Glasul Bucovinei, februarie 1920 (Anul 3, nr. 341-364)

1920-02-25 / nr. 360

Nr. 360 Iarăși limba românească Dl profesor Al. L. de la liceul «Aron Putri­mul» ni se plânge împotriva direcției de poliție din loc, care îi adresează o citație în limba germană schhmoșindu -, după sistemul i. r. austriac, chiar și numele. Să zicem că din considerații de econo­mie vechile imprimate nemțești trebue uzitate și azi, dar­­ nu vom permite ca aceste imprimate și azi, să fie completate cu scrisul In limba ger­mană! Ne întrebăm apoi cu ce drept vine un anumit funcționar de poliție Schenker (e vorba de citația Nr. 31.584 din 2 i­ulI ieiçj să falsifice numele unui profesor român ? Era oare dl profesor­­. oblicat să urmeze chemării acesteia? Răspun­dem categoric : Nu ! ! ! Români, nu vă lăsați batjocoriți de autori­tăți ce n’au autoritate ! Cerem celor în drept să facă ordine, și considerăm această cerere a noa­stră cu atât mai legitimă, cu cât din zi în zi mai mare este insolenta nesinceritate a unnei anumite prese din loc, în tot ce privește lim­ba românească, limba de stat a României înfăp­tuite cu jertfă românească! L M. -----------—.—­—­—————— Cronica pcolara Transformarea liceului german din Storojineț In liceu românes­ c Pentru d. deputat Dr. A. Morariu.) Școalele din România vor avea în România Mare o deosebită importanță. Mai ales celor din Bu­covina trebue să li se atibue un rol special pentru îndreptarea tuturor reminiscențelor așa de dureroase pentru limba și stiletul nostru național, reminiscențe ce ne chinuiesc și astăzi pe urma crimii stăpânirii austriace de a fi creat licee utracviste. Aceste licee au fost niște caricaturi ridicole inventate cu tendință vădită de germanizare a poporului nostru. Cel mai aprig luptător contra utracvismului din școalele secundare a fost d-l profesor Dr. V. Grecu, carele a și scris o broșură merituoasă, în care argu­mentează in cel mai eclatant mod, cum ne au desoa­­ționalizat aceste institute tineretul nostru și câte ob­stacole greu de învins ne au pus în cale ca sa nu ne putem cultiva în spirit național și să nu-i putem a­­duce neamului nostru folosul ce i-l datorim. Nu încape în cadrele acestui scurt articol de ziar ca să insistăm asupra tuturor inconvenientelor de la liceele utracviste, cunoscut fiind faptul că aceste licee n’au corespuns nici pe departe trebuințelor nea­­m­ului nostru. Liceele bucovinene au trecut prin Unire in po­sesiunea statului, care va trebui să țină cont de de­­sideratele și de nevoile reale ale populației române, transformând in licee românești și acele licee germane cari până acum au rămas in starea de mai înainte, având acelaș scop nefast de răspândirea culturii ger­mane în Bucovina. Unul din județele cele mai rău trasate a fost ju­dețul Strojineț, căci pe când mai toate județele din țară au avut licee, cel puțin utracviste, județul acesta a rămas până astăzi cu un liceu particular evreo­­german Și e destul de semnificativ faptul că tocmai acest județ cu 25 comune n’a avut gimnaziu românesc în reședința lui. O dovadă mai bună asupra tratamen­tului nostru nici că se mai poate. Sânt acum aproape 15 ani de când evreii din o­­rașul Strojineț și-au creat un gim­nasiu particular evreu. Prin ajutorul și sprijinul comunei urbane și al statului austriac, acest liceu își căpătă edi­ficiul său maestos și confortabil, recunoscându-i-se și dreptul pu­blicității. Ne întrebăm, pentru cine a fost creat acest li­ceu ? Pentru cele 25 comune din județ sau numai pentru evreii și germanii din oraș? S­pun, că pentru cei din urmă, căci b­eții Români au trebuit să-și ducă băeții in alte orașe îndepărtate și tocmai aceasta a fost cauzat că numărul elevilor trimiși din acest ju­deț la școale secundare, e disparent de mic. Cu totul altmintrelea nu s’ar prezenta lucrurile, dacă am avea în acest județ liceul nostru românesc. De elevi n’ar fi lipsă, căci dacă presupunem că cele 25 comune ale județului ar trimite numai câte 4 elevi pe an, am avea in fiecare an un­­ contingent de 100 elevi, care ar fi suficient să alimenteze liceu­l. Cred că vorbesc din nu­mele tuturor Românilor din acest județ, cari sântem dornici de o civilizație superioară a tineretului nostru, să insistăm cu toată puterea noastră pe lângă forările în drept pentru lua­rea de dispozițiuni în vederea transformării neântâr­­ziate a liceului evreo-german din Strej­rț într’ca li­ceu românesc, așa, ca la 1 Septembrie far anusui a­­cestuia, sasele acestui liceu să fie deschise pentru co­piii noștri. ------- -------------se-----------------—­S. Dănilescu GLASUL BUCOVINE] Fa[ 3 INFORMATIUNI POLITICE . Constituirea blocului parlamentar. — Citim in „Neamul Românesc“. Comitetul executiv al blocului parlamentar s’a constituit sub președinția d-lui Iuliu Maniu. EXTERNE Repatrierea prizonie­ilor din Siberia. — Din Toc­io se telegrafiază ca s’a Început cu repatrierea trupelor ceho-slovace din Siberia. Acestea se află la Chima (200 k­ilometri k vest de lacul Baical). Ro­mânii și Polonii sânt și mai la vest de această loca­litate in drumul lor spre patrie. Cabinetul Sârb.­­ Principile moștenitor a semnat decretul pentru numirea noului Cabinet. Președinte al Consiliului e Stoian Protici, Ianovici, ministru de răs­­boiu, iar Trumblcl pentru afacerile străine. Programul politic a lui Denikin.­Denikin a pro­pus următorul program de activitate : 1) Indivizibili­­tatea Rusiei nuri, 2) armata de Don și Cuban să facă parte din armata rusă, 3) largă autonomie în re­giunea Cazacilor și autoguvernare pe districte, 4) luptă comună și până la sfârșit contra bolșevicilor 5) Guvern central compus în mod rațional având reprezentanți Cazaci, o organizație reprezentativă deliberativă și legislativă, V. pământ pentru țărani și Cazacii lucră­tori de pământ, 8) dep­ină protecție intereselor profe­sionale ale lucrătorilor, 9) Întrunirea Constituantei pen­tru formarea guvernământului. Ucraina cere adm­terea la Conferință. Diplo­mații ucraineni din Varșovia au predat o notă guver­nului polon și reprezentanților aliați ,cerând admiterea Ucrainei la Conferință. Mișcări monarhiste în Germania. Restabilirea monarhiei și deci a dinastiilor continuă să fie pe pri­mul plan al discuțiilor politice. Curentul acesta câș­tigă mai ales teren în Bavaria, unde revenirea dinas­tiei se consideră aprope sigură. INDUSTRIALE Elveția în ajutorul României. „Tribune de Geneve“ ocupându-se de re­laț­ile dintre Elveția și România, pu­­blicâ un interesant articol din care extragem urmă­toarele pasagii care ne interesează: „la schimbul mașinelor și a lucrătorilor industriali pe care­ Elveția îi va da României, va primi petrol din abundență ce­reale și mai ales grâu. Cât privește schimbul și plata nu vor fi dificultăți. Mai mulți fabricanți elvețieni constituiți într’un sindicat, din care fac parte mai multe întreprinderi electrice, uzini de metalurgie, tehniciani, ingineri iși propun să întreprindă reparațiu­­nea uzinelor, instalațiilor electrice a căilor ferate și a drumurilor din România. Echipe de specialiști și de lucrători vor pleca in România. Delegații sindicatului au plecat la București și au început tratative cu guvernul. Rorr­âttia are interes să se înțeleagă cu Elveția și să­­ profite de experiența ei. DE LA AUTORITĂȚI Nouile prețuri pentru tutun. — Regia Monopo­lurilor Statului aduce la cunoștința generală că cu în­ceperea dela 26 Februarie 1920, prețurile de fvânzare ale fabricatelor de tutun și de hârtie de țigaretă vor fi cele de mai jos. Tutun tăiat. Regal lei 300 — 1 kgr. lux lei 200 1 kgr. calitatea 1 lei 150 — 1 kgr. calitatea li lei 90 — 1 kgr. calitatea lii lei 40 — 1 kgr. scaferiaty lei 200 — 1 kgr. maryland hi 200 — 1 kgr. Țigarete. Regale lei 30 — 100 buc., intim club lei 25—100 buc.,mircea lei 25—100 buc., prințul Carol lei 25—100 buc., scafe larg și mantand lei 25 — 100 buc., principesa lei 20—100 buc., gingașa lei 20—100 buc., dame lei 20 — 100 buc. Carpați lei 15 —100 buc.,militare lei 15—100 buc.,funcționare lei 15 12,50 100 buc., na­ționale lei 7 50 —100 buc. Țigări de foi. Regele Ferdinand lei 3 buc., re­­gan­tas lei 2 buc., trabuc lei 1­25 buc., belvedere 0,50 ouc., tutun pentru extract lei 10 — 1 kgr., leșie pen­tru vite lei 10 — 1 kgr. Tabac pentru prisat lei 4— 1 kgr. Hârtia de țigaretă. Țgarete cu vârful aurit lei 60 — 100 buc., țgarete r. m. s. format regale lei 45 — 100 buc., țigarete r. m. s. format intim lei 30 — 100 buc. Etichetele și banderolele ca actualele prețuri vor continua a fi întrebuințate până va fi posibil a se în­locui prin altele cu noile prețuri. DIVERSE Numiri. Au fost num­it prin înalt Decret Regal ; d-l Șlef.n Scalat director general pe lângă­­ Secreta­riatul Salubrității publice; d-nii Barbu Grigorovitza și Dmitrie Ilici pr­i-consilieri de Administrație. Sincerele noastre felicitării Examen. — D. Zaharie Popovici, sub-șef de bi­rou la Secretariatul de serviciu pentru interne a trecut examenul de administrare politică cu distincție. Fe­licitări ! Mulțumiră publică.­­ Cu prilejul alegerii de senator a d-i 1 Grâdișteanu s’a făcut­­ comuna Mi­­halcea o colectă publică in sumă de 253 de cor. In același timp si părintele Corvin a adunat în biserică o sumă de 223 de cor. S’a mai adaus și o dona­­țiune de 200 de cor. din partea d-lui Director general dela Interne Isidor Mănescu cu prilejul unei vizite în acel sat. Suma totală de 676 de coroane s’a predat d- lui diriginte școlar Ștefan Braha pentru cumpărarea de cărți și etens­iii școlare pentru elevii săraci. Direc­țiunea școlară aduce tuturor donatorilor mulțumiri publice. Reluarea circulației tramvaielor electrice.­­ Se aduce la cunoștință generală că începând de Miercuri 25 Februarie se va relua circulația tramvaielor elec­trice pe linia Str. Eugen-gara principală. Decorarea unor ceferiști din Brașov. — Ziarul „Patr­a“ scrie că d. general Mărdărescu, comandantul trupelor din Transilvania, a decorat zilele trecute pe doi ceferiști din Brașov, cari prin luna Octombrie, expunându-și viața, au stat la postul lor pe locomo­tivă, evitând în valea Timișului o groaznică cata­strofă de cale ferată, un tren fiind mai mulți militari și d. general Mărdărescu. ----------------------------------------­TELEGRAME Serbarea din Verdun Paris 24 Februarie. — Municipalitatea Verdun a hotărât organizarea unei serbări patriotice comemorând so­em­a data de 23 Iunie 1916 în care s-a făcut res­pingerea ofensivei germane. Deschanel va asista la serbări. Conferința din Londra Paris, 23 Februarie. — Millerand părăsește azi Parisul spre a pleca la Londra împreună cu Scialoja, Vaida Voevod și Romanos, ministrul Greciei. Dela Conferința de pace Paris, 23 Febr. — Conferința Aliaților a hotărât menținerea Turcilor la Constantinopole și a Grecilor la Smirna. Negocieri între Letonia și Bolșevici Rifi­a. 23 Febr. — Ministerul leton pentru afa­ceri străine a declarat reprezentanților presei că gu­vernul sovietic a făcut propuneri de pace Letonilor. Guveroul leton a decis începerea negocierilor, dacă va fi posibil, in acord cu Finlanda și Polonia, în care scop a și invitat o conferință specială a acestor țări.­ ­ POȘTA REDACTIEI D-lui Teodor Berințan silvicultor în Năsipitul. Scrisoarea d-taie s’a trimis comandamentului diviziei a Vili pentru a se face cercetarea cuvenită în cazul de care vă plângeți. D-lor Eudoxiu Scarat și Iile Stoleriu Rădăuți. Pri­mind abia Joi 19 Februarie apelul pentru ținerea con­gresului societâț­lor culturale din județul Rădăuți, ce a urmat să se țină în lunile ianuarie—Februarie, credem că e întârziat și e inutilă publcarea lui întrucât ține­rea congresului n’are dată fixată în luna Februarie, care e pe sfârșite. ----------------­ «#—— -------— SPECTACOLE De la Coloseu. — Un program neîntrecut și ne­­mai­văzut până acum în Cernăuți constitue presta­­țiunile îndrăznețe ale celor „3 Demoni". Sala colo­­seum-ului, care e în fiecare seară arhiplină este o do­vadă că cei trei demoni și-au câștigat simpatia pu­blicului. Și Roberto cu tovarășul său patruped „Pick“ stârnește senzație prin prestațiunile sale de jongleur. De remarcate și duetul de dans Alexander și Maza și subreta vieneză Ella Ferry. Biletele se află de vân­zare la Ab­aham, str. 1. Fiondor 16. -----------------------------------------­ Cursul bursei Cernăuți din 24 Februarie 1920 8.nl Mari . 274 277 . . 270 276 . .225 230 . . 220 225 Lei Banca Națională . . Banca Generală .... Ruble (Romanov) de 500. Ruble „ mărunte Ruble (Duma)................... Măre! nominal .... . . 58 63 . . 167 172 Teatrul Orășenesc în Cernăuți ________Direcțiune*­ PAUL GUTTMANN________ Miercuri, 25 Februarie : orele 3 Vântură țară Miercuri, 25 Februarie seara. Casa celor trei fetițe începutul ia «»spele 7­/2 seara Joi, 26: „Povestea despre lup“ Vineri 27 : „Sânge polonez“ Sâm­­băta 28 : „Susana nevinovată“ Duminică 29, d. m . „Sânge polonez“ seara , „Susana nevinovată“

Next