Glasul Bucovinei, decembrie 1919 (Anul 2, nr. 302-323)

1919-12-03 / nr. 303

Pag. 2 După datele pe care le avem, criza nu se va sfârși așa de curând, din pricina divergențelor de pă­reri in privința semnării tratatului cu Austria. Singurul Indicat este d. Mania. Așteptăm să ve­dem dacă sforțările d-sale vor reuși. * * V * Comedie s’au constituit. Aplaudăm alegerea d-lui Al. Vaida-Voevod, distins fruntaș transilvănean, du­blat și de o inteligență superioară. Ne pare bine ca la președinția senatului a ajuns profesorul ieșan, d. Paul Bujor, ne mirăm însă de a­­ceastă frază :, Lumina cea nouă nu va veni din răsărit“. A­­ceste cuvinte pronunțate de pe fotoliul președințial al Senatului, ne dor, după cum vor impresiona penibil toată suflarea românească, care vede în refacere și liniște consolidarea României-Mari, și nu în vremuri de liniște rusească. ♦ *­­ * S'a semnat de către Bulgaria pacea cu aliații. Noi și Sârbii n’am fost lăsați să semnăm: este încă un mod de a ne sili să capitulăm, jertfind pe mor­mintele sutelor noastre de mii de morți și ciuntiți, su­veranitatea noastră națională. Totu­ derata Societății, „Ocrotirea orfanilor și văduvelor de războiu" în Șirete Sub președinția d-lui prefect al județului Siret Nichitovici Calin s’a aranjat Duminecă 23 Noembrie in sala otelului Annahof o serată cu concert instrumental și dans, în folosul societății. Concertul, care a fost compus din piese națio­nale și clasice, a reușit foarte bine, în toate privințele, in special au plăcut mult cântecele executate de d-ra Virginia Isopescu care cu vocea ei plăcută a fer­mecat întreg publicul. To­t așa de reușite au fost și simfoniile de Men­delsohn executate de d-nese Matich și Silvia­­ Sim­on, precum și piesele la vioară și pian executate cu multă eleganță de d-nui prefect Nichitovici Calin și d-nțd Marc. Foarte frumoasă și interesantă a fost conferința părintelui Relu din Rogojești, drespre trecutul orașului Siret. Au urmat apoi dansul aranjat cu mult gust de părintele Octavian Pauliuc, care a durat până’n zori de zi. De remarcat e și acțiunea înjghebată în cursul dansului de d-na prefect Nichitovici Calin, cu concursul unui cerc de domnișoare și domni, pentru vinderea de buchete, drăguțe, care a avut o reușită materială, foarte frumoasă. Gustul deosebit, cu care d-nui geometru sap. Dimitrie Gram­atovici a decorat sala, a impresionat mult publicul, c Serata aceasta a fost una dintre cele mai alese și rezultatul ei în­­ toate privințele a fost strălucit. Tuturor domnilor și doamnelor, cari și-au dat si­lința pentru buna reușită a seratei, se aducem mulțu­miri publice. " ■ 1 Un participant o GLASUL BUCOVINE! Liceul românesc în Siret " in urma ordinului Secretariatului de servieta' pentru instrucțiunea publică N­rul 3964 din 14 Noembrie 1919 liceul german de stat din Siret s’a transformat într’un liceu cu limba de predare română. In anul școlar cu­rent se va deschide numai clasa întâia. Examenele de primire în clasa aceasta vor avea loc la 1 Decembrie. Acei elevi care doresc să fie pri­miți, se vor anunța în ziua numită în sala de confe­rință (etajul II, al școalei primare din Siret) între orele 8—10 a. m., fiind însoțiți de părinții sau locțiitorii a­­cestora, prezentând un atestat de botez sau un act de naștere și—în caz că au frecvantat a patra clasă, resp. al patrulea an al unei școale poporale publice—testi­moniul din semestrul ultim.­ ­§8- -•8-­ ­ Nr. 303 Situația internațională — De la 26 Noembrie până la 1 Decembrie Propunerile de pace ale bolșevicilor vor fi exa­minate. Pentru acest scop Anglia care încearcă o apro­piere a tuturor partidelor în luptă din Rusia, a trimis pe O’Grady, unul din cei mai importanți membri ai­ partidului muncii, la Copenhaga, unde se va întâlni cu Litvinoff, un Inteligent și cumpănit comisar al po­porului din Moscova. Armata lui Judenici ne mai pu­tând opune rezistență bolșevicilor a fugit în Estonia, unde a fost dezarmată. Armata rusă nord-vestică a încetat de a fi. Parte din trupele lui Judenici au intrat in armata estonă sprijinind-o în luptă. . . . ■ Denikin luptă între orel și Tambov. Bolșevicii au pus mâna pe Omsk . Colceag se retrage în interiorul Siberiei. Sovietul pentru Ucraina a lui Rakovski a fost desființat. Estonia, Lituania și Letonia au încheiat o alianță cu scop de a face pace cu Rusia sovietică. Cele trei republice­ căzăcești din sudul Rusiei au început o viguroasă ofensivă împotriva lui Denikin. Japonia a declart că va sprijini învierea unei Rusii mari și puternice. Bolșevicii au de gând să facă ale­geri pentru Constituantă ; ei intenționează formarea unui nou guvern, la care să participe și revoluționarii mai moderații, și doresc să facă­­ propuneri de pace lui Denij­in și Colceag. Armatele germane de sub comanda lui von der Goltz se retrag din provinciile baltice. Trupele letone au ocupat Brusk. Divizia de fier a germanilor se re­trage dealungul căii ferate­­ Mittau Murajen. Aripa stângă compusă din ruși ^concentrată în regiunea Po­­peliany. Grupul lui von Plehve a fost coplect distrus de letoni. Lituanii atacă cu vigoare pozițile germane situate dealungul căii ferate Mittau-Schawk­. * * * Smirna și îm­prejurimele ei au fost ocupate de trupele grecești. Adunarea națională, ținută în orașul Leucosia, cel mai important din insula Cipru, a votat o moțiune, prin care guvernul englez e rugat să ce­deze această insulă Greciei * * * In ziua de 27 Noembrie dimineața Bulgaria a SSI»!— semnat la primăria din Neuilly tratatul de pace cu Aliații. Prin acest tratat Bulgaria cedează Stasmița Serbiei, abandonează Tracia , va ține o armată numai de 20.000 soldați și va plăti 2 miliarde și 250 milioane despăgubiri; semnează o convențiune­ relativă la emigra­rea între Bulgaria și Grecia. Serbia a ocupat Strumița , între Sârbi și Mun­tenegreni sunt mari nemulțumiri Mai mulți ofițeri și soldați sârbi au cerut să lupte în rândurile armatei denlpiniste ; guvernul din Belgrad și-a aprobat cererea, Sabica nu a semnat tra­tatul cu Bulgaria.­­ Aliații au trimis României o notă-ultimatum, prin care cer, ca în termen de 8 zile, începând cu data de 25 Noembrie, să răspundem categoric printr’un da sau nu, dacă consimțim sa iscălim tratatul de la St. Germain. In caz de refuz România e amenințată să fie exclusă din grupul puterilor aliate. Delegația noastră se va retrage dda Conferință, iar misiunile aliate vor părăsi țara noastră. E cel mai­­ strașnic mijloc de a forța mâna unui aliat, care a sângerat așa de grozav și a urcat întreg calvarul mizeriilor, să semneze un tratat nedrept, care ar lăsa moșia noastră scumpă la discreția străinătății, și voi să trăim într’o vecinică slugărnicie. S’a cerut deocamdată la Conferință pre­lungirea termenului, ca Adunarea Națională să discute cumpănit și pe îndelete, nu în fuga mare chestia semnării sau nesemnării. Parlamentul nostru însuflețit de o adâncă dragoste de țară și neam are acum cu­vântul decisiv și credem că răspunsul său va coincide cu interesele neamului. * * * Trupele noastre s’au retras fără incidente și au ajuns pe pozițiile strategice ale Tisei, unde se vor menține, până la noi ordine. Anglia dorește grăbirea păcii cu Turcia și a de­clarat, că Liga Națiunilor va exista și fără America. .* ** Germania a refuzat semnarea protocolului d­e in­trare în vigoare prin plecarea grabnică a lui Simson la Berlin, așa că punerea în vigoare a tratatului de la Versailles se va amâna. ^ * * * Clemenceau a luat interimatul externelor în locul­­ lui Pichon bolnav. Franța intenționează reluarea rela­țiilor diplomatice cu sf. Scaun. * ** * Tittoni și alți doi miniștri au demisionat. D’Anun­­zio voește să facă din Fiume un centru de propa­gandă militarista.* * * Wilson intenționează să treacă peste capul­­ par­lamentului american și să apeleze direct la popor în h­auia ratificării tratatului cîs la Versailles. 3­ Ç * In Ungaria Aliații au recunoscut noul guvern a lui Hastar și sunt gata să înceapă cu el tratative în vederea păcii, până la întrunirea unei Adunări Na­ționale. Aristeus. * * * * * * Abonati-vă la „Neamul Românesc“ FOIȚA Averescu- Ionescu - Flondor­. (dintr’o semnare particulară a unui distins tânăr bucovinean) Am­ fost la adunarea lui Averescu, Io­nesco și Flondor. Dacă oratorii sau schim­bat, * cetățenii“ am răm­as aceiași cor­ i-a făcut Caragiale. E ceva extramusant așa o întrunire de bravi cetățeni ai Capitalei. M’am dus de pură curiositate „artistică“, căci știam cam ce se va vorbi. Și-am rămas deplin satisfăcut. A­­verescu a vorbit slab, incolor. Flondor mai bine, dar prea se vedea intenția de a face efect asupra publicatei, su­bliniindu-și vor­bele prin gesteri afectate și violentăm glas de tot exagerată. Ionescu vorbește bine,­dar prea „Jungfräulich“, numai­decât ai impre­sia că nu e sincer. Averescu zimbra mu călit, Flondor sa­tanic, iar Ionescu a­re vinovăție—de vădană!.. Dar cei ce-au menținut comedia la înăl­țime, tot bravii cetățeni au fost ! Averescu îl înfiera pe Brătianu, fără să-l numească. Cetățenii nu înțeleg aluziile și-i dau cu „bravo, bravo! Trăiască!“ Când, oratorul se atinge de Rege, studenții izbucnesc în strigăte entuziaste de „Trăiască Regele“, vreme ce plebea murmură a nemulțumire. M-j Take Ionescu începe, bine­înțeles, pome­nindu-i pe de­sigur nevrednicul său tovarăș — Nicu_Filipescu. întreaga sală de tembeli izbucnește în urlete de „să trăiască“ ! Să trăiască cel de 3 ani mort ! Culmea a fost însă când virgina « Gurița-de--iur“ a devenit furibundă și a prins a înjura în ciocoi. Atunci un vrednic arhicetățean se ridică în fața oratorului și răcnește ca un sălbatec : „Trăsni-i-ar și pe ei și pe Take Ionescu, că in Moldova nu­mai șampanie beau cu b­atotensele !“ Larmă, răcnete, zgomot infernal... Demonstrantul e luat pe sus și sboară pe ușă afară cu toate zbieretele sale dispe­rate de „protestez în numele Constituantei“ . Cât despre Flondor, n’a prea avut succes, fiind prea bucovinean în jargonul său și, cum am zis, prea teatral și tortufe.­­ Dar cine poate descrie atâtea mici in­cidente ce secondează o prațiune în fața republicanilor. Trebuie să fii însuți de față ca să poți gusta o comedie bargesă în 3­ acte care s’a terminat cu „Internaționala“ ! A pustiu și jale doinește pe vale pădurea golită, • frunza ofilită. Vântul puin geamuri cu glas stins cu vântă, ca pe-o liră frântă lunecă prin ramuri,­­calcă în picioare zisătoarea floare, plângând, frunza moartă la groapă o poartă. Din crâng și livadă s’au dus căutătorii... Negrii, cobitorii trec acum grămada, rătăcind prin aier plă­ng în jalnic vaier mândrul verii vis în sicriu închis. Vara­­ și dete duhul. Grădina i ruină. Cernită cortină, atârnă văzduhul. Pustiul se 'ntinde­­sufletu­ ți cuprinde Jalea grea te 'nfrânge... Amintirea —plânge... George Pometzî.* T­OAMNA Ca și-o mamă ’n doliu * trista toamnă vine. Niguri pe coline cad ca și un lințoliu.­­

Next