Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)

1921-02-25 / nr. 41

F.*!** iii UAZBÏA ĆRASJU.V­RA­JSI TIPOGRAFIA .GAZETA TRANSILVANIEI 4 Deputatul țărăn’st de Mancei, Musefesnu, cere lummiri gu­vertu­lui asupra «osrtei prizonieri.'o? şi dispăruților, de care guvernul na 1­8 fogrijit nici pâfjâ­ezi. Repetănd(5»*e votul râm?» nai »*upra poîcctaîal de lege »dus de ou nistrul conuicieaţiilor dl gen. Valtaoin pentru an credit­ate 13 mil. so. Vini necesar pentru repa­rații, votai c dia nou ani. Pe b­l­­etstml Vă le sa a îi urmărește dela o vreme mereu, votul «al, e ua­­devâr&î­nsine*Ss. Se ia la deeenție un nou pro­iect de lege perdra ' deschiderea unui credit de 1?5 de milioane, dia care nu se distribue prime lu­crătorilor şi funcţionarîlor c. f. r­, cari vor dovedi un d­owblt de­votament în serviciu, indicându-*» Imvorul creditului din taxa de 20o/a­­supra tariful­ul c. f. r. Un nou subsecretariat de Stat. Ministrului pumnalul dela in­terne Argetoianu aduce, prin sur­prindere, în discuţia Comural, pro­iectul, respins odată, pentru înfi­inţarea unui subsecretariat de Stat al minorităţilor pe lăngă ministe­rul de interne. Înaintea desbateri­­lor, ministrul Argetoianu modifică proiectul de lege, spunând că se înfiinţează un subsecretariat fără menţionarea scopului. Opozita naţională, înţelegând că se găseşte în faţa ucul proiect nou, modificările adusa la ultimu! moment In'âţişeszâ o nouă intoc­­suire de Irge, cere să se aplice regu­lamentul şi sa se trimi­tă proiec­tul la cecţiani. DI lorgs argumen­tează rcept punct de vedere. Gur­­vernul Insistă pentru desbaterea proiectului şi cere majoritiţd să primească, care a© conforma su­pusă. La d­icuţia generalii, deputatul sas Dr. Hans Otto Roth, face o declaraţie in numele grupului să­sesc, prin care protestează contra procedeului turcesc al guvernului şi spune că guvernul promistsa grupului tiresc că nu va aduce proiectul­ acest­a în dicuţia Came­rei înainte de a-l face cunoscut deputaţilor minorităţilor. Dl prof. N. Iorga, spune că a­­cest proiect, ori­cum a fost mo­dificat, nu are nici un obiectiv şi Camera n-are ce să discuta şi cere să fie retras. In cursul cu­­vântarei, dl lorga pune la locul său pe ministrul de interne, care II întrerupe cu îndrăzneala de lim­baj obişnuită diul Argetoianu. Dl A. C. Caza contul cita ase­menea proiectul, con­sidirănd ne­­atudiat şi reeditează argumentate d-lui E. lor­ga. D. Sidi Georgescu combite de­­atemenia proiectul, amintind dlui Argetoisnu că la Senat s a decla­rat contra utilitatea acestui subse­cretariat într’un răspuns dat dial Nistor t'sup­a acestei chisici. Dl Iunian, deputat da Aîud, cere preşedintelui să dea cuvântul şi susţinătorilor proiectului, cf. regulamentului, ca opoziţia că vadă cine-i susţine şi la ce argumente se răspunde. Dep. Ghibeson, averescan, deco­rând întai că spurcă proiectul, sfârşeşte prin a-l combate, arătând inutilitatea şi inoportunitatea lor. Deputaţii major­aţii dripur cu duiumul şi în cele din urmă de­pare însuşi di Argetoianu agitat şi enervat, agitând pumni în ser. După şedinţă ministrul pumnu­lui a invitat nu joritiţile la o con­sfătuire,­­pentru a capacita cu pum­nul d-sare pe nedisciplinaţii ave­lescani. Şedinţa s-a încheiat cu acest fiasco al proiectului. Azi se va relua discuţia, după „muş­cuîutula teten­cilor". (Va urmi). Cenzurat de I. Brote». INFORIHAŢIUNI De-o vreme asistăm la o campanie de acuzaţii grave, reciproce, între ziarul guver­nului şi nVitiomlu. E vorba de afacerile scan­­dalore pe cari le-au făcut liberalii şi guvernul ave­resean. Ţara întreagă asistă la a­ceastă „spălare de raft* — şi vede, că unii ca şi alţii, nu au făcut de căi să huzu­rească în bine pe spatele po­porului, Dl I. Manoilă, inspectorul gene­ral finanClar zi Ardaslaboi, şi sosit la Bucureşti, cu noul proect de buget al resortului de finanţe din Ardeal. Noul proect pr­erde 911 rainioane la venituri şi 157 la chel­­tueli. La venituri este un mlaus de 161 milioane fiţă da asul fre­cat, iar la cheltue­l un plus *de 38 milioane care rezultă prin sporirea lefurilor funcţionarilor. * La Cluj s’a ţinut prima consfă­tuire a reprezentanţilor finanţei, industriei, comerţului şi a agricul­turei­ Consfătuiri la fel se vor ţine în decurs de 10 — 15 zile în toate centrele din Ardeal şi Bănat, după care se va ţine un Mare Congres economic, chemat să lămurească şi să discute măsurile economice şi să recomande sote­rii. Congresul e ficat din iniţiativa fruntaşilor industriei, şi are tendinţa da a fi o protestare Împotrivi­ politicei e­conomice a guvernului. Principesa E­­sabeta, după căsă­­toria sa cu Diadothul George, nu va pred­a în Grecie, după cum se enunţase, ci va rămâne, de Lan! 28 Februarie, la Sinaia până la căsătoria Principelui Carol. Astazi seară se va juca la Teatrul Naţional din Braşov piesa Onoarea de Sudermann în beneficiul vechiului artist G­rigor­e Tăutu. Credem că toţi admiratorii d-lui Tăutu vor participa la această re­prezentaţie. Prefectura judeţului Braşov a trimis următorul ordin circular către toate autorităţile civile şi militare din judeţ: Binevoiţi a cunoaşte şi c a lua dispoziţiile necesare ca în zilele de 25, 26 şi 27 Februarie 1921, să fie suspendate toate lucrările oficiale în întreg judeţul. Concertai primadonei Italiene Qidlu Buccarini s’a smânst din cauza unor piedici neprevăzute pe Luni 28 Februarie la orele 8 seria. La o audiţie muzicală ţinută zilele trecute la Bistov în faţa unui cerc mai restrâns de amatori, distinsa cântăreaţă italiană a fost mult apliudstă Ioachira Ghişoia,comisar de po­liţie In Ghetorgheni şi D-şoara Ianca Ileana Naih din Topîlţa-Romfină, logodiţi.* Atragem atenţiunea asupra inseratului din unul de azi privitor la expoziţia de mostre industriale din Braga. Informa­ţi­uni amănunţite se dau în biroul socie­tăţii româno cehe, Braşov, Str. Inului No. 31. ‘ Buletinul schimbului. Cursuri!? plăţilor in steaterătate pe ziua d« 24 Febmsrie 1921 la «Baaca Româ­­neascâ“ «ucarsaia- Braşov , Vient 11%, Praga 97V«, Berlin 124Vu, Londra 2727a, Paris 535. Dolari cumpără cu 64%. Dare de ?e tir­ă şî imiîtămită publică •» * Gn o^aiiniifla Aniversari*,—'nirei Ar­­doBlulni nu natri» mnmfi, — ţinută la 1. Dec. 1920, D-1 Ştefm Popotei, directorul d°la an.oala’prini centrală ar. ort română de băeţi Brg^ov, Ia sfârşitul serbării, tu vorbirea s« de încheiere, lotre niţele atin­gând si rhestîa, moralităţii actuale* ge­neraţii,—care nu urma ră'/.boînlnl,—tasâ mult de «Jorit. eo’forro “drrsei Regizo­ratului şcolar judeţean No. 15411920, la orntiuneree şi in­tuntivn d-asle a’a pus bază unei fond sub nuvnela de „Fondul unirei“, cu menirea, ca din venitele Iui să se dea premii de mor-m­inute acelor elevi şi eleve, cari sft disting prin pur­tarea lor, şi aceasta cu ocnziunea ani­versării zilei de 1 Dec. a fie­cărui an. La înfiinţarea acestui fond au binevoit a contribui următorii : Lei 1­0 D-1 Nicolas Cioflec comerciant; câte 20 Lei; D-nii Ştefan Popovicu dir., Radu Pr­işcu dir . Nin. Oancea prof. Va­iile Mereţ preot şi învăţător, Dumitru Mareea învăţător, G. Bocriu învăţător, câte 5 Lei ; Domnii Candid Muslea înv., Nic. Furnică corn., D-nele Elena Spuderca şi Sabina Furnică, câte 10 Leu; D-1 Oct. Literat înv... D-şosiele Octavia Popovici înv. Eust. lepedean înv. şi Maria Vaida înv. In urm» apelului,—cor­pului didactic.—făcut către elevii şi ele­vele şcoalei, s’a colectat dela şcoala de băeţi suma de 172 lei, iar elevele dela şcoala d« fetiţe au contribuit cu suma de lei 124, apoi cu ocaziune­» sărbătorilor Crăciunului, tot la apelul învăţători­or, dela colindat ţi­ntea elevii şcoalei de băeţi au mai contribuit cu a treia parte din venitele lor în pumă de Lei 72.75, iar elevele şcoalei de fetiţe cu Lei 283. Starea fondului e deci de Lei 84175, care sumă­ de bani s’a depus cu libelul No. S2566/1921 spre fructificare la banca „Albina11 Braşov. In numele corpului didactic, ca cassar al numitului fond, aduc cele trai căldu­roase mulţumiri tuturor acelora, cari au binevoit a contribui la înfiinţarea acestui fond, care are scopul măreţ de a contri­bui la îndreptarea spre bine a morali­tăţii, — totdeodată apelăm în primul rând în bunăvoinţa institutelor financiare şi a Un­ public cu atragere faţă de îndrep­tarea şi înaintarea spre bine — In genere, a tinerimii, contribuind la mărirea aces­tui fond. Binevoitorii supra­solvenţi îşi vor trimite sumele oferite la adresa di­recţiune! şcolare de la şcoala prim. contr. gr.-prt. rom. d. băeţi Braşov, care va administra banii cassarului acestui fond, cari suprasolviri marinimoase se vor curta pe cale ziaristică. Braşov, la 8 Februarie 1921. In numele Corpului didactic Gh. Poerlu casa­ fondului. 0600000000000 Expoziţie­­de mostre din Praga dela 28 Febr.—8 Martie 1921. Cumpătrări, vânzări, informaţiuni, întreprinderi preia: Societatea româno-cehă în n. c. pentru co» m«rţ­­i industrii; Braşov, Sirul Inxiu! No. 31 etaglu I Curies1! speciali proprii. Anunţări până la 28 Februarie 1921 se primesc zilnic dela orele 10 -12 a. m. şi dela orele 2—5 p. m. 1-4 oüsseo©oc©ooo Vineri (25 Februarie), ora 6, dl Teodor Neş, profesor: Nume­­rare», ca prima formâ a gândirii omeneşti, la diferite popoare pri­mitive. Duminecă (27 Februarie), ora 1­/î­­1. Dl Iile Cru­tea, prof­­or : Sufletul popoarelor vechi. (Prima conferenţă din seria de confarenţe, care vor trata despre: Poez­a noastră poporală). Intrarea pentru abonat’, liberă. Pentru noi bonaţi, lo. I. lei 5, loc II. lei 3, elevi! lei 2. înscrieri pentru etalaj de confe­re­nițe din Februarie-Aprilie se pot face în fiecare zi de lucru, între orele 10—12 şi 3—5 în biroul Eforiei şcolare. (Edificiul licealul). Ddla Presidiul Grucei Roş­i să înştiinţează toate d-nele şi d soarele, cari au lucrat flo­rile pentru decoraţia sălei să se prezinte cu aceste flori Vineri în 25 l. c. ora 9 a. m., în sala Redutei unde se vor afla d-ne din Comitet. De a­­semenea se comunică tuturor d-nelor, cari au promis prăji­turi și alte mâncări pentru bu­fet, să le trimită Sâmbătă între orele 3-5 p. m. când vor fi luate în primire în Sala al­bastră a Redutei. 1—2 VftBsra de casă la ziua de 2 Martie a. c. la orele 3 p­ m. se va ţine în cancelaria avocatului Dr. Kup­­cs?y (Strada Măcelarilor No 2) o IIcitaţiune pub­llâ pentru vân­zarea casei din Strada Cscova de sus No. 11. 2—3 Atelier de tapetărie Ssr. 3îou& HTr. ». Primesc lucrâri noul şi repara­­ţiuni di i­mobile, precum şi oto­mane, divine, Silitele etc. Execu­tare îngrijin­ă şi solidă cu preţurile cele mai moderate. Locuinţa : S­r. de Mijloc Nr. 36. 202 231 08 Vânzare în Mediaş, centru, o băcănie preet, no.1, regale cu plăci de marmoră, dulap pentru ghiaţâ american. Informaţiuni la Gartner, HOTEL COROANA Braşov. 227 tăiate după măsură pest.:r« liv&L Oferta pentru cantităţi im­portante a­re adresa D-lui L L S2Lft&Co. 833 BIK­VRESTE Str. M&răşti JVa­. 9. 1 -2 I De vânzare O casă cu două locuinţe moderne, cari pot fi ocupate imediat. © casă mare, cu grădină frumoasă, se vinde din cauza mutărei, cu preţul de Lei 200.000. eatSM în centrul oraşului cu două localuri de prăvălie, precum şi o câr­­ciumă bine întocmită, cu popice şi grădină frumoasă. Augentiva Marie Friedmann. Strada Cartelului 47. Telefon 45. 102 Declaraţie Subsemnatul Bănia Jărsos din Braşov, pierzandu mi chitanţa de preschimbarea banilor Nr. 206 295 de cor. 1970, rest 40% Lin 435, o decta­r nulă ÿi f/Srâ vsloâi© în mân­a Ori­cui s’ar gări. Sânta Jânos, Braşov. Nr. Mag. 1104/92.1. Taxe de import pentru spele minerale şi trese tie profeţie pentru spele gazoase. Consiliul orăşenesc, ca reprezen­­tanţă orăşenească, a întocm­­ un statut în aces­ta privinţă, care va fi afişat timp de 15 zile la întrz­­iaa primăriei şi se poate vedea în biroul de expediţiune al consiliul­ui orăşenesc. Braşov, în 9 Februarie 1921. 232 Consiliul orășenesc. momQQ®®m®ù In hila orașului Hiîfiihef s© vinde vită. din Stra da și carne de W. IU IIM ,1. ^ — —--­­­­­­­Ultima-oră ServicmIgspecial telegrafic$al ziarului 9Gazeta Transilvaniei* BUCUREȘTI 24 Febru-trie — Go?oHa). Lyon. — Baraa: Londra 53,65, New York 13,79, Germania 22 75, Belgia 104.50, Spania 192,50, Grecia 112, Olanda 472 50, Italia 50 25, Stoîn­nia 18, Elveția 228,75, Viens 3%, Geneva suprs Sofia 7 30 Pregs 7,50, Lyon. — Kalogoropulos a demonstrat Liai la conferințiî, ca ar­mata greacă putea să învingă pe Turci. Gsaaralul Goursnd a făcut eb servsțiani, arătând că chiar ajungând Grecii la Angora, tot nu în­­seamnă că au terminat luptele.­­L Alegerile prusiene au fost favorabile partidelor ordinei. Inde­pendenţii şi comuniştii au perdut. — Marţi n’a fost şedinţă îa Londra. — Millerand dorlad sâ fie pn* îa curent cu toata mişcările poli­tice şi sociale. A primit în audienţă pe toţi prefecţii apoi deputaţii şi frantaşii organizaţiilor politice şi economice. Săptămânal aş pune la contept ca reprezentanţii tuturor partidelor. Horsea. — S’a dacia lavitaţia delegaţiei turceşti la conferinţa din St. Jones palace.­­ — Secreterol­f­f pentru Ir­iada a ded­irat în Ci­nera că guvernul va sdrobi anelu­rile sim­feiniste. S Paris. — Guvernul francez menţine serviciul de propagandă în trei cătate. Băncile şi Societăţile din Provincie cari au de făcut publicaţii la ziarele din Capitală ca : bilanţuri, convocări, prospecte, vărsăminte şi orice publicaţiuni să adreseze: AGENŢIEI DE PUBLICITATE „MERCUR" BUCUREŞTI, Telefon 59/70, Strada Sărindar No. 12. Cari primeşte spre publicare la toate ziarele cu PREŢURI REDUSE. Conferenţa Sala festivă ai liceului ortodox Cumpăr irobița pentru nr, dor­mitor şi un birou. Doritorii de a vinde să-şi lase adresa la ziar. „RSTACERZA INDUSTRIALA" Sui Anon- privilegiată pe acţiuni- Capital social 150,000 000 Lei. Bun care : Aportul Statului 50,000 000 Lei (30 % maşini şî materiale) P­rospect de Emisiune. Industria ţărei f are nevoie pentru a se reface şi desvolta solid şi repede de un orgam de execuţie, care să coordoneze Influenţa şi auto­ritatea Statulei, cu competinţa şi libertatea de acţiune a Iniţiativei private. Iniţiativa privaţă a fiecănui industriaş în parte, se loveşte de mari obstacole din cauza dificultăţilor de credit şi transport . latâ de ce a*« simţit nevoi» crferei acestei Societăţi. „REFACEREA INDUSTRIALĂ* va fi organul care vu reface in­dustria şi o va aproviziona cu materialele şi maşinele ele care va avea nevoe, ^ * . „REFACEREA INDUSTRIALĂ* solidarizând colaborarea continuă şi efectivă a putere! Statala! cu priceperea şi pregătirea Industriaşilor, va face aprovizionări colective în stocuri mari, va face transporturi sece­­lerate şi asigurate, va distribui materiale aduse ca aport de Stat, aflat în depozitele sale; în fine toate operaţiunile de distribuţie, de aprovi­­zonare şi de regrera în general, creind astfel un organ care să tjpte industria ţărei de a eşi din situaţia critică de sol. Capitalul sorial esta de 150.000.000 lei din cam­ 50000.000 lei a­­portul Sisttrid, împărţit în trei tute mii acţiuni a câte 500 Lei fiecare. Prima tribcitaie pusă în subscripţîe publică este d­e 26.000.000 lei conform etalutelor.­­Subs­ripţia publică se face după normele următoare: a) Mani şî micii industriaşi din întreaga ţară 50%; b) Al lor subscritori până la 20%; c) Restul se va acoperi de organizaţiile finsne, industr. existente. Soc’etitea s’a constituit în baza decretuluiege No. 2503 din 10 Iunie 1920, iar a­­tot constitutiv şi ststatele aprobate de Consiliul de M­iiştrii, au fost autentificate de Trib. Ilfov, Secţia Notariat sub No. 15 833, 920. Acţiunile sunt, la purtător, afara de ale Statului cari sunt norm-­­ native şi intransmisibile. La subscriere se va vărsa 30% adică 150 lei de acţiune, plus 20 lei pentru cheltueli de con­tituire, adică în total 170 lei da fiecare acţiune subscrisă. Vârtămintele se pot face în numerar sau în bonurile de casa em­ie pentru cota de 40% cîn ocasnica retragerei coroanelor. Subscripţiile se vor face cu începere dela 7 Februarie până la 28 Februarie a. 'r.îs . Banca K!avntcroich| Bfnrak' & Co» Societate anonimi Bucureşt', şi Km­ursabeie ei la Dilaţi, Brăila, Constanţa, Arad, Cluj, O­sol­u Mare, Târgu Mu­rş şi Drnăuţi. Banca Atsoscolă Bucrrrşti şi encmtsaleie din tarn. Buroca die Scont* Bucurişti şi sucursalale din ţară. Banca Franco RomSndy B­acereşti şi sucursaleie ssie: Sis­­tin», Caracal, Quv­ggy, T. Mtgurele, Roşiori de Vide, Aiexardria, Zim- Dices, Cârrpir­a S­ab­­z­a şi Podoasa. Banca Centrală pentru industrie şi comerţi Cluj şi finialelr sale: Sb■•­. Turda, Alba-Itdis, Hiţig. Banca Iiibîna, S'bia şi filialele s«bc: Braşov, Cluj, Odoc h«i, T-Mureş; agenturi Sfiiut-Msîtin, Media» i?i Lugoj. Banca de Comerţ şi Industrie, Braşov. Banca de păstrare sgrară, T.-Mureş. Banca Temişoarei de Comerţ şi Industrie, Temişoara Banca Casa d­e păstrare a oraşurii Timişoara. Creditul Technic şi sucursal de Brie. In numele consiliului de administrare 8-10 Preşedinte, B. ZAINE Preşedinte al Camerei de Comerţ, mare industriaş. % . □ 6 © ►Si [w] ■< w1 MI m A.snsht marfâ posais Ba fiiFma Fraţii Ascher SMl&SllV, strada Morţii Nr. 5. m­ lăţime .... Lei 65’— O m 81«1 Stofă pepita pentru dama 130 cm „ di lână pentru dama 130 „ Chiffon 80 crm lăţime .... Q0 » m m • * * 1 85’­ eM Pânză pentru cearresifurî 180 cm. lățime, calitate piimă lățime 68-50 25 — 25­— 38 56 21 •— Catifea Co­­d 70 cm. lățime Stofe ds t\l 180 cm. lățime .... S'qae sî “Ci­êpe...................................... Deten și Carton priais calitate, 80 cm. Panama î­ r toate culorile.................................. Zefir pt. cămeşi bărbăteşti, caritatea 1. . . Pe Domnii co p ersianţ! din Provincie ocazia venire! la Braşov, să binevoiassă magazinul mm. Cu distrusă stimă 13—20 Frații ^s©Bier 1680 1950 |j 58-40 L 75— g A K m h a rog ca cerceta cu si ». RF.RĂRIA - fa tei stejari g ^ lîm Hsi! sl 'imk- Depozit principal pentra ^ a Brașo­v sl împrejurime : ArtSlUf MnFSClîBf O U brașov Str- Canalslm Timiș Ho. 8. il a toate restaurantele eaat­iva VIilNIS lsiue si cafenele, . -r"------4-8 o eee€H3*©a©0*0 «O’-o-o-a pentru dame, fiărîiati sl copil, iu&­­n?jsf, ciorap!, albituri pentru dame şi Isărftaţi, GtJliERffi!, MAMŞKT® etc. au sosit c«i preţuri reduse la HN­MJl .. .-A Braşov, Str. Vimei 24» (via-i-vis cu biserica catolică.) So­lfld H m. 41-jyi

Next