Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-02-26 / nr. 42
anul al «4-lea ni 42 RumSful 80 bunut Sâmbătă 2» FabruarIOV întemeiată,u 1888 de Georg Bariţiu Redacţia Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţi! 23 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, Teatrul Regina Maria în tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 Ga ore n’sr îi fost în ei «a ai^ susţine singuri statul. (Istoria Transilvaniei). ©. BABTJTF APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU Anunţuri şi abonamentu ' din ţară după %■ •'b ABiUL Trr-I ««saşi a* O' \ Lei 30 Pentru strei uitat» % TELEFON, Ba ^ egeatîiîe - «tril' V» ®a Lei 120 tal îndoit dac’am fi Iotr’un foileton al „Viitorului*, d-1 I. Simionescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, aşterne, în cuvinte «lese, impresiile ce i-a comunicat un profesor universitar francez — care a fost de curând la noi — asupra ţării noastre, asupra ţării acesteia binecuvântate, şi totuşi atât de urgisite, despre cere distinsul visitator spune câ: „dacă n’ar îl francez", nu s’ar codi să mărturisească că este cea mai armonie plămădită ţari din Europa. Profesorul frencez îşi arătă apoi în amănunt constatările şi reflecţiile sale asupra minunatelor însuşiri pe care le întruneşte ţara aceasta, a noastră, cu munţi ca ai Eveţiei, cu văi ca ale Moselei franceze, cu podgorii ca ale Champagne, cu livezi neîntrecute, cu câmpii pe care se leagănă aurul solelui copt, cu bogăţii întinse pe pământ şi sub pământ. »Şi pe lângă toate acestea, pe frumoasă e ţara d-v!“ — esclamă oaspele despre care ne vorbeşte d-l Siffiîoaeaon. Şi concluzia? D l profesor Simionescu caută, fiindcă nici un se putea altfel, să tragă o concluzie pentru noi. D-ta ne spune ceva despre reînvierea vremii, dar şi a soartei lui Mihaia...; ne vorbeşte despre „Marriliez»" şl despre datarea sufletului francez; ne vorbeşte despre oare-cari vanităţi, despre „poftele de conducere ale tuturor" şl despre fclisaris de buhâ, curs s’a tr «ezit scum în urmă, de dincolo de Carpaţi şi de dincolo de Prut. Dar concluzia întreagă, concluzia adevărată, aceia lipseşte din articolul d-lui profesor Simionescu, fiindcă... dl profesor scrie în „Viitorul". Şi ce rău e că lipseşte acestă concluziei Dt, e frumoasă ţara noastră şi cu multe a fost dăruită această ţară dela Dumnezeu, milostivul români... E o Crăiasă mândră, ca din poveşti, cu punate de cleştar pe culmi învăluite de purpură, cu punţi da aer peste şerpsitoare ,pe dargint, cu livezi la care creşte rod bînecrivănţat, cu grădini în care florile ascund nestimate îa caliciul tor vrăjit. Cu câte bogăţii e plină împărăţiei mieunată, crăiasa noastră ar putea ferici o lume întreagă. Iar ce folos că nu-i stăpână crăiasa pe destinele sale. In suflet poartă o rană, care pare de nelecuit, fiindcă glasul dorit nu se poate apropia de crăiia ei vrăjită. Supt punţile de aur, pândesc balauri cu sate de ospeţe. Pe apele de argint, au curs puhoaie de sânge nevinovat. Livezile bogate, le pradă paznici necinstiţi, Iar preoţi mincinoşi fură nectarul şi şi pietrele scumpe dia potirul florilor. Dac’am fi romin, die profesor, — aşa cum sunt francezii, francezi, — nara deschide inimile le durerile craicşti şi am lăs a-o să strângă la piept pe alesul ei: „poporul român*. Am lăsa 1* o parte Interesele de bancă şi interesate de partid şi vanităţile de persoane şi poftele clientelei politice şi era neagră împătrivă acelora cari nu se închis li iei cu noi- Am lăaa şi uneltirile faseriote şi iscusinţele primejdioasa şl zavittia şl clevetirile şl invidia şl lăcomia şi patimile fără grâu şi semeţi» fără hotar şi răutate* fără nourgini. Ş , ca împăratul din poveste, căruia il maria fus de o boală necrezută, am deschide Isrg! porţile să vie d retorii de ori-unde s’ar ar&U, c» să alunge pe curata! şi să lecuiască trupul bolnav al ţării noastre, — crăiasă atât da mândră, atât da frumoasă şi atât de nenorocită *»» Delabala. Un Institut românesc de Studii sociale —• Fine. — Situaţia în care ne aflăm azi ca naţiune deplin unită, cu forţe materiale respectabile şi cu o forţă morală sănătoasă, deşi primitivă într’un oarecare sens, nu ne mai putea Îngădui să ne mulţumim şi să rămânem la modesta Asociaţie din 1918, şi cel dintâi, preşedintele ei, dl . Gasti a observat acest lucru. Trebuia făcut ceva mai temeinic şi mai sistematic. Intr’o ţară unde aproape nici n’a fost vorba până acum de studii sociale de orice natură, o atare Instituţie era necesitată de încăşi dezvoltarea noastră naţională, începem legiferări în acest vast domeniu social utilizând tot vechia metodă a împrumutului. Luăm legislaţia franceză, englezi, belgiană şi Italiană de obiceiu, care soluţionează pentru naţiunile respective în anumite momente ale dezvoltării lor politice, culturale şi economice, problemele ridicate de diversele nevoi sociale care privesc munca, asistenţa şi igiena socială, corporaţiile, cooperaţia şi din economie de timp şi de energie copiem. N’aş avea ?.. amintesc în această privinţă decât faimoasa lege a d-lui Trancu-Iaşi asupra reglementării muncii şi organizaţiilor muncitoreşti. Faţă de acest început nefcist insugura de o politică veşnic experimetualâ, pe care cu drept cuvânt o putem numi mama şi baza politicianismului român de cea mai bizantinică speţa, legislaţia noastră socialâ pa care vom întemeia desvoltarea noastră ca Stat şi Naţiune este ameninţată. Iar Iutilatul, nu social românesc, ci românesc şi de stadii sociale — cum îmi pare mai propriu şi mai logic c’ar trebui sa se numească— este venit în timp şi cu o temelie destul de solidă şi promiţătoare. Felul cum este organizată manca în secţii, pentru ca sâ se înlesnească cercetarea cât mai profundă şi mai serioasă a diverselor probleme ale ştiinţelor sociale, şi mai ales cele referitoare la starea socială a Roisoalei,- Felul acesta de activitate sistematică în sprijinul căreia stă un fond de 300 mil lei, o tpografie proprie, an institut d® editură şi o bibliotecă care se va îmbogăţi din ce în ce mai mult, va înlesni desigur şi ambiţia organizatorilor de a face pe temeiul studiilor interprinse şi efectuate, anumite propuneri pracice, care să poată servi ca material prim înfăptuirei unei opere de reformă socială la noi în România, înlocuind astfel politica oligarhică, oportunistă şi personală de azi cu o politică pozitivă, la baza căreia nu este alt gând decât interesul societăţii, alt îndreptar decât idea unui trails cât mai omenesc şi mai bun pentru întreaga societate, aită realitate decât aceea pe care împrejurările şi viaţa poporului nostru ne-o pun la îndemână. Importanţa unui astfel de Institut depăşeşte interesele momentului actual, efind désorientées sufletească şi anarhia intelectuală prididesc. El este templul în jurul căruia ce vor aduna zi de zi idaniişti şi neobosiţi cercetători, cari fără a perde contritat ca viaţa, vor putea iubiul cu ajutorul cunoştinţelor, învăţămintelor şi inteligenţei lor rostul lucrurilor şi acţiunilor omeneşti, pentru a la îndrepta cât apai sigur pe calea cea bună, pe calea cea mai demnă pentru d vinul ce este tăinuit în noi. Nu pot itichda mai bine aceste câteva consideraţii, decât reprodacând aprecierile marelui nostru învăţat, dl prof. N. Iorga, care s’a sfadosit totdauana de certitudinea ştiinţifică a studiilor sociologice. , L-sa termina un articol recent din „Neamul Românesc*, No. 38 cu următoarele cuvinte : „Dealtfel, valoarea de lavoţat a d. Guşti, stăpân pe cunogtinţi aşa de largi şi autorul unor studii admirabil informate, care pot sta alături cu ce dă mai bun Apusul, căruia-i aparţine prin cultura sa, de o garanţie pentru seriozitatea şi adevărul celor ce se vor elabora la Institutul său*. G. F. Ritpassa, fflVStSS. Ds ce îszlQse e vorbs Ziarele aduc mertn știr! despre unele tratative d« roz'u ja? cace s’*r urma Intre gavernsmenhsH și opoziţia ustiocalâ. Se spune, deasemenea, că d 1 gen. Averescu ar fl avut o ?nt?Svedere cu şeful partiduluî țărănenc, foatul m n'stra " «1 «gricnltcref, d ! I. Mihilache. Opoziţia naţională, conştient că singură este capabilâ să legifereze şi să dea ţârei îndrumarea anei politici serioase şi rodnice ps baza legi democraţia şi conviasă că actualul guvern nu oferâ deloc: garanţii peatru o legiferare conştientă şi mai ales, pentru exacctarea unor leg! care facuts chie cu concursul opoziţiei naţionale ar corâspunds aşteptarilor ţârai, — socoteşte.că er trăda iatoresle ţârei şi a'e poporu lui român, dacă er primi &c?aeta fuziune. Opoziţia nations»?, prin urmire, refuză orice fuziune ca partidei dela putere, căci acearta Bzlana ar Insemae s o dizartare dels îndatoririle laate de paramentsrii opoziţiei faţă ds alegătorii, csrl l-au trimai îa purîsmsat ea na mandat pe baza anal program bina hotărît. D.ici, de fjz ane ca partidul poporului nici na posta fl vorba, în s.h.pb se discută fourts serios pentru fuziiunea partidelor din opoziţia nstranală iair’un singur mare partid. San-Paulo. — America atrage atenţia consiliului L'gei naţiunilor opauâodu-se la mandatai Jtpoalei la insula Jap s! D acorda! frsacoeng'ez pentru petrolul M.-sopoUmei Coacesianils Ia străini S» cunoaște cctipaai* f«ră de sfârșît « Uberalilor împotriva po’lticel rctuaîdci guvern, csr«» î.t. trepr’nderile-i de câpătuială, și-a eîtst că ai partida! liberal are an «tomne fiusiclar, csre trebue gumeri^at. Panctu! I, sl pomehiiculul do păcate pe cari „V ito ui* la adn.r zi d* zi ia .adres* g^voraula!, jaas: „Concesia atenierilor cădor ferate ia atrâini, care e începutul subjugării noastre economice si compromiterea iateraselor apărării naționale* — (dup5 „Viitorul*.) Și tot în «ceti z *r, îatr*o» coloană ve îuă celei cu pssag’ul dt mai sa«, s« cp ine : '' „!»rl s’a fatrnuit Ia C'imsră comisiunea pentru discutarea proiectatul 4» coe«stàU9«fa.' «tsliereîor cSilor f/rate. Dap|'!tcjUeva explic tîiuniVeorin tu!gcte dfttc de d-l genere! Văirfinîi, miaistrul comuni- Caţillor, repreeentunpi opoziţliinâi napoaml-Hberale dr. C. Angalescu şi O. O. Mărk.ca' au cerut amânare* discufmni* h „ ^yu CQ d-l ministru să i pue comisa c„ -n cunoştinţă cu toate ofertele ds aon _ tesiune primite, printre caia si * tem primită in ultimul Vmn den casa Beardwore d n Anglia“... Ni scuzsm politica guvernului dar nu foţelegem nici coaaepţia liberrtlâ, după care se recomandâ oferta unei case englezeşti, cu scop, de a nu concesiona ateierele C . R. la st'ărai. Are însă Ramântţ! o vorbă cuminte : Z’-i, mamă, guşată,ca să ne.„. Desbateril© parlamentar© Aspecte. — Amănunte. — Comentarii. Gtt prilejui discuţiei cele^fccret»riatului fără came al d-lui Agetoiaau, s’iu văzut vorbind pentru înăbuşirea glasului deputaţiior opoziţiei neţionaie, care voiau să împDd ca o nouă gafă a guvernului, — deputaţii tskiÿti dr. Toma Ionescu şi Cantacuzlilo Pişcanu. Ia schîiub Ideputstd Ion Câmărăşescu a protest contra sistemului pumnului în gură, spunând că opoziţia reprezintâ adevărata voinţă a poporulu’, îdndcă ea a fost aleasă împotriva tuturor ingerinţelorşi obezurlior guvernuhî, şi, deci, ei nu i «o poate pune oprelişte cuvântula), Pânatile Rîlea, deputatul naţionalist al Maramureşului, ri rdicat la Cameră din dou chestia gravidelor Maramureşului, cerând mmstrului de externe şi depile taste ecordaţde pentru obţinerea graniţeor cerute de poporul maramureşan, adică cu umila nordvestice ale Carpaţiior. St. sa a atras luarea aminte aHui Take Ionesco, ca popora! maramureşsni na sa va linişti şi nu va faceta lipla fără acesta graniţe, singurel» este pot aduce domola păcii şi baasl vecinătăţi îa acesta ţinuturi da grăniceri. D-l prof. N. Iorga a întrebat la Cameră guvernul dacă are cunoştinţă de cele patru statui din Budapesta, ridicate de Ungaria reprezentând provinciile „răpite“ ale Ungariei, latre acestea carie şi anastra reprezintă Ardealul. D-sa a întrebat guveraua Ce măsuri înţelege să ia faţă de acoste manifestări so viciste ale veninilor, care nu au deloc darul că cimenteze relaţiile de bacă vecinătate şi 'nţalegere şi carionat împotriva cauzeior tratatului de pace. Oscenă de tot hazul s’a petrecut Sâmbătă la Cameră, care a dovedit încă odată acefalia „parlamentarilor* averescali. Vorbea d. Gr. Iunian, deputatul ţărănist al Aiudului, îa ches’le de regulament. Dar întreruperile majoritâţii şi ale preşedintelui răpiseră cinci mincie din cele zece la care avea dreptul vorbitorul să-şi exsu® poneiul de vedere. Când s’au împlinit cele zace mincice, prsşsdintrie consultă Camera, daca se mai îagâdaiea lui Ianisa si continue. Majoritatea respinge dreptul de continuare in protestele opoziţiei, care ceru contraprobă. Dar Intervenind ministrul Argetoianu, care-şi domoli mamelucii şi« »pusera aprobe continuarea discuţiei, fiindcă an ce rsculta şi învăţa dels d-l lunian. Fireşte, od*tâ porunca dată, Is contrsprobâ aceisşi deputaţi «vurescani car! votaseră cu o clipă mai în&liste cos* tr«, »a votat apoi pentru. Opoziţia aplaudă furtunos. Scena a produs mare ilaritate la opoziţie. Câţiva dn majoritate au părăsit fanosi lactate, gesticulând și apoetrolând pe maistrul pumnului Argotoisno, șefal real al podului poporului. Măsura sumară, contra ziarului Brassai Lapok Brassai Lapok sistat 30 de zie. Ze rul ungureac din Braşov Brassai Lapok care spare de 26 de ani, a fost sistat pe 30 zile, pe motivul că a pabiieat telegrame readecţioise. Este vorba de o telegramă a Agenţiei Ungere din Budapesta. erre, ni se spune, a fost cenzurată şi la Cluj şi la Braşov. In telegramă ce vorbeşte de evacuarea Sigheturi Mirmnaţid. Ne mirăm mai iatâ! cum a putut să sjungă la redacţia ziarului Brassoi Lapok o telegramă ca cea de site? Cum a scăpat-o cu vederea vigilenta noastă censurâ da la Cluj şi Braşov? Vădit lucru,ca Brassói Lapok este în parte jestîa ignoranţei censurei noastre. De altă parte ne mirăm de ce redicţia Brassói Lapok publică paste tot telegrame din Bidspeara — despre stările interne din România. Conferenţa Sala festiviă omului ortodox Azi, Vineri (25 Fehmafie), ota $ di Twdor Nes, profesor : rîc.*!?!8' rares, ca prima formă a gând'rii omeneşti, la dibrice popoare primitive. Duminecă (27 Februarie), om 0l/%. 1. Dl Ilie Cristea, profesor : Sufliri ai popoarelor vechi, (Prima' conferenţă din seria de conferenţă, care vor trata despre : Poezia noastră popor*îâ). întrarea pentru abonaţi, liberă. Peatru abonaţi, loc I. lei 5, loc II. lei 3, elevii lei 2. înscrieri pentru ciclul de conference din Februarie-Aprilie se pot face în fiecare zi de lucru, între orele 10—12 și 3—5 la biroul Eforiei școlare. (Edificial licealul). Teatral „Apello“ din non pnf nit ? Dină cora af!?m, dial Eduîescu. Inspector adminstrativ, i-a reuşit aă obţină o hârtie, prin c*re e*f« aatorlc.jtt să an-.heteza razii „A* polloa. D*s a şl ameninţat pe »ctnalul custode că-1 va da afară, î )f?rij?n'3a*sa fireşte, ca dini Rosuer ai lac r 'stitaie dre ptul de? pro tiflei «te a*uora f dlficialul. Pe otraenic, car! s-au văzut nevoiţi să apere Interesele Statuia!, deoarece unii funcţionari «a înțeles să le sîcrifice, dl Inspector administrativ i-a calificat nur și simpla .bolşevici Ass’diră omul, care în curs de doi ani, în cel mai mic judeţ din România, n-a fost în stare să institue consiliile comunale, dar a ştiut urmări ca tenacitate interesele sale şi ale amicilor săi, îşi continuă activitatea nefastă, având încrederea deplină a guvernului. Când a fost înlocuit cu dl Mitcescu, populaţi* [românesscă », jideţulul a rig&flat aiurată. Nu-1 canonea pe cel care-1 Ina local, dar se bucura c’a scăpat do im pietroi, ccre-i atârna greu de gât. Se ştia că acest pstron al popilor fără evanghelie, figurează ca membru în conadial da administraţie fel tuturor societăţilor anonime, înfiinţate după 1918. Nu i-a Cvrut nimeni socoteală. Lumea n2*'tră de malt nu mal trage la raspt. j0rf pe D|tj cn vinova. ss TinVJ: ască p°*te 8cflp* d* ,, ^,dr .f'®1^ Mpat. Qaverna! a ţinut să-l răiplt. ..gcj morilele și -a facut Inspecte, darlaifitratii. I-a pus și un automoe , zicie. Ce-a lacrst dl noua sa funcţie ? Nimic, at. nimic. Funcji* d-«a!e —se ştie cÎ este o sinecură. Dar a făcut totuş ceva: intervenţii — recunoaştem, neobosite— îa favoarea amicului Bosner. Dl Balulescu a călătorit, a iritat la uşi, a zimbit, s’a rugat, în sfârşit s’a tăcut jantre şi punte, numai să salveze teatrul „Apollo*, răpit de — Statul român! Şi ce nu poţi stinge prin stăruinţă ? D-s* anchetează «cam* 1 Judeţul are ec jerîsconzult, care ar îi mult mai chemat să facă raportul îa chestiune, decât un doctor îmbâtrâaiî. Dar guvernai — se vede treaba — ţine ca orice preţ să provoace opinia publică. Iatr’adevâr, dscă ?«’ar fi dat această însărcinara In». Tuchor, cointeresatul mărtur'sic al lui Roîcer, sau lui Rosuerîaias, indignarea publicului românesc p’ar fi fost mai mare, decât cam este tu căzni de faţă. Credam, cî avem aprobarea îatrîgahtl public român«ac, dacă întrebăm: ar» di Bitulescu misiunea da-a gări formala, cu ajutorai căreiasă se îaitralasze a/irea Statuia! ? Brașov, la 24 Febr. 1921. lie Costea Dr. V. Glăjariu prof. avocat. Politics Ceea ce era de prevăzut, ca să salveze aparenţele eşecului întrevederei sale cu dl Mihalache, dl Averescu a convocat majorităţile pentru a le spune că guvernul nu simte necesitată să colaboreze cu vreun partid politic. * Pentru a întreţine eracul sacral La majorităţile parlamentare, dl Argetoianu le aţită împotriva opoziţiei. Scandalurile în Cameră, se ţin lanţ. Cu atât mai rău pentru guvernul Averescu, care perde, pe zi ce trece, orice credit în opinia publică. ■^ata, color 40° ro P&llfîu * stabilit pedala cotei de 40% e’a nrmStesrea £ săptămâna viitoare, L mi în 28 'iTM • Marți 1 MEr — Sahsisl. vechia. *“ N ° «*ovuî-^ Mîrcar! 2 Msrtie — Blomăns, Stapid, Dârei?, Noua. joi 3 Mania — oraşul Intern. Vineri şi Sâmbătă via îa hiad toţi cei cari încă nu şi-&n ridicat, partide. itima oară Serviciul special telegraficlfll ziarului „Gazeta Transilvaniei“ BUCUREȘTI. 25 Febraari® (Se$ifSfp,aLue —^Cot^b). Lyon. Carasl barsd : Londra 53 60, Navr-York 1378, Germania 22%, Br‘gia 1047s, Spania 1927*, Italia 5072, Grecia 112, Ql*Jtdst 472%, Prag* 177», România 187*, Elveția 228‘A, Geneva asupra Soţie) 7.25. — La Londra Briand şi Sforza au conferit, iar Crizon cu Kalogerepdo*. Marcuri delegaţiile turceşti au fost Introduse «Rozrat. Tevfik paşa e şefui delegaţianel din Constantinopoî şi Bek s Ssmy bi,y al delegaţiei din Angora. Bikir Saroy dictară că pacea la Orient se bizeazâ pe piecipilie dreptăţii, cere menţinerea imperiala totania fără teritoriile locuites de arabi şi libertatea strâmtei lor. — Consiliul naţionilor s’a ocupat de Ginţia orientală, dacizând transmiterea documentelor primite puterilor aliate şi asociata cu dreptul de suveranitate al aprs miliţiei orientale. Sofia. — Toată opinia publică cere eşirea liberă pentru Bulgaria de Egeea. Barem. — Retragerea din comisia de riparaţis a reprezentantului amerîcan ne este îndreptată contra entente! şi e cerută de libertatea de acţiune a noului guvern. —Proprietarii de cărbuni ssocieţi din Galia de sud au hotărit reducerea preţului cărbunilor superiori. lyon. — Glorglean au degajat Tifiîs-ul, respingând 30 divizii bolşevice. Tetograsstele, feleSonograsnote şiEdiogrameîa sosite in decursul copţii si dimineti la Bucureşti Bucureşti, 25 Februarie. — Btrovins va oferi principesei Eîisabeta, ca dar, o pereche de armîeari rUn h^rchelîî Rădăuţi, valorând peste na rallion de lei. ă Guvernul german a acceptat să restitue:.Bănczi Xfonale i:ele wntezerl milioane aur aflate înaintea războiului i depozitul Reuhank. ' Deasemenea a acceptat să lichid** acoperirea biletelor bancei generale. Tratativele vor incere în curând. _ (jQtsiliul de miniștri a discutat chestia bugetară? admi itftnd propunerile economie ale d-lui Tiulescu, prevăzând la cheltueli 5 miliarde iar la venituri 7 miliarde. — Leul românesc la Psrna, 1875. _ Ministerul Finanţelor va începe Lam emiterea bonurilor de imprjprstăp^o|^ct0i se va prezenta Camerei în luna Martie. — La conferinţa social-deamocraţiei deschisă în Viena participă delegați ai 11 state. . . . . — Guvernul sovietic persso a ÎQSt răstornit.