Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)

1919-11-08 / nr. 284

APAHE ZIlniC. Abonamantuli Fa cn &n 60 lei, pe SJS an 80 lei, pe trei lmni 16 lei, pențru țărani, silnic , pe un an 80 lei, pe ’­­a en 15 lei, pe trei leni 700 ; numai numărul de Duminică pe ib­m 10 lei, pe Ms an 6 lei, pe trei lmni 2.50 lei Un număr costă 25 bani. Redacția si administrat«» Cernăuți« Strada Flondor Mo. 33 (FOSTA DOMNEASCA) Se primesc articole numai iscălite Inunfuri si reclames se cmlcureazft după tarif și se primesc la administrație STRADA FLONDOR No 33 Pentru inserare în intern­ul ziarului ce urcă tana cu 50 ° 10. Organul partidului democrat al unirii Tetafam Nr. 6». Fondator: 8«*tiff Pisfwapl». Iubiți Cetățeni In zîua de 11 Noembrie 1919 se Împlinește un an de când regimentele Div. 8-a regale române, în frunte cu viteazul lor comandant generalul Zadik, au intrat în Cernăuți centrul inte­lectual și administrativ al Bucovinei—și au afirmat de fapt ocâr­­muirea românească în Bucovina până la hotarele ei istorice stă­pânite de Ștefan cel Mare. Dumnezeul Atotputernic a rezervat bravelor regimente ale acestei glorioase divizii norocul ca, prin străduința și munca lor, să readucă la sânul Moldovei pe cea mai frumoasă fiică ce-i fusese răpită de dușmanii neamului prin intrigă, ură, mită și fraudă. Regimentele române care călcau după un veac și jumătate pământul­ Bucovinei, pe care-l desrobiau­ j­­ sâi4 regimente ale căror drapele au fâlfâit glorios pe câmpul de luptă de la Cseres-Domb, Si­a­nie, Oituz și Cașin și care de un an de zile stră­juiesc hotarele Bucovinei, trimițând departe dincolo de ele tainicul renume al ostașului român. Providența pare că a potrivit, ca Marele Voevod Ștefan cel Mare să se odihnească la Putita, liniștit și fâră grijă, căci astăzi mormântul lui este păzit departe pe Nistru de însuși regimentul ce-i poartă numele. * Astăzi la împlinirea unui an de când avem aceste trupe în mijlocul nostru, iar țara sub­­ cârmuirea românească, datori sântem, noi, cetățenii liberi ai Bucovinei, de orice naționalitate am­ fi, să ne facem judecătorii drepți ai faptelor și vremurilor și să ne pro­nunțăm cu inima deschisă și sufletul curat dacă sosirea armatei române în Bucovina a fost un rău sau o fericire pentru noi. Că Bucovina a intrat sub stăpânirea română, aceasta este voință lui Dumnezeu și răsplata dreptății, la care toți muritorii conștienți sântem datori ca să ne supunem, cu sat» fără voia noastră. Prin intrarea armatei române in Bucovină insă s’a obținut o stare de lucruri bune pentru care în altă parte, națiuni și popoare astăzi încă se bat și Dumnezeu singur știe, când o vor scoate la capăt. S’a asigurat ordinea și liniștea în toată țara, s’a garantat siguranța persoanei, avutului și cinstei fiecărui cetățean. S’a desvoițat in liniște fiecare ramură de activitate socială și fiecare cetățean­, de orice naționalitate, își exercită în pace me­seria sa nesupărat de nimeni.. Acei dintre cetățenii bucovineni—și sperăm, că vor­­ fi puțini la număr — care orbiți de unele interese personale nu vor putea privi lucrurile în totalitatea lor, ei mărginindu-se a se judeca din punctul de vedere al intereselor lor personale, se vor vedea în rău, îi invităm sâ-și arunce ochii peste granițele țării și prin com­parația cu starea de lucruri de acolo suntem siguri că vor reveni la sentimente mai bune. Cetățeni de orice naționalitate și confesiune! V’ați temut vre­odată că s’ar putea produce și la noi grozăveniile și nesiguranța, care s’au produs dincolo de Nistru ? Și nu este oare forța armată care Vă garantează siguranța vieții și a avutului Vostru ? Nu trăiți în liniște prin siguranța ce v’o garantează armata ? Funcționari de orice naționalitate ai poștelor­, telegrafelor și telefoanelor"„precum și ai căilor ferate! Voi­, pe care comanda­mentul trupelor române din Bucovina l’a considerat ca a doua ’armată, n’ați simțit oare îngrijirea, sprijinul material și moral și dragostea părintească pe care comandamentul trupelor v­a ară­­­tai-o in fiecare moment ? Voi, nevoiași și oameni cu năcazuri de orice naționalitate, n ați găsit la Comandamentele trupelor romane alinarea Suferințelor prin vorbe și­­ fapte ? ■ Desbrăcați de orice patimă, judecați fiecare după bunul Vostru simț și dacă găsiți în sufletele Voastre sentimentul de recu­noștință pentru binefacerile și ocrotirea armatei române, onifi­că în cuget și simțire și toată populațiunea Bucovinei, indiferent de­ naționalitate, cinstiți ziua de 11 Noembrie, sfințind-o ca pe o săr­bătoare națională, pentru că deși lumea se zbuciumă, Voi, cetățeni ai Bucovinei, trăiți în pace, liniște și siguranță sub scutul ocro­titor al armatei române. Faceți în această zi mare, manifestarea dragostei Voastre față de glorioasa armată română, reprezentată de Divizia 8-a șî puneți pe drapelele­ regimentelor acestei Divizii, împodobite cu­ cele mai mari ordine de război ® ,„Mihai­ Viteazul*" și „Steaua României*, și coroana făcută din cea mai frumoasă floare : recunoștința Voastră. Glorificați și preamăriți faptele Diviziei 8-a, care de un an de zile cinstește și ocrotește Bucovina cu prezența ei, iară în ziua de 11 Noembrie, ora 11 adunați-Vă în juru’ altarului sfânt ,și mulțumind lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să trăim aceste mărețe zile, îndreptați-Vă gândul către marele Domn și­ purtător de grijă al României Mari șî intr’un glas strigați: Trăiască Maiestatea Sa Regele Ferdinand I! Trăiască, familia regală ! . . Trăiască Divizia 8-a ! * ! ‘ ■ Dr. Iancu Mistor, ministru-delegat și deputat în cameră. Iorga G. Tom­a, secretar general și deputat. George Tofan, secretar șef - deputat. ■ Dr. Vasile Bodnărescu, secretar șef și deputat. Nicolas Prelici, secretar șef și deputat. Filaret Doboș, secretar șef și deputat. Mihail Cormoș, țăran ș;­ deputat.­­ Dumitru Gavrilescu, învățător și deputat. Dr. Romul Răuț, avocat și deputat. Vasile Lițu, profesor și deputat. Aurelian Moldovan, profesor și deputat. Amfilochie Burac, candidat de notar și deputat. Dr Aurel Morariu­, avocat și deputat. Vasile Ungureanu, avocat și deputat. Teodor Bujor, învățător și­­ deputat. Eudoxiu Gribovschi, avocat și deputat. George Bancescu," deputat.­­ " Constantin V. Morariu, țăran și deputat. Dimîtrie Țopa, preot și deputat. Iosif Vihovici, avocat și­ deputat. Teofil Simionovici, consilier și deputat. Dr. Vasile Marcu, director de bancă și deputat.

Next