Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-04-12 / nr. 79
ta»! »i Mutei * ïlW uMknrt 6® iaMil' «*• #»*>«*, Marţi' ià Ka4ni MH întemeiată i« 1888 de George Bariţiu Radaotis I Kat» Libertăţii U JWUHCtl» j Bucuria, teateul Esgiaa Administraţia Mari» Ir*$#v4 Maț» Libeirt&ţii 2$ Bucureşti, Teatral,Regia* Msrîa Oa tot dispreţ»! pent,ma popor eri«toor»til ti ®Iig»rhii nici 24 â« o?» o’ar fi fost îa stare ■& #B»ți»ă stegari statal (Isteria TnuMilv&nici), «K BARITîij A PARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU Amin, ■mi % teeate la toat® agenţiile de mibUcitata V Np* tarifa! nostru sssoi&l A·'■ \ % °%·«AMMTDL î» 4» v£v ·«** iun3 U« »sa" Lev % %• 'oi 60 Lei ISO Central -mamsafest iaooifc TEL Basas* O enigmă Cu tontecă «venter* de prost gnst tini Carol de Hsbsbfjrg a lust im sfârşit «ttt de tragicomic, în Ungari « ca a produs efecte şi rrmări, de care trebuie să se ţină cont. Un fapt Incontestabil este, că cu prilejul acestei aventuri aproape neînţelese guveratul maghiarul-a dat arama pe faţă. Membrii gevensarii au dovedit cu acest prilej, că ei nu sunt noma monarhişti der şi kghiruişti, cu alte cuvinte zis ei văd în Carol da Hibsburg pe singurul îndreptăţit de-a aspira şi ocupa trenul Ungariei. Acelaşi părere o împărtişejc şi conţii AidFisgiy şi Appocyl. In consecinţă au şi urmat două fapte: deoparte demisia guvernului leleki, prezentfcră alaltâuri regentului Horthy şi ştirea despre fix» rea «nul termin apropiat — zîua de 20 Aîsgust (ziur Sf. Ştefan) — pentru alegerea reglai Ungariei. Părerea pe care o are gutvernul maghiar dimisianst ?o chestia viitorului rege al Ungarie! a spus-o pe șleau rugistrul de externe De. Grstz, care a declarat aleltăeri unui ziarist, că Ungaria, dacă vrea să ea consolideze în interior, are nevoie de o antorfoare centrală absolt independentă de trecurile de partid, iar acetsta «.ucoritata poate gl fie numai domn torul legitim. țîaââd cont de această enaaci»ţiene sfvzicâod oficială, meatentatâa şi a:ţicnea bă baţdor politici magharî «pare aproape o ealgurS, căci revenire!ne tronul maghiar a lui Carol ât Hbsburg se opaa docă carenţe puternice, la Austria germană ca şi în Germania Carol, în urma cunoscutei asiectitudini din ansa 1918, este considerat nu numai ca crecia monarhiei prăbuşite, ci şi sa trădător»! intereselor puterilor contrare, ladeosebi în Alteia germaană se manifestă an cartat stât de ostil f.ţâ de relu* paura» lui Carol, încât soeril-dessocciţîi au prolâîistsj Sâmbătă adu- Răriî naţionste anairiaee o propuners, ca iegea, prin care Hibsburgii avut exp.dz*ţi din Austrie g(fr- Bu*nă, să fie complectată îa jessa), «a acei ruembri si faiailisi Hibs* burg, cari ar încerca să cslce îîdtorul austrîac, că fi© pedepsiţi. Pe lă'gă »ce»t ostentosH, este tesâ atitudinea bolătitâ «fit a aclamai c^ari cât şi a cotei terci de-a împsdisca cu orice preţ revenirea lui Carol pe tronul «ogar, deoarece o atar i Încercare ar îauaama violarea traistaloi dala Triaasu. Antantei cât și statelor, c^rl au taostsrjit ieritorii dia fosta maa«rkis, s*imptsfle deci să urmărească ea o deosebită atsnţiana desfăşurarea evenimentelor politice interne engar®. Saatem dcaltft! convinsi, ci orice provocata, car© ar veal de pesta Tisa, va pnm, lăspuasu» meritat. Con s ti tu antă? Viscuțiunea ligei agrare la Cameră provoacă de nou lămurirea : sunt Camerele actuale Constituantă sau nu ? ! Jurisconsultul guvernului, d nul Iare Ionescu a răspuns : da, însă, numai ca o moștenire a Constituantei dela 19M. Mandatul neîmplinit al acelei Constituante are voie a-l desăvârşi Cam rele legiuitoare cernu urmat. Dar, dl Take Ionescu ridică şi chestiunea art. 7 (privitor la Sorti) ca şi situaţia ce rea uită din tratatele de pace. Constituanta dita 1914 n’ape smundit ari modifice art. 7 şi noi să dea o nouă reform'd constituţională ndmm stratioâ. Cam stăm deci mn moştenirea Constituantei dela 1914 ? inţeligem ca generalul Amreacu şi cu d-l lukt lomteu să dea o ■interpretare potrivita Intereselor a apăra guvernul în chestia agrară — dar atun .i să nu conteste dreptul de dnaptă judecată a situaţiei acelora, cari au dt apărat iu art 19 din Constituţia dela laşi, el dreptarii milioanelor de ţărani. Cănd se modifică Constituţia prin legi in puse de tratatele de pace — care numai art. 19 dela laşi (plenor la expropriere) să nu poată fi modificat . Şi ce fel ta Constitutia avem, mire nu prevede părţi esenţiale impactul fundamental al noului Stat reraăn mării ? Argumentarea guvernului este influenţata, se vede clar, de interese imediate şi anumite, nu da consideraţiuni generale cu scop de a lămuri o problema importantă. De dragul celor 3000 proprietari marţi şi Constituţia trebuie să exişti numai când şi cum vrea guvernul generalului Averescu ! Puterea principiilor Ls începutul deabaîerîior parlamentare asupra reformei rgrare ara accentuat atmosfera de conciliantă ce se găsim în sinul majorităților. Gaversul însă n’a voit să cedrza și n’a aprobat și admis dUcnftenea paralelă a proiectului Garofiid și « proiectului Mihalache. în ultimii» z?îe însă, iată că vn membru »i majorităţii provoacă ruptura, recunoaşte cu steceritate si?prîoritste# «preţiocăril date reformei agrare de d i M halechrr. Rămâne să se vadă două lucruri. Dacă grapei deputatului Po Urcă este d?*tot de puternic, pentruca al’pladisse Federației să dea două treimi de voturi indispensabile votării legal. Sau dacă acestdouă treimi nu se pot constitui, mai are rezon de existență actualele Corpuri legiuitoare. Se pare ci o conciliere între membrii actualelor Camere cu greu ster putea face, pregătind calea emui guvern parlanaentar. Sunt prea sdânci deosebirile, prea isbiroşte contrastele, pentru ca să putem crede într'o armonizare repede — astăzi , la începutul diecaţiei agrare uei exteteu punţi de legătură, de apropiere şi înţelegere. Şi atunci ar urma să se facă din nou apel la naţlace, ca să si trimită reprezentanţi noui, din degeri libere. Od această chestia a alegerilor libere cate foarte dficilă la noi. Eds nevoie de un guvern imparţial, neafiliat nici anui^ partid. Circulă verste na» că Regele nu este streîa de îdeia ds a cosstrisi ua cabinet da geasralî, provizoriu, cu mandatul redrâas ds a priz’d® aipgorili. Ar fi luată In combinaţie d?j* şl persoana csra s ă fie preşadiotele unul asemenea consiliu da minatei, generatei Prezanu. Dacă se va dlzolvs parlamentul, aceasta se face îa vtdsrea formării aaui guvern intrtedsvăr popular, rezumat pe majorităţi ieşite din alegeri libere. Oi acest guvern care ar întruni majoritatea sufragiilor populare, ca să realizeze programul vremii, nu poate fi decât un guvern al Federației. Succesiunea grea a actualului guvern o’o poate tea decât o mână energică, hotărîtă, capabilă să duci la ban sfârşit opera de legiferare şi consolidară a ţârii. Bunul simţ redeşteptat în ateul majorităţi! grăbeşte sfârşitul noul regim incoerent şi detestabil. Principiile auperioare cari prasidează în rezolvirea reformei agrare concepută de d. Mihaiscris şi întreag ! Federaţia atrag pe toţi bărbaţi politici cari îşi dau seama de răipanderaa ca-o au da a ia tătara crispa socialâ a Roaioaiei. Urmărite acestei atitudini corecte şi demie & uns! pis’ii din majoritate, nu pot îi decât folositoare ţârii. . Politica Sesiunea Corpurilor legiuitoare va fi prelungită până la 28 Mai. Vacanţa parlamentară de Paşti va începe la 23 Aprilie.* Grupul extremist Potârcă din partidul poporului s-a constituit astfel: Janca Anghelescu, preşedinte ; Potârcă, vice-preşedinte; secretari: Rădulescu şi Lăzărescu.* D-nna Cantacuzino, fost ministru, și-a det demigiucea din partidul Taket. După seria de deraisteni produse zilele acestea, partidul d-lui Take Ionescu este ca și d solvat. Reforma agrară la Cameră — Lupta Opoziţei naţionale în comisia agrară. — Concesiunile guvernului faţă de grupul Potârcă. — Preţul va fi micşorat. Comisia agrară a dtecutat erî trei ore reforma agrară Qvroî id, terminlnd articolele 4—7. Dlantan {Federaţie) propune exproprierea moşiilor de mână moartă. D-l Giroflid se împotriveşte. D-l Iunian propune apoi un nou amendament pentru anularea înstrăinărilor şi vânzărilor de moşii efectuate după 15 Decemvrie 1916. Ambele amendamente au fost respinse. Trebuie să spunem, că d-l Giroflîd dă o lupă disperată pent apărarea proprietarilor mari. Pe zi ce trece, discieţunea din Comisia altată vădeşte, că nis-i vorbă de interesele ţăăninsei, ci de păstrarea propristăţl mari acolo smnde se poate fi de propsrea celor 3800 proprietari cu un preţ urcat pentru pământurile expropriate. Deşi în multe părţi proprietarii su înstreinat cu preţuri mari pământul ,aş, ca să nu mai aibă nimic da expropriat pentru ţărani. Federaţia, prin d-l Iunian a propus amendamentul, care armia toate aceste înstrăinări. Ori dl Garofiid, susţinut da guvern, se opune la orice atingere a profiturilor şi intereselor marilor proprietari. Opoziţa naţonală,în discuţinea generală în Cameră, va pune însă în joc toate faţele ei pentru ca nedreptatea ce se face ţărănimei să nu fie consfimnţită. » Privitor la acţiunea grupului Potârcă, cu toate ştirile din unele ziare , le va continua, până ce guvernul va trebui să cedeze şi asupra preţului. Guvernul rezistă încă asupra exproprierei peste cele 2 milioane fixate prin art. 19 din Constituţia de la Iaşi. Asupra preţului pământului, guvernul face concesiuni. Generalul Averescu a făgăduit, că îl va scădea la 35 de ori preţul arendei din 1918 — ori grupul Potârcă susţine şi nu va ceda până la sfârşit, numai 20 de ori acel preţ. Guvernul va fi silit să cedeze — altfel va cădea tocmai pe chestia agrară, din care vrea să şi facă un punct de reazim. Cistemral sorţii lui Tudor Yladîmires&a Către despărţămintele şi agenturile „AsociaţUmei*4, precum şi către marele public românesc. Anul 1921 ".ste anul aniversărilor. Franţa, sora noastră mai mare, comemo^eszl îo Main a. c. o sută de ani date moarte* celui mai mare fiu al ei, Napoleon I, iar Italia va sărbători în Septemvrie a. c. anivesărea de 660 de ani de-a moartea cete! mai raare port al ei şi el latin tăţd, Dante Alighieri. Anu! acesta e darnic în aaivarsârî şi pentru cei Rosâaci. Io 14 Februarie a. c. s’au împlinit o sută d« ani dela reoartea marelui apostoî al românismului, Patru Maior, a cărui Istoria pentru începutul Românilor şi celilalta scrieri vestite au fost de mare în comulitaîe în d34voitarea noastră culturală. „Academîa Română" din Bisureşti, Universitatea din Cluj şi „Asociaţuaeta noastră a prăsîîu după ca viaţa amintire* tei, iad îi avâad şi pe alţii să facă h IA. La 27 Maia, stil ve.hia, sssi 9 Sanie, sîil aoa, a. o. în ziua da Ispas, sa împlinesc oând da ani d'îia moartea marelui erou naţional Todor Vladimirescu, care prin acţiunea sa energică şi moartea sa Itigrcz'loîre a pas tapât epocei fanariote de triată pomenire şi a făcut să răsară, an ceas «al curând zodie libertăţii naţionale. „Asociaţitmea* va înehiaa un număr din revista „Tr’anslvaata" şi un număr dia biblioteca sa popa- Um îî araiatirea Domariu Tudor. Ii ^Traasilvaate" vor fi diferite contribuţii la cunoaşterea nul amănunţiîâ a perionslităţii şi epocei lui Tudor, iar subr. din gBtelîotsca poporală a Asoc'aţîilae." va povesti, îimp.,de şi pe îaţ-lesul tuturor istoria sbîlciumetă a vieţei şi faptele lui mleţ". Afară de acestea , Asociaţiunea" va mai da şi ua festival artistic îa amintirea lui. Dispăîţâmintele, agentarlie şi marele public rromânîasc încă e ragat sà avoraza cu acest memorabil pjrist serbări mţloaale Tudor Vladimirescu. Se pot recita versuri da George Coşbuc (,O1teanul Tudor"), da St. Q. Iaaif („La Tudor Vladiralcescu“) ş. a. Se pot cânta cântece mitteliste („Domne! Tudor*, text de I. Nsedsicu, muzica de G. Brădsiff) şi populara („Visai tel Tudor Vlad Imiresma" dte colecţia de poezii popuhrs ale Românilor da Vasile Alixsadri) etc. Reomandăm chiar reprezentaţi teatrala şi aranjare da tablouri istorice cu acast prilej. D-l N. Iorga preşedintele „Legei Cuiturale*, acum scoate de sub tipic o piesă teatrală la 5 acte „Tudor Vladimirescu" pe cere n’o putem recomanda îndeajuns. Se poate face ceva şfi cu drama istorică „Domnel Tudor" da N. Radivan şi „Bimbaşa Sava" de s. Perete. Odcât am face, nu patsm face do aiaaa păstră oţel se a pătat zice despre sine : „Şi ştiindu-mâ sorodai pre mîne, dintr'alte vremi, că sunt. aa adevărat fui ai patriei razie, ci silnicie rateu teat a Ie fi şi la această vreme chivercisitor ptmtru bicele şi folosul tuturor". Spiritul ist poate fi și astăzi „"hiveraistor perdra binele și folosul tetsror". Dorim si fe aş?, Biroul a do!peraianii*. Sî&va generală, în Anglia — Mobilizarea rezervelor. — Din Londra se telegrafiază : Comit? tui executiv «1 m^Rieriîor a 'innt o spdte ă de Lei ore, co'îitrBscând guiv^rmetei hotărîrile 8?* te. Prmnl mini «teu răsponzând, a de^terat comitetsteî că înainte de a. t^ee la alte chestiuni, trebue asf^’rată existenţa minelor, ameninţ «te Cfî distrugerea. Dspi îndelungate dfaceţiani comitrtaî ^xectiv al minierilor a informat pe primul ministru că cond tionite s»le privitoare îa pomraria te mine sunt pe cale de a fi delibfrate, la sce’ssimre, înainte de discuţianile finale sie corfet«îîni exeentiv al minier lor, s’a hotdrît greva de simptie la calea ferată și la transporturi. Tratative!» întră ralenteri și paîroni aa psust. DopSce comteetal exedlv minier o comânlcst pr mului ministru hotărîrile sale, guvernul a hotăiit să copstiîta pe lucrătorii de c*la ferată asîiors grevei lor d* drapatte. D-l Lteyd George a annot*t în Canerfi, câ ' nici ace»te tratative n'«a reușit. Primul ministru a declarst, că pol»*ics comitetului executiv al minl Tilor de a lăsa ca minele să fie d'stinse, v* avea efecte dezastruoase chiar perterii minieri. Pentru naţiune, atitudinea aceasta echivalează ca o catastrofă. Dar se va adveri, că lucratorii da transporturi vor face grevă, va fi nevoe ca voluntarii să execute lucrările da transport, menţinlad serviciile mai esenţiare. Aceşti volunteri vor avea nevoa de protecţiune spre a-d fca datoria. E un lucru esebita!, ca legea şi ordinea să fie menţinute la mod efectiv. Intru cât forţele polifionsjd vor fi, în mod natural, insuficiente pantm a face faţa acestei îndatoriri, primul ministru a fost însărcinat să ceară concursul forţelor mnditsrs ale Coroane!, Forţeîe cari vor fi mobilizate, a a vor ava* să se amestece în conflictul izbucnit, ci singura lor sardiaâ va fi aceea de a sprijini poliţia în îndepîinirea datoriei sa1e. D-l Lloyd Goga a încheiat expuaerea sa te Cameră, respingând încă odAS afrmsţianea f.îcată în anumite cercuri, că a’au făcut damer teri în chestiunea plâţ’ior. S'a citit îa urmă mesigiul regelui, care chiamă la serviciul naţional rezervele şi voluntarii. Forţele teritoriale nu vor fi chemate sub drapel. * Măsurila anunţate da pTiroul-ministru pot fi privite ca absolut nacusare servSrii î itsrfiSctor ţării. Ia general mai există speranţa, că în uiltimul moment va puisă fi înlăturată greva generalâ de la căile ferate şi trassforţări. Lucrătorii din aceste două organizaţiani au hotărit smpaade larral Marţi, la raizu! nopţii. ^M_^^-nn-iT-iri--'^^..ran..--gr-gr.-r^■^■.■.'■■ivj-..CTjvffiwg|^iggg^.'.' :^_tijringaBigani--•■s.girrrarawTiaa-MC aiBCV ¥t*wzrak.ac£z..aat item Bisericei hMd i Vineri s’a întrunit la Baemvst, în sesiune extraordinară Sf. Sinod al Bisericei ortodoxe. Mtropolitul primat, după un scurt cuvânt de deschidere, a spus ca principala lucrare neutra care a fost cavocat sf. S cod in gsesiune extraordinară este dezbaterea proiectului de lege privitor la noua organizare de unificare admistrativă a bisericei ortodoxe din întreg cuprinsul țârei. Ministrul calcelor, d. C.t. Giga a fugit Sf. Sinod sî accarveze licrăriie, pentru a putea dpuae cât mai repede acel proiet pa biroul Parlaneatului, ca să primească putere» de leje. Ste teîografiat apoi Mitropolitului Nicolse Bălia al Ardeaîulei, «rh episcopîloî Gârle al Basarabiei, episcopilor Nicodîm ai Huşilor şi Teodosie al Rotumul , să va de grabă la lacrima Sf. Sinod ca lucrările pregadtaista întocmite peatru epsihils păstorite, ca sâ 63 compleCi îa proiectul de unificare admiaistrativâ bis«ricească. Viitoirea şsdinţâ se ţine szi Luni, nngRK.srjM.9Mi ca demers al misei Antante in chestia Ungariei Sj awiniă din ispor oficial din Belgrad, că guvernul jigosiao de acord ca guvernai român și ceho-slovac, vor face un demers comun ne lângă consiliul ambasadorilor spre a cere ca lama daitaiftivă a*. favafa iMant 3n Ungaria să i\o flta&Uilâ cât sunt?c«padî», pentru ca pe viitor nici un membru al familiei de Habsburg să nu mai poată ridica vre-o pretenţie. (Tel.) Paca a româno-rusi O radiogramă trimisă de Cicerin, comisarul poporului rus la departamentul externelor, guvernului din București comunică, că Litvinov a fost delegat de cătră guvernul sovietic să ia parte la tratativele de pace de la Reval, care vor începe în Mai a. c. (Tel.) l Mclidirii 5i Hn Mai Un, ziar din Capitală sduce informate, ci toţi fiîiscţ'oaari din servicil pol'ţai de Stat, da origeiia străină esa români trari nu posed în mlsurfi îndsstotătoare limba română, vor fi triasferati în vechiei regat fl înlocuţi ca faacţioaari sadeşi de acolo. E adevărat, că pentru cunoaşterea limbai Statului din partea funcţiociisnor e bană «cedată măsură. Dar tot atât de adevărat este că regiunile cu populaţi® streină, care nu cunoaşte limba .ro«jteea«c£, au nevoe da funcţionari cari ştiu să se înţeleagă ca ea. Aceasta în vederea Irdătarării naşi haos, care ster paîea naşte în urma poîaţetegeri! popuhiţiei cu fancţio mrii. E de dorit deci ca la *aliârea rtă^arei de mal sus, să se ţină cont şi do aceit lucra. Şi Iacă va lucra să na uite guvrrnul. Nsvoe da mai capabil funcţionari aa tocmai regiunile cu populaţie aeromânâ, aesant* La interesul Statalei ! Ar fi deci o crimă ca noail funcţionari veniţi din vechiul regat să fie selecţionaţi şi trecuţi prin sita protsjâfU. Mai ales, că ne-rea prea obiciaait a vedea apucăada-«a această arăsată la cântărirea valorilor. Admitem şi recunoaştem parte* bună suspozţiei da mai sus, — dar aujţiaem că numai executată în mod corect şi ca miare ar putea duce la tradiam! dorit. Altfel dosarul caraghioslâcurilor guvernamentale va fi sporit ca încă o faptă bană ieşită pe doa. Liberalii şi reparia agrară Viitorul glăsueşte în fiecare zl că reforma agrară ce ae iafriptueşte astăzi este opera lor, în trei părţi din patru. Ei au înăcrit exproprierea celor 2 milioana de hectare îa Constituţia de la Iaşi. Reforma agrară, «şa cam » pregătită dî Girdild en concursul guvernului, esta întrtedevâr opera liberalilor. Ea apări, în primul rând, Intereselor celor 3800 mari proprietari şi urmăreşte dominarea, prin creiarea anei duse noul ai ţărănistei, a maaaelor. Ia viaţa noastră politică, liberali i au aşadar locul dreptei deşi afirmă în programate lor că urmăresc cea mai curată şi largă democraţie. Operiie lor şi în special reforma agrară Garofii, pe care o revendică pentru ea şi o snsiia ca toată tăria, ne arată însâ odată că lupul a imbresat piele de oaie. Sub h*raa democraţii se ascunde reacţionarismul periculos care urmăreşte păstrarea situaţiei ante bellum — ceea ce ar reprezintă pentru întreg poporul romanesc o robie nouă. împotriva acestei acţiuni se ridică sa târle partidele democraţiei naţionale. Dintre acestea, cel mai nasufsrit liberalilor este psriidal ţărănesc şi în special d*l Mihîtech?... Nu e zi îa care să na i sa arunce „învăţătornic dela Topo* loveai* o insultă gratuită. Şi ds ce? Pentrucă a alcătuit, ca concursul tuturor oamenilor da bina şi ca dragoste de ţărani, cea mai bană lege agrară. Ultima noutate liberate îndreptată împotriva d-lui Mihalsche esta că ţărăniştii văzând că se înfăptueşte reforii agrară vor să se retragă din Cameră. Şi adaugă : dacă Mhilsche ar fi adevărat ţăran a’ar bucura, el însă urmăreşte numai agitarea spiritelor şi nu Însăşi reforma sa. împotriva acestei «norme prostii vom cp una namai următoarea propunere : liberalii şi guvernai să voteze reforma Mihalache şi atunci agitaţia va înceta dela sine. Da ce a’o fac? Fiindcă, prin reforma Garofiid, vor sâ arunce praf In ochii ţărănime!, ca să înlăture cu orice preţ reforma Mihalache care rezolvă, Sn favorul ţârănîmei, problema grea şi mare a pământului. Oricât da abili supperiţi sunt, liberalii s’au demascat şi pe această chestie.