Glasul Bucovinei, februarie 1920 (Anul 3, nr. 341-364)
1920-02-25 / nr. 360
Nr. 360 Iarăși limba românească Dl profesor Al. L. de la liceul «Aron Putrimul» ni se plânge împotriva direcției de poliție din loc, care îi adresează o citație în limba germană schhmoșindu -, după sistemul i. r. austriac, chiar și numele. Să zicem că din considerații de economie vechile imprimate nemțești trebue uzitate și azi, dar nu vom permite ca aceste imprimate și azi, să fie completate cu scrisul In limba germană! Ne întrebăm apoi cu ce drept vine un anumit funcționar de poliție Schenker (e vorba de citația Nr. 31.584 din 2 iulI ieiçj să falsifice numele unui profesor român ? Era oare dl profesor. oblicat să urmeze chemării acesteia? Răspundem categoric : Nu ! ! ! Români, nu vă lăsați batjocoriți de autorități ce n’au autoritate ! Cerem celor în drept să facă ordine, și considerăm această cerere a noastră cu atât mai legitimă, cu cât din zi în zi mai mare este insolenta nesinceritate a unnei anumite prese din loc, în tot ce privește limba românească, limba de stat a României înfăptuite cu jertfă românească! L M. -----------—.———————— Cronica pcolara Transformarea liceului german din Storojineț In liceu românes c Pentru d. deputat Dr. A. Morariu.) Școalele din România vor avea în România Mare o deosebită importanță. Mai ales celor din Bucovina trebue să li se atibue un rol special pentru îndreptarea tuturor reminiscențelor așa de dureroase pentru limba și stiletul nostru național, reminiscențe ce ne chinuiesc și astăzi pe urma crimii stăpânirii austriace de a fi creat licee utracviste. Aceste licee au fost niște caricaturi ridicole inventate cu tendință vădită de germanizare a poporului nostru. Cel mai aprig luptător contra utracvismului din școalele secundare a fost d-l profesor Dr. V. Grecu, carele a și scris o broșură merituoasă, în care argumentează in cel mai eclatant mod, cum ne au desoaționalizat aceste institute tineretul nostru și câte obstacole greu de învins ne au pus în cale ca sa nu ne putem cultiva în spirit național și să nu-i putem aduce neamului nostru folosul ce i-l datorim. Nu încape în cadrele acestui scurt articol de ziar ca să insistăm asupra tuturor inconvenientelor de la liceele utracviste, cunoscut fiind faptul că aceste licee n’au corespuns nici pe departe trebuințelor neamului nostru. Liceele bucovinene au trecut prin Unire in posesiunea statului, care va trebui să țină cont de desideratele și de nevoile reale ale populației române, transformând in licee românești și acele licee germane cari până acum au rămas in starea de mai înainte, având acelaș scop nefast de răspândirea culturii germane în Bucovina. Unul din județele cele mai rău trasate a fost județul Strojineț, căci pe când mai toate județele din țară au avut licee, cel puțin utracviste, județul acesta a rămas până astăzi cu un liceu particular evreogerman Și e destul de semnificativ faptul că tocmai acest județ cu 25 comune n’a avut gimnaziu românesc în reședința lui. O dovadă mai bună asupra tratamentului nostru nici că se mai poate. Sânt acum aproape 15 ani de când evreii din orașul Strojineț și-au creat un gimnasiu particular evreu. Prin ajutorul și sprijinul comunei urbane și al statului austriac, acest liceu își căpătă edificiul său maestos și confortabil, recunoscându-i-se și dreptul publicității. Ne întrebăm, pentru cine a fost creat acest liceu ? Pentru cele 25 comune din județ sau numai pentru evreii și germanii din oraș? Spun, că pentru cei din urmă, căci beții Români au trebuit să-și ducă băeții in alte orașe îndepărtate și tocmai aceasta a fost cauzat că numărul elevilor trimiși din acest județ la școale secundare, e disparent de mic. Cu totul altmintrelea nu s’ar prezenta lucrurile, dacă am avea în acest județ liceul nostru românesc. De elevi n’ar fi lipsă, căci dacă presupunem că cele 25 comune ale județului ar trimite numai câte 4 elevi pe an, am avea in fiecare an un contingent de 100 elevi, care ar fi suficient să alimenteze liceul. Cred că vorbesc din numele tuturor Românilor din acest județ, cari sântem dornici de o civilizație superioară a tineretului nostru, să insistăm cu toată puterea noastră pe lângă forările în drept pentru luarea de dispozițiuni în vederea transformării neântârziate a liceului evreo-german din Strejrț într’ca liceu românesc, așa, ca la 1 Septembrie far anusui acestuia, sasele acestui liceu să fie deschise pentru copiii noștri. ------- -------------se-----------------—S. Dănilescu GLASUL BUCOVINE] Fa[ 3 INFORMATIUNI POLITICE . Constituirea blocului parlamentar. — Citim in „Neamul Românesc“. Comitetul executiv al blocului parlamentar s’a constituit sub președinția d-lui Iuliu Maniu. EXTERNE Repatrierea prizonieilor din Siberia. — Din Tocio se telegrafiază ca s’a Început cu repatrierea trupelor ceho-slovace din Siberia. Acestea se află la Chima (200 kilometri k vest de lacul Baical). Românii și Polonii sânt și mai la vest de această localitate in drumul lor spre patrie. Cabinetul Sârb. Principile moștenitor a semnat decretul pentru numirea noului Cabinet. Președinte al Consiliului e Stoian Protici, Ianovici, ministru de răsboiu, iar Trumblcl pentru afacerile străine. Programul politic a lui Denikin.Denikin a propus următorul program de activitate : 1) Indivizibilitatea Rusiei nuri, 2) armata de Don și Cuban să facă parte din armata rusă, 3) largă autonomie în regiunea Cazacilor și autoguvernare pe districte, 4) luptă comună și până la sfârșit contra bolșevicilor 5) Guvern central compus în mod rațional având reprezentanți Cazaci, o organizație reprezentativă deliberativă și legislativă, V. pământ pentru țărani și Cazacii lucrători de pământ, 8) depină protecție intereselor profesionale ale lucrătorilor, 9) Întrunirea Constituantei pentru formarea guvernământului. Ucraina cere admterea la Conferință. Diplomații ucraineni din Varșovia au predat o notă guvernului polon și reprezentanților aliați ,cerând admiterea Ucrainei la Conferință. Mișcări monarhiste în Germania. Restabilirea monarhiei și deci a dinastiilor continuă să fie pe primul plan al discuțiilor politice. Curentul acesta câștigă mai ales teren în Bavaria, unde revenirea dinastiei se consideră aprope sigură. INDUSTRIALE Elveția în ajutorul României. „Tribune de Geneve“ ocupându-se de relațile dintre Elveția și România, publicâ un interesant articol din care extragem următoarele pasagii care ne interesează: „la schimbul mașinelor și a lucrătorilor industriali pe care Elveția îi va da României, va primi petrol din abundență cereale și mai ales grâu. Cât privește schimbul și plata nu vor fi dificultăți. Mai mulți fabricanți elvețieni constituiți într’un sindicat, din care fac parte mai multe întreprinderi electrice, uzini de metalurgie, tehniciani, ingineri iși propun să întreprindă reparațiunea uzinelor, instalațiilor electrice a căilor ferate și a drumurilor din România. Echipe de specialiști și de lucrători vor pleca in România. Delegații sindicatului au plecat la București și au început tratative cu guvernul. Rorrâttia are interes să se înțeleagă cu Elveția și să profite de experiența ei. DE LA AUTORITĂȚI Nouile prețuri pentru tutun. — Regia Monopolurilor Statului aduce la cunoștința generală că cu începerea dela 26 Februarie 1920, prețurile de fvânzare ale fabricatelor de tutun și de hârtie de țigaretă vor fi cele de mai jos. Tutun tăiat. Regal lei 300 — 1 kgr. lux lei 200 1 kgr. calitatea 1 lei 150 — 1 kgr. calitatea li lei 90 — 1 kgr. calitatea lii lei 40 — 1 kgr. scaferiaty lei 200 — 1 kgr. maryland hi 200 — 1 kgr. Țigarete. Regale lei 30 — 100 buc., intim club lei 25—100 buc.,mircea lei 25—100 buc., prințul Carol lei 25—100 buc., scafe larg și mantand lei 25 — 100 buc., principesa lei 20—100 buc., gingașa lei 20—100 buc., dame lei 20 — 100 buc. Carpați lei 15 —100 buc.,militare lei 15—100 buc.,funcționare lei 15 12,50 100 buc., naționale lei 7 50 —100 buc. Țigări de foi. Regele Ferdinand lei 3 buc., regantas lei 2 buc., trabuc lei 125 buc., belvedere 0,50 ouc., tutun pentru extract lei 10 — 1 kgr., leșie pentru vite lei 10 — 1 kgr. Tabac pentru prisat lei 4— 1 kgr. Hârtia de țigaretă. Țgarete cu vârful aurit lei 60 — 100 buc., țgarete r. m. s. format regale lei 45 — 100 buc., țigarete r. m. s. format intim lei 30 — 100 buc. Etichetele și banderolele ca actualele prețuri vor continua a fi întrebuințate până va fi posibil a se înlocui prin altele cu noile prețuri. DIVERSE Numiri. Au fost numit prin înalt Decret Regal ; d-l Șlef.n Scalat director general pe lângă Secretariatul Salubrității publice; d-nii Barbu Grigorovitza și Dmitrie Ilici pri-consilieri de Administrație. Sincerele noastre felicitării Examen. — D. Zaharie Popovici, sub-șef de birou la Secretariatul de serviciu pentru interne a trecut examenul de administrare politică cu distincție. Felicitări ! Mulțumiră publică. Cu prilejul alegerii de senator a d-i 1 Grâdișteanu s’a făcut comuna Mihalcea o colectă publică in sumă de 253 de cor. In același timp si părintele Corvin a adunat în biserică o sumă de 223 de cor. S’a mai adaus și o donațiune de 200 de cor. din partea d-lui Director general dela Interne Isidor Mănescu cu prilejul unei vizite în acel sat. Suma totală de 676 de coroane s’a predat d- lui diriginte școlar Ștefan Braha pentru cumpărarea de cărți și etensiii școlare pentru elevii săraci. Direcțiunea școlară aduce tuturor donatorilor mulțumiri publice. Reluarea circulației tramvaielor electrice. Se aduce la cunoștință generală că începând de Miercuri 25 Februarie se va relua circulația tramvaielor electrice pe linia Str. Eugen-gara principală. Decorarea unor ceferiști din Brașov. — Ziarul „Patra“ scrie că d. general Mărdărescu, comandantul trupelor din Transilvania, a decorat zilele trecute pe doi ceferiști din Brașov, cari prin luna Octombrie, expunându-și viața, au stat la postul lor pe locomotivă, evitând în valea Timișului o groaznică catastrofă de cale ferată, un tren fiind mai mulți militari și d. general Mărdărescu. ----------------------------------------TELEGRAME Serbarea din Verdun Paris 24 Februarie. — Municipalitatea Verdun a hotărât organizarea unei serbări patriotice comemorând soema data de 23 Iunie 1916 în care s-a făcut respingerea ofensivei germane. Deschanel va asista la serbări. Conferința din Londra Paris, 23 Februarie. — Millerand părăsește azi Parisul spre a pleca la Londra împreună cu Scialoja, Vaida Voevod și Romanos, ministrul Greciei. Dela Conferința de pace Paris, 23 Febr. — Conferința Aliaților a hotărât menținerea Turcilor la Constantinopole și a Grecilor la Smirna. Negocieri între Letonia și Bolșevici Rifia. 23 Febr. — Ministerul leton pentru afaceri străine a declarat reprezentanților presei că guvernul sovietic a făcut propuneri de pace Letonilor. Guveroul leton a decis începerea negocierilor, dacă va fi posibil, in acord cu Finlanda și Polonia, în care scop a și invitat o conferință specială a acestor țări. POȘTA REDACTIEI D-lui Teodor Berințan silvicultor în Năsipitul. Scrisoarea d-taie s’a trimis comandamentului diviziei a Vili pentru a se face cercetarea cuvenită în cazul de care vă plângeți. D-lor Eudoxiu Scarat și Iile Stoleriu Rădăuți. Primind abia Joi 19 Februarie apelul pentru ținerea congresului societâțlor culturale din județul Rădăuți, ce a urmat să se țină în lunile ianuarie—Februarie, credem că e întârziat și e inutilă publcarea lui întrucât ținerea congresului n’are dată fixată în luna Februarie, care e pe sfârșite. ---------------- «#—— -------— SPECTACOLE De la Coloseu. — Un program neîntrecut și nemaivăzut până acum în Cernăuți constitue prestațiunile îndrăznețe ale celor „3 Demoni". Sala coloseum-ului, care e în fiecare seară arhiplină este o dovadă că cei trei demoni și-au câștigat simpatia publicului. Și Roberto cu tovarășul său patruped „Pick“ stârnește senzație prin prestațiunile sale de jongleur. De remarcate și duetul de dans Alexander și Maza și subreta vieneză Ella Ferry. Biletele se află de vânzare la Abaham, str. 1. Fiondor 16. ----------------------------------------- Cursul bursei Cernăuți din 24 Februarie 1920 8.nl Mari . 274 277 . . 270 276 . .225 230 . . 220 225 Lei Banca Națională . . Banca Generală .... Ruble (Romanov) de 500. Ruble „ mărunte Ruble (Duma)................... Măre! nominal .... . . 58 63 . . 167 172 Teatrul Orășenesc în Cernăuți ________Direcțiune* PAUL GUTTMANN________ Miercuri, 25 Februarie : orele 3 Vântură țară Miercuri, 25 Februarie seara. Casa celor trei fetițe începutul ia «»spele 7/2 seara Joi, 26: „Povestea despre lup“ Vineri 27 : „Sânge polonez“ Sâmbăta 28 : „Susana nevinovată“ Duminică 29, d. m . „Sânge polonez“ seara , „Susana nevinovată“