Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)

1921-02-26 / nr. 42

anul al «4-lea n­i 42 RumSful 80 bunut Sâmbătă 2» Fabruar­IOV întemeiată,­u 1888 de Georg Bariţiu Redacţia Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţi! 23 Bu­cur­eşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, Teatrul Regina Maria în tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 Ga ore n’sr îi fost în ei «a ai^ susţin­­e singuri statul. (Istoria Transilvaniei). ©. BABTJTF APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU Anunţuri şi abonam­entu ' din ţară după %■ •'b ABi­UL Trr-I ««saşi a* O' \ Lei 30 Pentru strei uitat» % TELEFON, Ba ^ egeatîiîe - «tril' V» ®a Lei 120 tal îndoit dac’am fi Iotr’un foileton al „Viitorului*, d-1 I. Simionescu, profesor la Uni­versitatea din Bucureşti, aşterne, în cuvinte «lese, impresiile ce i-a comunicat un profesor univer­sitar francez — care a fost de curând la noi — asupra ţării noas­tre, asupra ţării acesteia binecu­vântate, şi totuşi atât de urgisite, despre cere distinsul visitator spune câ: „dacă n’ar îl francez", nu s’ar codi să mărturisească că este cea mai armonie plămădită ţari din Europa. Profesorul frencez îşi arătă apoi în amănunt constatările şi reflec­­ţiile sale asupra minunatelor în­suşiri pe care le întruneşte ţara aceasta, a noastră, cu munţi ca ai Eveţiei, cu văi ca ale Moselei franceze, cu podgorii ca ale Cham­pagne­, cu livezi neîntrecute, cu câmpii pe care se leagănă aurul sol­elui copt, cu bogăţii întinse pe pământ şi sub pământ. »Şi pe lângă toate acestea, pe frumoasă e ţara d-v!“ — esclamă oaspele despre care ne vorbeşte d-l Siffiîoaeaon. Şi concluzia? D l profesor Simionescu caută, fiind­că nici un se putea altfel, să tragă o concluzie pentru noi. D-ta ne spune ceva despre reîn­vierea vremii, dar şi a soartei lui Mihaia...; ne vorbeşte despre „Mar­­riliez»" şl despre da­tarea sufle­tului francez; ne vorbeşte despre oare-cari vanităţi, despre „poftele de conducere ale tuturor" şl des­pre fclisaris de buhâ, curs s’a­ tr «ezit scum în urmă, de dincolo de Carpaţi şi de dincolo de Prut. Dar concluzia întreagă, conclu­zia adevărată, aceia lipseşte din articolul d-lui profesor Simionescu, fiindcă... d­l profesor scrie în „Vii­torul". Şi ce rău e că lipseşte a­­ces­tă concluziei Dt, e frumoasă ţara noastră şi cu multe a fost dăruită această ţară dela Dumnezeu, milostivul­ români... E o Crăiasă mândră, ca din poveşti, cu punate de cleştar pe culmi învăluite de purpură, cu punţi da aer peste şerpsitoare ,pe da­­rgint, cu livezi la care creşte rod bînecrivănţat, cu grădini în care florile ascund nestimate îa caliciul tor vrăjit. Cu câte bogă­ţii e plină împărăţi­ei mieunată, crăiasa noastră ar putea ferici o lume întreagă. I­ar ce folos că nu-i stăpână crăiasa pe destinele sale. In su­flet poartă o rană, care pare de nelecuit, fiindcă glasul dorit nu se poate apropia de crăiia ei vrăjită. Supt punţile de aur, pândesc ba­lauri cu sate de ospeţe. Pe apele de argint, au curs puhoaie de sânge nevinovat. Livezile bogate, le pradă paznici necinstiţi, Iar preoţi mincinoşi fură nectarul şi şi pietrele scumpe dia potirul florilor. Dac’am fi romin­, die profesor, — aşa cum sunt francezii, fran­cezi, — n­­ara deschide inimile le durerile craicşti şi am lăs a-o să strângă la piept pe alesul ei: „po­porul român*. Am lăsa 1* o parte Interesele de bancă şi interesate de partid şi vanităţile de persoane şi poftele clientelei politice şi era neagră împătrivă acelora cari nu se în­chis li iei cu noi- Am lăaa şi uneltirile faseriote şi iscusinţele primejdioasa şl zavittia şl cleveti­rile şl invidia şl lăcomia şi pati­mile fără grâu şi semeţi» fără ho­tar şi răutate* fără nourgini. Ş , ca împăratul din poveste, căruia il maria fu­s de o boală necrezută, am deschide Isrg! por­ţile să vie d retorii de ori-unde s’ar ar&U, c» să alunge pe curat­a! şi să lecuiască trupul bolnav al ţării noastre, — crăiasă atât da mândră, atât da frumoasă şi atât de nenorocită *»» Delabala. Un Institut românesc de Studii sociale —• Fine. — Situaţia în care ne aflăm azi ca naţiune deplin unită, cu forţe ma­teriale respectabile şi cu o forţă morală sănătoasă, deşi primitivă într’un oarecare sens, nu ne mai putea Îngădui să ne mulţumim şi să rămânem la modesta Asociaţie din 1918, şi cel dintâi, preşedin­tele ei, dl . Gasti a observat acest lucru. Trebuia făcut ceva mai temeinic şi mai sistematic. Intr’o ţară unde aproape nici n’a fost vorba până acum de studii sociale de orice natură, o atare Instituţie era necesitată de încăşi dezvoltarea noastră naţională, în­cepem legiferări în acest vast do­meniu social utilizând tot vechia metodă a împrumutului. Luăm­ le­gislaţia franceză, englezi, belgiană şi Italiană de obiceiu, care solu­ţionează pentru naţiunile respec­tive în anumite momente ale dez­­voltării lor politice, culturale şi economice, problemele ridicate de diversele nevoi sociale care pri­vesc munca, asistenţa şi igiena socială, corporaţiile, cooperaţia­­ şi din economie de timp şi de e­­nergie copiem. N’aş avea ?.. amin­tesc în această privinţă decât fai­moasa lege a d-lui Trancu-Iaşi a­­supra reglementării muncii şi or­ganizaţiilor muncitoreşti. Faţă de acest început nefcist insugura­ de o politică veşnic ex­­perimetualâ, pe care cu drept cu­vânt o putem numi mama şi baza politicianismului român de cea mai bizantinică speţa, legislaţia noas­tră socialâ pa care vom întemeia desvoltarea noastră ca Stat şi Na­ţiune este ameninţată. Iar I­utila­­tul, nu social românesc, ci româ­nesc şi de stadii sociale — cum îmi pare mai propriu şi mai logic c’ar trebui sa se numească­— este venit în timp şi cu o temelie destul de solidă şi promiţătoare. Felul cum este organizată manca în secţii, pentru ca sâ se înles­nească cercetarea cât mai profundă şi mai serioasă a diverselor pro­bleme ale ştiinţelor sociale, şi mai ales cele referitoare la starea so­cială a Roisoalei,­­- Fel­ul acesta de activitate sistematică în spriji­nul căreia stă un fond de 300 mil lei, o tpografie proprie, an insti­tut d® editură şi o bibliotecă care se va îmbogăţi din ce în ce mai mult, va înlesni de­sigur şi ambiţia organizatorilor de a face pe te­meiul studiilor interprinse şi efec­tuate, anumite propuneri pracice, care să poată servi ca material prim înfăptuirei unei opere de re­formă socială la noi în România, înlocuind astfel politica oligarhică, oportunistă şi personală de azi cu o politică pozitivă, la baza căreia nu este alt gând decât interesul societăţii, alt îndreptar decât idea unui trails cât mai omenesc şi mai bun pentru întreaga societate, aită realitate decât aceea pe care împrejurările şi viaţa poporului nostru ne-o pun la îndemână. Importanţa unui astfel de Insti­tut depăşeşte interesele momentu­lui actual, efind désorientées su­­fletească şi anarhia intelectuală prididesc. El este templul în jurul căruia ce vor aduna zi de zi idan­­iişti şi neobosiţi cercetători, cari fără a perde contritat ca viaţa, vor putea iu­biul cu ajutorul cunoş­­tinţelor, învăţămintelor şi inteligen­ţei lor rostul lucrurilor şi acţiunilor omeneşti, pentru a la îndrepta cât apai sigur pe calea cea bună, pe calea cea mai demnă pentru d vi­­nul ce este tăinuit în noi. Nu pot itichda mai bine aceste câteva consideraţii, decât repro­­dacând aprecierile marelui nostru învăţat, dl prof. N. Iorga, care s’a s­fadosit totdauana de certitudinea ştiinţifică a studiilor sociologice. , L-sa termina un articol recent din „Neamul Românesc*, No. 38 cu următoarele cuvinte : „Dealtfel, valoarea de lavoţat a d. Guşti, stăpân pe cunogtinţi aşa de largi şi autorul unor studii admirabil informate, care pot sta alături cu ce dă mai bun Apusul, căruia-i aparţine prin cultura sa, d­e o garanţie pentru serio­zitatea şi adevărul celor ce se vor elabora la Institutul său*. G. F. Ritpassa, fflVStSS. Ds ce îszlQse e vorbs Ziarele aduc mertn știr! despre unele tratative d« roz'u ja? cace s’*r urma Intre gavernsmenhsH și opo­ziţia ustiocalâ. Se spune, dease­­menea, că d 1 gen. Averescu ar fl avut o ?nt?Svedere cu şeful parti­­duluî țărănenc, foatul m­ n'stra " «1 «gricnltcref, d ! I. Mihilache. Opoziţia naţională, conştient că singură este capabilâ să legifereze şi să dea ţârei îndrumarea anei politici serioase şi rod­nice ps baz­­a legi democraţi­­a şi conviasă că actualul guvern nu oferâ deloc: garanţii peatru o legiferare con­ştientă şi mai ales, pentru exacc­tarea unor leg! care facuts chie cu concursul opoziţiei naţionale ar corâspunds aşteptarilor ţârai, — socoteşte.că er trăda iatores­le ţârei şi a'e pop­oru lui român, dacă er primi &c?aeta fuziune. Opoziţia nations»?, prin ur­mire, refuză ori­ce fuziune ca partidei dela putere, căci acearta Bzlana ar Insemae s o dizartare dels îndatoririle laate de par­amentsrii opoziţiei faţă ds alegătorii, csrl l-au trimai îa pur­­îsmsat ea na mandat pe baza anal program bina hotărît. D.ici, de fjz ane ca partidul po­porului nici na posta fl vorba, în s.h.pb se discută fourts serios pentru f­uziiunea partidelor din opo­ziţia nstranală iair’un singur mare partid. San-Paulo. — America atrage atenţia consiliului L'gei naţiunilor opauâodu-se la mandatai Jtpoalei la insula Jap s! D acorda! frsaco­­eng'ez pentru petrolul M.-sopoUm­ei Coacesianils Ia străini S» cunoaște cctipaai* f«ră de sfârșît « Uberalilor împotriva po’l­­ticel rctuaîd­ci guvern, csr«» î.t. trepr’nderile-i de câpătuială, și-a eîtst că ai partida! liberal are an «tomne fiusiclar, csre trebue gu­­­meri^at. Panctu! I, sl pomehiiculul do păcate pe cari „V ito ui* la adn­.r zi d*­ zi ia .adres* g^voraula!, jaas: „Concesia atenierilor cădor ferate ia atrâini, care e începutul sub­jugării noastre economice si com­promiterea iateraselor apărării na­ționale* — (dup5 „Viitorul*.) Și tot în «ceti z *r, îatr*o» co­loană ve îuă celei cu pssag’ul dt mai sa«, s« cp ine : '' „!»rl s’a fatrnuit Ia C'imsră co­­misiunea pentru discutarea proiec­tatul 4» co­e«stàU9«fa.' «tsliereîor cSilor f/rate. Dap|'!tcjUeva explic t­­îiuniVeorin­ tu!gcte dfttc de d-l ge­nere! Văirfinîi, miaistrul comuni- Caţillor, repreeentunpi opoziţliinâi napoaml-Hberale d­­r. C. An­­gales­cu şi O. O. Măr­k.­­ca' au ce­­rut amânare* discufmni* h „ ^yu CQ d-l ministru să i pue comisa c„ -n cunoştinţă cu toa­te ofertele ds aon _ tesiune primite, printre caia si * tem primită in ultimul Vmn den casa Beardwore d n Anglia“... Ni scuzsm politica g­uvernului dar nu foţelegem nici coaaepţia li­­berrtlâ, după care se recomandâ oferta unei case englezeşti, cu scop­, de a nu concesiona ate­ie­­rele C . R. la st'ărai. Are însă Ramântţ! o vorbă cu­minte : Z’-i, mamă, guşată,ca să ne.„. Desbateril© parlamentar© Aspecte. — Amănunte. — Comentarii. Gtt prilejui discuţiei cele^fccret»­­riatului fără came al d-lui A­ge­­toiaau, s’iu văzut vorbind pentru înăbuşirea glasului deputaţiior opo­ziţiei neţionaie, care voiau să îm­­pDd ca o nouă gafă a guvernului, — deputaţii tskiÿti dr. Toma Io­­nescu şi Cantacuzlilo­ Pişcanu. Ia schîiub Ideputstd Ion Câmă­­răşescu a protest­­ contra sistemu­lui pumnului în gură, spunând că opoziţia reprezintâ adevărata voinţă a poporulu’, îdndcă ea a fost aleasă împotriva tuturor ingerinţelor­­şi obezurlior guvernuhî, şi, deci, ei nu i «o poate pune oprelişte cu­­vântula), Pân­atile Rîlea, deputatul naţio­nalist al Maramureşului, ri r­dicat la Cameră din dou chestia gravidelor Maramureşului, cerând mmstru­lui de externe şi depile taste ecord­a­­ţde p­entru obţinerea graniţe­or ce­rute de poporul maramureşan, adică cu umila nordvestice ale Carpaţiior. St. sa a atras luarea aminte a­­Hui Take Ionesco, ca popora! mara­­mureşsni na sa va linişti şi nu va faceta l­ipla fără acesta graniţe, singurel» este pot aduce domola păcii şi baasl vecinătăţi îa acesta ţinuturi da grăniceri. D-l prof. N. Iorga a întrebat la Cameră guvernul dacă are cunoş­tinţă de cel­e patru statui din Bu­dapesta, ridicate de Ungari­a­ re­prezentând provinciile „răpite“ ale Ungariei, latre acestea carie şi ana­stra reprezintă Ardealul. D-sa a întrebat guveraua C­e măsuri înţe­­lege să ia faţă de acoste mani­­­­festări so vicis­te ale veninilor, care nu au deloc darul că cimenteze relaţiile de bacă vecinătate şi 'nţa­­legere şi cari­onat împotriva cau­­zeior tratatului de pace. O­scenă de tot hazul s’a petre­cut Sâmbătă la Cameră, care a do­­vedit încă odată acefalia „parla­mentarilor* averescali. Vorbea d. Gr. Iunian, deputatul ţărănist al Aiudului, îa ches’le de regulament. Dar întreruperile ma­­joritâţii şi ale preşedintelui răpiseră cinci mincie din cele zece la care avea dreptul vorbitorul să-şi exsu® poneiul de vedere. Când s’au îm­­plinit cele zace mincice, prsşsdintrie consultă Camera, daca se mai îa­­gâdaie­a lui Ianisa si continue. Majoritatea respinge dreptul de continuare in protestele opoziţiei, care ceru contraprobă. Dar Intervenind ministrul Arge­­toi­anu, care-şi domoli mamelucii şi­­« »puse­ra aprobe continuarea discuţiei, fiindcă an ce rsculta şi învăţa dels d-l lunian. Fireşte, od*tâ porunca dată, Is contrsprobâ aceisşi deputaţi «vurescani car! vo­taseră cu o clipă mai în&liste cos* tr«, »a votat apoi pentru. Opoziţia aplaudă furtunos. Scena­ a produs mare ilaritate la opoziţie. Câţiva dn majoritate au părăsit fanosi lactate, gesticulând și apoetrolând pe m­aistrul pumnului Argotoisno, șefal real al po­­dului poporului. Măsura sumară, contra ziarului Brassai Lapok Brassai Lapok sistat 30 de z­ie. Z­e rul ungu­reac din Braşov Bras­sai Lapok care spare de 26 de ani, a fost sistat pe 30 zile, pe motivul că a pabii­eat telegrame readecţioise. Este vorba de o tele­gramă a Agenţiei Ungere din Bu­dapesta. erre, ni se spune, a fost cenzurată şi la Cluj şi la Braşov. In telegramă ce vorbeşte de eva­cuarea Sigheturi Mirmnaţid. Ne mirăm mai iatâ! cum a putut să sjungă la redacţia ziarului Bras­­soi Lapok o telegramă ca cea de site? Cum a scăpat-o cu vederea vigilenta noast­ă censurâ da la Cluj şi Braşov? Vădit lucru,ca Brassói Lapok este în parte jestîa ignoran­ţei censurei noastre. De altă parte ne mirăm de ce re­­dicţia Brassói Lapok publică paste tot telegrame din Bid­speara — despre stările interne din România. Conferenţa Sala festivi­ă omului ortodox Azi, Vineri (25 Fehmafie), ota $ di Twdor Nes, profesor : rîc.*!?!8' rares, ca prima formă a gând'rii omeneşti, la dibrice popoare pri­mitive. Duminecă (27 Februarie), om 0l/%. 1. Dl Ilie Cristea, profesor : Sufliri ai popoarelor vechi, (Prima' conferenţă din seria de conferenţă, care vor trat­a despre : Poezia noastră popor*îâ). întrarea pentru abonaţi, liberă. Peatru a­bonaţi, loc I. lei 5, loc II. lei 3, elevii lei 2. înscrieri pentru ciclul de confe­rence din Februarie-Aprilie se pot face în fiecare zi de lucru, între orele 10—12 și 3—5 la biroul Eforiei școlare. (Edificial licealul). Teatral „Apello“ din non pnf nit ? Dină cora af!?m, dial Eduîescu. I­nspector adminstrativ, i-a reuşit aă o­bţină o hârtie, prin c*re e*f« aatorlc.jtt să an-.heteza razii „A* polloa. D*s a şl ameninţat pe »c­­tnalul custode că-1 va da afară, î )f?rij?n'3a*sa fireşte, ca dini Ros­­uer ai l­ac r 'stitaie dre ptul de? pro tiflei «te a*uora f dlficialul. Pe otraenic, car! s-au văzut nevoiţi să apere Interesele Statuia!, deoarece unii funcţionari «a înțeles să­ le sîcrifice, dl Inspector administra­tiv i-a calificat nur și simpla .bol­şevici Ass’diră omul, care în curs de doi ani, în cel mai mic judeţ din România, n-a fost în stare să institue consiliile comu­nale, dar a ştiut urmări ca tenaci­tate interesele sale şi ale amicilor săi, îşi continuă activitatea nefastă, având încrederea deplină a guver­­nului. Când a fost înlocuit cu dl Mitcescu, populaţi* [românesscă », jideţulul a rig&flat aiurată. Nu-1 canonea pe cel care-1 Ina local, dar se bucura c’a scăpat do­ im pietroi, ccre-i atârna greu de gât. Se ştia­ că acest pstron al po­pilor fără evanghelie, figurează ca membru în conadial da adminis­traţie fel tuturor societăţilor ano­nime, înfiinţate după 1918. Nu i-a Cvrut nimeni socoteală. Lumea n2*'tră de malt nu mal trage la raspt. j0rf pe D|tj cn vinova­. ss TinVJ: ască p°*te 8cflp* d* ,, ^,dr .f'®1^ Mpat. Qaverna! a ţinut să-l răiplt. ..gcj morilele și -a facut Inspecte, darlaifitratii. I-a pus și un automoe­ , zicie. Ce-a lacrst dl noua sa funcţie ? Nimic, at. nimic. Funcji* d-«a!e —se ştie cÎ este o sinecură. Dar a făcut totuş ceva: intervenţii — recunoaştem, neobosite­­— îa favoarea amicului Bosner. Dl Balulescu a călătorit, a iritat la uşi, a zimbit, s’a rugat, în sfârşit s’a tăcut jantre şi punte, numai să salveze teatrul „Apollo*, răpit de — Statul român! Şi ce nu poţi stinge prin stă­ruinţă ? D-s* anchetează «cam* 1 Judeţul are ec jerîsconzult, care ar îi mult mai chemat să facă ra­portul îa chestiune, decât un doc­tor îmbâtrâaiî. Dar guvernai — se vede treaba — ţine ca orice preţ să provoace opinia publică. Iatr’adevâr, dscă ?­«’ar fi dat a­­ceastă însărcinara In». Tuchor, coin­teresatul mărtur'sic al lui Roîcer, sau lui Rosuer­îaias, indignarea publicului românesc p’ar fi fost m­ai mare, decât cam este tu căzni de faţă. Credam, cî avem aprobarea îa­­trîgahtl public român«ac, dacă în­trebăm: ar» di Bitulescu misiunea da-a gări formala, cu ajutorai că­reia­­să se îaitralasze a/irea Sta­tuia! ? Brașov, la 24 Febr. 1921. lie Costea Dr. V. Glăjariu prof. avocat. Politics Ceea­ ce era de prevăzut, ca să salveze aparenţele eşecu­lui întrevederei sale cu dl Mihalache, dl Aver­escu a con­vocat majorităţile pentru a le spune că guvernul nu simte necesitată să colaboreze cu vre­un partid politic. * Pentru a întreţine era­­cul sacral La majorităţile parlamentare, dl Argeto­­ianu le aţită împotriva o­­poziţiei. Scandalurile în Cameră, se ţin lanţ. Cu a­­tât mai rău pentru­ guver­nul Averescu, care perde, pe zi ce trece, ori­ce cre­dit în opinia publică. ■^ata, color 40° ro P&llfîu * stabilit pedala cotei de 40% e’a nrmStesrea £ săptămâna viitoare, L mi în 28 'iTM • Marți 1 ME­r­ — Sahsisl. vechia. *“ N ° «*ovuî-^ Mîrcar! 2 Msrtie — Blomăns, Stapid­, Dârei?, Noua. joi 3 Mania — oraşul Intern. Vineri şi Sâmbătă via îa hiad toţi cei cari încă nu şi-&n ridicat, partid­e. it­ima oară Serviciul special telegraficlfll ziarului „Gazeta Transilvaniei“ BUCUREȘTI. 25 Febraari® (Se$ifSfp,aLue —^Cot^b). Lyon. Carasl barsd : Londra 53­ 60, Navr-York 13­78, Germania 22%, Br‘gia 1047s, Spania 1927*, Italia 5072, Grecia 112, Ql*Jtdst 472%, Prag* 177», România 187*, Elveția 228‘A, Geneva asupra So­ţie) 7.25. — La Londra Briand şi Sforza au conferit, iar Crizon cu Kalo­­gerepdo*. Marcuri delegaţiile turceşti au fost Introduse «Rozrat. Tevfik paşa e şefui delegaţianel din Constantinopoî şi Bek s Ssmy­ bi,y al delegaţiei din Angora. Bikir Saroy dictară că pacea la Orient se bizeazâ pe p­iecipilie dreptăţii, cere menţinerea imperiala t­otania fără teritoriile locuites de arabi şi libertatea strâmtei lor. — Consiliul naţionilor s’a ocupat de Gin­ţia orientală, dacizând transmiterea documentelor primite puterilor aliate şi asociata cu drep­tul de suveranitate al aprs miliţiei orientale. Sofia. — Toată opinia publică cere eşirea liberă pentru Bulgaria de Egeea. Barem. — Retragerea din comisia de riparaţi­s a reprezentantu­lui amerîcan ne este îndreptată contra entente! şi e cerută de liber­tatea de acţiune a noului guvern. —Proprietarii de cărbuni ssocieţi din Galia de sud au hotărit re­ducerea preţului cărbunilor superiori. lyon. — Glorglean­ au degajat Tifiîs-ul, respingând 30 divizii bol­şevice. Tetograsstele, feleSonograsnote şi­Ediogrameîa sosite in decursul copţii si dimineti la Bucureşti Bucureşti, 25 Februarie. — Btrovins va oferi principesei Eîisabeta, ca dar, o pereche de ar­­mîeari rUn h^rchelîî Rădăuţi, valorând peste na rallion de lei. ă­­ Guvernul german a acceptat să restitue:.Bănczi Xfonale i:ele wntezerl milioane aur aflate înaintea războiului i depozitul Reuh­ank. ' Deasemenea a acceptat să lichid­** acoperir­ea biletelor bancei generale. Tratativele vor incere în curând. _ (jQt­siliul de miniștri a discutat chestia bugetară? adm­i itftnd propunerile economie ale d-lui Tiulescu, prevăzând la cheltueli 5 miliarde iar la venituri 7 miliarde. — Leul românesc la Psrna, 1875. _ Ministerul Finanţelor va începe Lam emiterea bonurilor de im­prjprstăp^o|^ct0i se va prezenta Camerei în luna Martie. — La conferinţa social-deamocraţiei deschisă în Viena participă delegați ai 11 state. . . . . — Guvernul sovietic persso a ÎQSt răstornit.

Next