietarilor compsn­­..sstli pe fiul Bi'ăgmSat. Noul proiect raai 'ţî^evâde1 ex­proprierea terenurilore inundabile, socotindu-ss că recMte anUM fără inundaţie acopere bogăţia ei eventualele pagube­­­ile anilor de Inundaţie. , ameiodite Preţul pămftntulM­­’a fost m­asat la hotărârea judecătorilor. Comisia agrară s’a Împărţit în trei anicomisiani cari vor avea să Cerceteze proactele Vechiului Re­gat, Ardealului şi Bucovinei. Mercur! s’a întrunit comisia pen­tru Vechi­uLRegat,’ far ft#1 cea pen­tru Ardeal. Subcomisiile vor lucra silnic la cercetarea proecttfpr,8$}& ** vor relua şedinţele plenare. Cor. Comisiunea jaifttdână pentru re­forma agrară dasvîjuit^MsiTrel­­s­aune, aduce la^canoştiaţa celor interesaţi, că în conto»oilUHe ca dispoziţianUe docikioâele Go»iteta- lui agrar, Nr. 30B1S di­«&^îoem­­vrie a. c., a h­otărît efectuirjta a­­rendărilor forjatale din^ acest judeţ. Prima arendare forţată va face în comun* sfltzdWKdirMa* de 22 Noam­vrie a. c. la ora 9 dim. Braşov, 19 Noemvrie 1920. Preşedinte: wrAvOctavian Po­­pescu, Consider la Curtea de Apel. Secretar: Constantin Vlad, jude­­bitor a. Trfly^13jM­­ noo !s­ub­doar landuri forțate. m Dela ‘Universitatea, populară La începutul Ionel Decemvrie vor începe la­­Universitatea popu­lară cursurile profesorilor de la şcolice secundare din localitate. Prelegerile vor avea loc de 3 ori pe săptămână: Lunea, Miercurea şi Vinerea şi numai In mod ex­cepţional pentru conferenţiari care nu locuesc în Braşov, Sâmbăta " şi vor continua, exceptând vagsp­­ta Crăciunului. până la sfârşitjpll lenei Aprilie 1921. ,, ' rf ‘ Taxele hotărîte de comitetul conducător pentru toate prelegerih ordinare ce se vor ține în aceas­tă seiiune (Decemvrie—April) »«at următoarele: 69 lei pentru m ori da auditor ce nu face parte din i­n*­­tegoriile specificate mai jos; 50 lei pentru funcţionarii Statului Bunăui sstar mai mare de 1000 lite 4M lunar şi 50 lei pentru f­uncţionarii cu an salar Inferior acestei sume; asemenea 50 lei pentru membrii corpului didactic; 20 lei pentru elevii cursului superior (elevii*să­­raci meritaşi vor fi scutiţi defta Xil). Aceste sume se pot plăti şi In 2 rate — una la înscriere, * 1­ cealaltă în Ianuarie. La conferinţele textan*­ordinare, festivalurile, şezătorile şi audiţiile muzicale organizaten3 de Universitatea popnUră, mtmbii* vor beneficia de reducere» la*pic­tările de intrare. Î9lîilâl8 Profesorii din localitate nu pri­mesc nici o remuneraţie pentru munca şi oateneala lor; vfqttor fi consacrat în întregime ija, pptf* de răspândire a culturei româneşti în ţinutul Braşovului. ,!&« mlh * I5R 9tS0l Programul da muncă HilkitiSfs Comitetul de conducere p«EU!a­ flls* siunes acessta cuprinde» următoa­rele 2 categorii de prelegesunt şi conferinţe: a) prelegeri cu privire la viaţa şi sufletul poporului ro­mân (istoria, literatura, Mtfcîjaă mu­zica românească); b) prelegeri­ şi­ popularizare a ştiinţelor (matema­­tica, astronomia, fizica,2( geografia, medicina, etc.). il Au făgăduit preţiosul Vlwetydon* curs, d-nic profesor!: ^4. Banciu, preşedintele .Asociaţinâi didactice, I. Blaga, directorat liciurar confe­sional, Gheorghe Bottolfy directorul şcolii normale din SfăfilaMjheor*­ghe, N. Orghidan, direfetorul scoa­le! secundare de fetepRapol Doc­torii A. Sulică şl Dă Căliman, profesori in Braşov pfî d-nii lli* Cristea, I. Neş şi N. Boboie, pro­fesori la liceul confesional şl Vir­gil Hilt, Constantin Ionescu, Victor Bath, M. Stoie­scu și Petre Teodorescu, profesori»­» liceal real, * n­ înscrierile de memW^A'^îSc la secretariatul UniveraRăRl‘pC^fjlare (prof. M. Eliescu; ln‘ llbetll1; *real, bulevardul Ferdinand^,1 In 28 Nov. se va întruiAjo a­­gresul agronomilor din ‘ țarî.^ .................................1 "Vtam­".nM —

Next