Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)

1919-10-09 / nr. 259

Nr. 259. Clopotele din Vatra Moldoviței. De multă vreme nu se mai aud clopotele cu Vatra Moldoviței. Sunetul armonios al celor patru clopote răsună plin de jale, în sufletele sătenilor, cari nu se pot mângâia de așa pierdere. E mut satul dinpreună cu mănăstirea, care și ea și-a per­­dut glasul prin răpirea organelor ei atât de pre­țioase. Austriacii resp. Ungurii nesățioși de aramă și argint nu au cruțat nici cele mai scumpe odoare istorice ale mănăstirii și au disporat-o de ele, fără să cugete că prin răpirea lor vor cășuna cea mai adâncă rană sufletească sătenilor deprinși cu suna­tul clopotelor. Jalea lui Ieremia prorocul, care plângea pe ruinele Ierusalimului pustiit, abia s’ar putea asemăna cu jalea sătenilor a căror viață este strâns legată de sunetul clopotelor mănăstirii. Nu e trecător sau vizitator cărui sâ nu-și destăinească cutare bătrân sau tânăr durerea lui că nu mai aude clopotele cari i-au sunat viața lui întreagă la sărbători umplând satul de veselie și la înmormân­tări răspândind jalea rudelor și celorlalți săteni. Acela care nu știe ce însămnătate au clopotele pentru poporul român, să se ostenească până la Vatra Moldoviței și va vedea ce legătură sufletească există între săteni și clopotele lor. Mai bine li-ar fi­ luat Austriacii, mai mult din vite decât clopotele, cari formează unirea sufletească a sătenilor. In su­netul lor se întâlnesc , toate peripețiile din viața lor, momentele vesele și triste. Tot acel sunet îi cheamă la rugăciune la mănăstire, unde sub aspec­tul miilor de sfinți frumos zugrăviți gândurile și inimele se înalță sus peste cele pământești la cele eterne cerești. Sunetul clopotului celui mare împrăștia grin­dina și întorcea zloțile. Cât ține valea dela Rușii Moldoviței până la Frum­osu călătorul se opria în cale ca să audă mai bine clopotele mănăstirești. Acuma însă în zădar aștepți să tragă la vicer­­nie, nu mai știi că a dou­a zi e slujbă la biserică și nici nuă știi că cutare prieten a trecut la cele eterne. A amuțit satul și s’a lăsat peste el o tri­­steață apăsătoare, căci nu se mai aude glasul pu­ternic și armonios al clopotelor. Ce n’ar da sătenii să afle măcar un singur clopot? Ce bucurie ar avea ei să­­ mai audă măcar odată sunetul atât de 5 drag lor ? S’ar crede re­înviați și ziua aflării lor ar sârba-o ca o zi memo­rabilă. De aceea forurile competente să cerceteze între clopotele aflate, dacă nu s’ar afla clopotele mănăstirii din Vatra Moldoviței și dacă s’ar găsi, să se trimită cât de ornând sătenilor, ca din turnul mut al mănăstirii să răsune iarăși glasul lor armo­nios, liniștind sufletele întristate de pierderea lor. Iară dacă nu se mai află, turnate fiind în tunuri, atunci să se caute cât de degrabă alte clo­pote ca să nu rămână pe veci mănăstirea fără glas și satul plin de jale. Dr. Hie Pasaill Am în fața mea un „Certificat“ („Zeugniß“), scris în nemțește la 30 Martie 1837, în care preo­tul D. Bunczak din Bilca atestează că „George Fogoraș, maistru turnător de clopote din Pătrăuții­­de Jos (Unter-Petroutz) în Bucovina, a turnat pen­tru biserica înălțării Sf.­Marii, un clopot de mărime mijlocie și de 2 Zeutneri 36 Pfunzi greutate“. Ur­mează, la chiar dorința lui Gheorghe Fogoraș, o elogioasă recomandație de reclamă. Din cele trei clopote aflătoare azi la biserica din Pătrăuțî pe Sus, clopotul cel mai mic p­­at pe următoarea inscripție chirilică : „Acest clopot s’au făcut cu ajutorul pravoslavnicilor creștini, 1815.“ Ornamentica acestui clopot se vede și pe clopotul cel mare al bisericii din Pătrăuțî, care clopot, după cum îl arată inscripția, e făcut la 1876 de Vasîle Fogoraș. Chipul Maicei­ Domnului de pe clopotul din 1815 e de asemenea acelaș pe care l-am văzut în ti­parul săpat în lemn de stejar, la familia Fogoraș. Deci și clopotul din 1815 e sleit de unul dintre meșterii Fogoraș. întrebarea e de care dintre ei? La 1815 Gheorghe F. era în vârstă de abia 15 ani. Este probabil deci că acest clopot din 1815 e opera celui dintâiu clopotar Pătrăuțean, „pribeagul“ Mihai Fogoraș. Leca Morariu. (Urmează:­ *) Cel mai mic ca mărime și al 2-lea ca înă­­lți­­me de ton. GLASUL BUCOVINEI InterawtiKal. Donați­uni. Pentru monumentul eroinei sublocot. Ecaterina Teodoroiu. Pe lista de subscripție Nr. 366, încredințată d-lu­i prof. univ. Dr. Stefan Saghin, a incurs suma de 860 cor. și 105 ki, la care au contribuit urmă­torii domnii : Min.-delegat Dr. I. Nistor 200 cor, general Zadik 100 cor., P. Doboș 100 cor., Dr. St. Saghin 50 cor.,­­orgii Tom­a 25 lei, Qribovschi T. 30 cor., Nede­co Teofil 30 cor., cons. consist. Z. Voronca 50 cor., Hostiuc Erast 20 cor., Burduhos Vasile 20 cor., Dr. Mandicevschi 10 lei, Liteanu Numitor 20 cor., Prefict Nicolae 30 cor., Tarnavschi Eugen 30 cor., Dr. Gheorghian Octavian 50 cor., Vicol. T. 30 cor., Dr. Bodnărescu V. 30 cor., Dr. Hac­man Max 30 cor., Berlineanu 10 cor., Tonigariu I. 10 cor., Boca V. 10 cor., Reul Vespasian 10 cor., Blânda J. 10 lei, Romașcan Petra 10 lei, Lazar Teodor 10 lei, Dr. Popescu Al. 10 lei, Hențiescu A. 20 lei, Salag F. 10 lei. Pentru internat. In cursul unui proces penal pe care dl. Silion, comerciant din Sirete, l-a avut în fața judecătoriei Șirete, a intervenit între părțile împricinate o în­voială, conform căreia dl. Silion s’a obligat să plă­­tiaască pentru internatul de băeți români din Cer­năuți suma de 100 (una sută) coroane. Banii au fost depuși de către dl. pretor Georgi Teleaga din Si­rete la administrația ziarului nostru, urmând a fi predați d­lui director­ul internatului, părintelui Ciupitrea. Politici. Presa discută posibilitatea unei orientări po­litica a Bulgariei spre politica panslavistă, căutând să încheie alianță cu Rusia și Sârbia. Motivul a că speranța acestei țări într’o alianță europeană, în special cu Italie, s’a prefăcut într’o crudă des­­amăgire. Demisia Guvernului german. Guvernul german a demisionat. Până la for­marea noului cabinet, agendele statului vor fi con­duse de von Müller. Greva generală în Irlanda. In Irlanda a izbucnit greva generală, ca semn de protestare îm­protiva guvernului englez. Acesta a fost nevoit­­ să proclame starea de asediu în Ir­landa întrea­gă trimițând 3 divizii . E foarte probabil că Loyd George va demi­siona pe această chestiune. (Ren. Rom.) Socialiștii nu participă la alegeri. Ziarele din capitală anunță că fruntașii socia­liști au precizat atitudinea partidului față de noul guvern hotărînd întocmai ca și partidele fascist și averescan să nu participă la alegeri. Externe,­­ italia și ratificarea. In lipsa parlamentului italian disolvat zilele trecute, consiliul de miniștri italian a venit rege­lui— după cum spune ziarul „Dacia“ — să aprobe tratatele de la Versailles și Saint Germain. Aceasta este o dovadă de solidaritate a Italiei cu aliații. Amorțea și ratificarea. Tot ziarul „Dacia“ anunță după o telegramă din Paris că ratificarea tratatului cu Germania în camera franceză a făcut o bună impresie în cer­curile politice americane și că acum e probabil că America îl va ratifica și ea. Moțiunile din camera franceză. După o telegramă din Lyon publicată în ziarul „Dacia“ camera franceză a votat 3 moțiuni prin cari se invită guvernul de a lua înțelegere cu puterile aliate și asociate : 1. în vederea execuției tuturor măsurilor pri­vitoare la dezarmarea Germaniei, 2. în vederea dezarmării generale și 3. în vederea compensațiuni­­i lor de reparații a pagubelor din regiunile in­vadate. Personale. Schimbare de nume. „Administrația Țarii ” a admis d-lui Vladimir Popoviciuc, învățător în Arbore, schimbarea numelui său de familie „Popoviciuc“ în „Popovici“. Pag. 8. Universitare. Biblioteca Universității din Cernăuți. Acest institut științific a fost întemeiat îm­preună cu universitatea în anul 1875. Temelia ei o formează fosta­ bibliotecă a țării. Țara a donat-o atunci statului. Completarea bibliotecii se face pe spesele statului, care în scopul acesta contribue anual cu 18.000 coroane. La suma aceasta se mai adaug taxele imatriculațiunii și un adaos de bibliotecă, pe care le plătesc studenții. Suma pentru cumpărarea căr­ților se urcă în acest fel până la 30.000 coroane pe an. Afără de acesta biblioteca capătă anual multe dona­­țiuni în mai multe mii de tomuri. In 1913 biblioteca a sporit cu vre­ o 7000 de tomuri. In total ea cu­prinde azi 225.000 de tomuri. Afară de această bibliotecă Universitatea mai are o bibliotecă a facultații teologice ortodoxe, pe care o susține fondul religionar. Biblioteca aceasta cuprinde azi 14.000 de tom­ari. Dela autorității înaintări­­i confirmări. Pe lângă Secretariatul de Serviciu pentru Agri­cultură și Domenii au fost înaintați în rang respec­tive confirmați : Dl. Voronca Aurel ca director în rangul VIII. Dl. Dimitriu- Iosif ca consilier de con­tabilitate în rangul VIII. Dl. Nedelcu Ștefan, afi, consilier de contabilitate, în rangul VIII. Dl. Botu­­șan Ion, ca acju­ net în rangul X. D-șoara Chisano­­vici GlicheriS, ca oficială în rangul X. D șoara Nuțu Ștefanii), ca cancelistă în rangul XI. Licitația. Prefectura județului Cernăuți va aduce la li­citație publică dreptul de vânătoare în comunele județului pe timpul de la 1 Noemvrie 1919 până la 31 Octomvrie 1925. Licitația va afla loc la Prefectură în zilele de 21, 22 și 23 Octomvrie 1919, ora 10 a. m. Detailuri se pot vedea din publicația respectivă care se găsește afișată la Prefectură și la toate Pri­măriile comunale. _______ Juridice. Pentru juriștii bucovineni. „Curierul judiciar“, eminenta revistă juridică, ce apare la București de 26 ani, tratează doctrină, probleme de legislațiime, economie politică, finanțe, reproduce mai ales h­otărîrile curții de casație. Apare săptămânal. Revista interesează­ pe juriștii bucovi­neni, ea ocupându-se în prezent mai ales de pro­blema unificării legislației și oferind prin leptura ei ocazia de a se familiariza cu cea mai corectă limbă juridică românească. Abonamentele (pe an 100 lei, pe jumătate de an 50 lei) se pot face la repre­zentantul ei pentru Bucovina, avocat Dr. Octavian Scalab, Cernăuți, piața Unirii 9. Edilitara. Vânzara de pâine.­­ Dela 8 Octomvrie a. o. până la noi dispos­i­­țiuni se va vinde populației până cu prețul de 4 cor. kilogramul, în prăvăliile primăriei din strada Tem­plului, str. Ambros și piața Springbrunnen, cum și în chioșcul pentru cântărit, din Piața Unirii. Pânea se va distribui fără­ bonuri. Veterinari. Deschiderea școalei de medicină veterinară. Se aduce la cunoștința celor interesați” că în­scrierile în Școala Superioară de medicină veteri­nară se fac până la 15 Octomvrie a. o., iar deschi­­derea cursurilor la 22 Octomvrie a. o. în care zi urmează ca absolvenții de licee, ce au înaintat actele pentru înscriere, să se prezinte la școală. Burse. Da la asociația medicilor din Bucovina, sele: Asociația medicilor din Bucovina acordă bur­s. „­Mas Wagner“ pentru orfanii sărmani după medici, cari au făcut serviciu în Bucovina. Le cerere se vor alătura: a) actul de naștere, b) testimoniul de paupertate, o) o dovadă că tatăl a făcut serviciu în Bucovina și eventual d) ultimul testimoniu școlar. — II. „Fundațiunea Dr. Basil Wolan“ pentru văduve sau orfani după membrii asociației medicilor din Bucovina. La cerere se vor alătura: a) actul de naștere, b) testimoniu de pau­pertate, o) dovadă că persoana petentă este văduvă sau orfan după un membru din asociația medicilor. Cererile se vor înainta până în 15 Octomvrie aso­ciației susnumite și actualului președinte prof. Dr. Gheorghian, Cernăuți, strada Ardealului.

Next