Glasul Bucovinei, august 1920 (Anul 3, nr. 483-505)

1920-08-04 / nr. 484

Nr. 484 Din Parlament Din Cameră Din toate discuțiunile din ședința Camerii de­putaților din 30 iulie s-ar putea reține doar afirma­­țifun­ea deputatului averescan Petrovici că conducerea țării nu poate fi încredințată păturii țărănești, care nu poate, așa cum se prezintă astăzi să fie chemată la cârmă. D. Petrovici a căutat să combată prin aceasta pretențiunile partidului țărănesc ai d-Iei Mihalache. De la Senat După ce s-au făcut multe comunicări în privința numirii de funcționari străini prin județele curăț ro­mânești din Ardeal și după ce senatorul N. Bazaria, de origine macedonean, cere intervenția guvernului contra persecuției ementului românesc macedonean de către Greci și Sârbi, la cuvântul de senator Dr. Iancu Nistor. D-sa a făcut un scurt istoric al luptei Regatului român din timpul­ lui Napoleon, când s’a discutat în diplomație eliberarea vechii Dacii romane, și până astăzi pentru realizarea acestei idei integrale, afirmând că politica urmată în această direcțiune a fost bună. D-sa exprimă în numele Bacoviniei recu­noștință guvernelor din București, cari­­ au dat sprijin bănesc studenților români din Bucovina din timpul lui Cuza Vodă și până la începutul războiului mondial. In ce privește nemulțumirile de la noi provocate de administrația d-lui Dori Popovîtci, d. senator Nistor cere instituirea grabnică a unei comisiuni par­lamentare de anchetă pentru a evita sapărea unei prăpăstii periculoase intre frații de acelaș neam. Trecând la chestiunea desființării Austro-Un­­gariei zice : Austria s’a prăbușit din pricina asupririlor na­ționalităților. Trebue să se știe că noi nu ne-am alipit la Patria mumă pe baza principiului de autodeter­minare ci pe baza dreptului nostru istoric care cerea repararea unei nedreptăți : Jefuirea Bucovinei de către Austria. Austria tot așa asupritoare s’a purtat cu Sârbi și Românii din Banat și Ardeal. Prin colonizări și desnaționalizări a căutat Aus­tria să ne calce în picioare drepturile noastre. Cu toate aceste colonizări, România nu e un stat de na­ționalități, ci un stat per­­ect unitar. România a existat și va exista astfel­­ ca un stat. Noi nu voim să înghițim celelalte naționalități, dar nu putem renunța la ideea sfântă a statului nostru. Noi avem Români și in statele din jurul nostru, și nu dorim alt­ceva decât ca acelor state să trateze pe frații noștri de acolo așa cum tratăm noi pe conaționalii lor de aci (Aplauze). Cu toate imperfecțiunile sale, — indice oratorul — tratatul de la St. Germain înseamnă un mare pas toalete, generațiile viitoare poate ii vor mai îndrepta. Noi avem datoria să­i votăm căci el pune capăt suferințelor de veacuri ale neamului românesc. (A­­plauze). — ------------------------—---------------------------------------­ Din Storojineț ! Am promis că vom reveni și deci revenim. E vorba de un om inofensiv de altfel, care insă exage­rând importanța sub raportul politic a persoanei sale caută să facă vâlvă voind să rectifice prin scrisori a­­dresate diferitelor redacți , fapte care nu pot fi rectifi­cate de­cât doar prin cuvenite atitudini și mai ales prin înlăturarea relelor semnalate. Astfel sentințele res­tante încă de prin anii 1918, 1919 ale d-lui pretor Dr. Emanuel Lichtenfeld nu pot fi desființate prin insinua­­ția și că informațiile primite la redacția noastră ar fi ci­ate de anume oameni interesați, supărați pe domnul Lichtenfeld pentru ca le-ar fi refuzat pretinse favoruri, ci acele sentințe trebue neapărat elaborate, ti­nd­ cu așa cerc leges. Convingerile și atitudinele politice ale d-lui Lich­­tenfeld nu ne interesează, ci doar i-am atrage atenția că trăim in România­ Mare și că în interesul d-sale ar fi foarte bine să se emancipe de ideile vremurilor austriace. Atât deocamdată. --------------------se-—...-----------­ GLASUL BUCOVINEI ---------------------* ----------—­1 Pag. 3 Ziua de naștere a M. S. Reginei Mâne Miercuri 4 August, fiind ziua naște­­rii M. S. Reginei, se va celebra în Catedrală precum și în toate bisericile de toate confesiu­nile un Te*Deum la orele 11 a. m. PERSONALE Sosirea d-lui Senator Nistor la Cernăuți — Senatul luând vacanțe pe timp de 16 zile, d. se­nator Dr. /. Nistor, președintele partidului nos­tru, a sosit la Cernăuți cu trenul de Luni sara. REDACȚIONALE Cu începerea de azi publicăm studiul ei-lui Dr. A. Morariu intitulat", câteva considerațiu­ni asupra proiectului pentru statutul general al­­ funcționarilor publici de Alexandru Grigorescu.­­ Acest studiu va continua în câteva numere con­­­­secutive­. POLITICE Vacanțe, parlamentare — Senatul a luat Sâm­­­bătă vacanță pe 10 zile, adecă până la 9 August. Camera, ține mai departe ședințe. ^ Cine va reprezenta România la conferința de la Londra. Convocarea conferinței de la Londra fiind la ordinea zilei și fiind invitată și România să participe, ziarele se îndoiesc dacă guvernul Averescu va fi în stare să apere interesele noastre prin oameni grupați în jurul lui. Ce­î cu [egalitatea averescană ? — Întrebăm : Cum se împacă remânerea d-lor Dr. Dori Popovici la prezedenția comisiunii de lichidare a d-lui Dr. Erast Tarangui în postul de secretar general la finanțe și a d-lui Modest C. Scalat în postul de secretar gene­­ral la agricultură cu mandatele de parlamentari pe care acești domni gras plătiți de bugetul statului le dețin. Aceasta este legalitatea și cinstea averescană ? D. Grigorovici »combate“ — D. Grigorovici vor­bind la Senat in ședința din 29 iulie c. a spus între altele că s’ar fi comis o ilegalitate prin faptul că administrația fondului religionar ar fi fost trecută pe samă Statului român prin un singur decret al fostului ministru delegat Dr. Iancu Nistor. So­cialistul Grigorovici cere ca această avere să fie pusă sub stăpânirea bisericii ortodoxe­ orientale. Nu mai insistăm asupra sincerității acestei intervenții ci doar asupra absolutei inexactități a afirmați­unilor d-lui Grigorovici. Cu rea credință și împotriva celui mai elementar respect pentru adevăr, d. Grigorovici insinuă continu neadevăruri și calomnii la adresa d-lui Nistor. Asta se credea că va fi contribuția par­lamentarului cu educație occidentală în Parlamentul României Man. Asupra chestiunii averilor bisericești din Bucovina vom mai reveni. Răspunsul la mesaj — Ieri la ora 11 dim. bi­roul Camerei in frunte cu președintele ei, d. Duiliu Zamfirescu și cu cei 41 delegați ieș­it la sorți, au în­mânat regelui răspunsul la mesajul tronului. In jurul arestării lui Inculeț­ — Ziarul Patria scrie în jurul arestării lui Inculeț fostul ministru al Basa­rabiei : In ședința de la 13 iulie a Camerei, d. Inculeț a arătat cum a fost arestat din ordinul guvernului în timpul alegerilor. Am publicat la timp datele acestei arestări. Cazul nu este unic ; s’a mai repetat și cu alți candidați neguvernamentali, insă fiind vorba de un fost ministru, arestarea d-lui Inculeț capătă o gravi­tate și mai mare. D. Inculeț a fost arestat în ziua când intra M. S. Regele pentru întâia oară în Basarabia. Din cauza arestări d-sa n'a putut ieși in întâmpinarea Regelui, iată ce spune­a sa : „Sunt­em și peste am făcut și eu ceva ; prin slabele mele forțe, am adus Basarabia la România, (api, prelungite) și m’a durut atunci când Regele tu­turor Românilor călca pentru întâia dată în Basarabia eu să fiu închis“. (api ) Primul ministru a răspus la aceasta că a fost un exces de zel al administrației. Aceași explicație a mai făcut-o d-sa și la primele contestări din partea opo­ziției. D. Inculeț a protestat și a spus că „n’a fost numai un exces de zel, ci a fost ordin să se aresteze fruntași țărăniști“. EXTERNE Noul președinte al Stat­elor Unite.—Ziarele aduc știrea că la președenția Statelor Unite va fi ales ma­rele ziarist Werren, proprietarul ziarului Warren G. Harding. Deja Liga Națiunilor.— Telegramele anunță că adunarea societății Liga Națiunilor se va întruni in curând la Geneva pentru a rezolvi în principia chesti­unea primirii in sinul ei a foștilor dușmani ai Antantei. In chestia păcii ruso-polone.­­ In ultima notă către Aliați guvernul bolșevic pune condițiuni In­acceptabile cerând capitularea generalului anti-bol­­șevic Wrangel din Crimea și Rusia meridională, ne­­participarea statelor limitrofe la Conferința de pace cu Rusia și refuzând în fine de a se discuta într-o conferință internațională pacea cu Polonia. . Millerand și Lloyd George sunt de acord că prin aceste condițiuni guvernul sovietic tinde la stri­virea Poloniei. Aliații își­­ mențin punctul lor de vedere că abia după asigurarea independenței Poloniei se va putea disesta regularea relațiunilor Rusiei cu marile puteri.. FINANCIARE Leul nostru a fost cotat la Paris cu­ 34.50­­ centime. Schimbul coroanelor.­ La ministerul de finanțe ț se fac pregătiri pentru schimbul coroanelor, rublelor­­ și biletelor Băncii Generale. După o altîmi hotărire, s-a stabilit ca operațiu­nile să înceapă după­ 8 August. Până atunci se va trimite la centrele respective, numerodul necesar. Verificarea stocurilor ce vor fi retrase, ca și schimbul, se va face în Capitală, la Banca Națională și la sucursalele ei din vechiul regat. In noile teritorii, operațiile se vor face la direc­țiunile financiare respective, iar în comunele rurale la primării. In timpul cât va dura retragerea acestor monede, se vor întări granițele pentru a nu se mai face con­trabande de astfel de monedă. Pentru evitarea speculei, se va face un triaj se­rios cu ocazia verificărei stocurilor. S'au trimes ins­trucțiuni speciale la Cluj, Cernăuți­ și Chișinău — unde s’au ținut și conferințe cu organele executive. Cursul schimbului nu va fi stabilit decât după cunoașterea stocurilor existente. Se vor lua dispoziții pe calea publicității pentru ca toată lumea să cunoască modalitatea de schimb. ȘCOLARE De la școala reală super. orf edf. în Cernăuți. Nu­mărul elevilor înscriși la începutul anului școlar 1019(20 a fost de 334, dintre cari 42 particulari ; în decursul anului au trecut în studiul particular 40 de elevii și au părăsit școala 40 de elevi, deci au rămas finea anului școlar: 212 elevi interni și 82 particulari, în total : 294 de elevi. Intre elevii particulari se află 38 de copile. La clasificările de la finea anului au fost promovați cu distincție 27, și promovați 241. Repetenți au rămas 19 elevi (e), i­origenți 45 și amâ­nați 58 dintre cari 48 particulari și numai 11 interni. Numărul elevilor reprobați se urcă abia la 6 46%. In anul acesta s’a introdus în clasa l-a limba de predare română. S’au înscris in clasa această 54 de elevi interni și 6 particulari, până la finea anului au rămas 42 de elevi interni și 6 particular. La examenul de maturitate în sesiunea din lulie s’au prezintat 17 candi­dați dintre cari 2 au reușit cu distincție, 2­ cu unani­mitate și 8 cu majoritate de voturi, 5 candidați au fost declarați reprobați. Intre candidații care au tre­cut examenul de maturitate se află 7 Români. % Directorul școalei reale : A. Vitencu DIVERSE Din Chișinău. Duminică, 1 August a sosit la Chișinău corul Școalei Normale din Cernăuți sub con­ducerea părintelui Ciupărcă făcându-se o primire cât se poate de călduroasă. In atenția primăriei. Primim din public nume­roase plângeri asupra neregulilor de la tramvaiul ora­șului Cernăuți. De data aceasta atragem atenția celor in drept asupra abuzului conductorilor de tramvaie însărcinați cu vânzarea biletelor. Unii din acești­­ con­ductori având in buzunare o serie de bilete neper­forate le distribue pe acestea publicului în schimbul taxei­, iar la parăsirea vagonului, le adună de la călă­tori pentru a se utiliza apoi din nou în acelaș fel. Biletele din carnetele încredințate acestor conductori ajung astfel numai in parte la vânzare, frustrându-se in chipul acesta venitele obștești. E și de datoria publicului să veghieze asupra acestor abuzuri și să le aducă imediat la cunoștința autorităților. „Lumina Femeii“. — Din cauza scumpelor, fiind nevoită să public Revista intr’un număr fix de exem­plare, rog pe d-neie, d- șoarele și pe toți cei ce doresc să aboneze Revista, să-mi anunțe aceasta în scris până la 15 August a. c. Sanda I. Matei Fadrus 13 Cluj De la Camera de Cernerț și Industrie. — Primă­ria din Turnu-Măgurele ne comunică, că dela 15—29 August 1920 va avea loc in acest oraș un bâlciu și un târg de vite. Cererile pentru locuri se vor adresa Primăriei din Turnu-Migarde. Se caută pentru internatul de băeți un bucătar, un portar și patru servitori cu plată după învoială. POȘTA REDACȚIEI Școalei primare Pârhăuți. — Vă comunicăm că ziarul nostru ne primește plată pentru înserarea invi­tărilor la petreceri școlare și sătești, care se aranjază cu scopuri culturale fără interese de câștiguri par­ticulare. D-lui Anghel Câmpulung. — Ne-am interesat de adresa ce ne-o solicitați dar vă comunicăm că nea­­flând-o, nu vă putem da rezultatul dorit. Cu su­mă. ■1 " ■ a ---------------------­ Cursul bursei Cernăuți din 3 August 1820 Mur» Lai Banca Națională . . . . . . 366 369 Banca Generală ....... . 365 368 Rable (Romaiov) de 500, . . . . 265 270 Ruble „ mărsaie , . . . 312 315 Ruble (Dama).............................. . 70 1­75 Dolari Union 20/1­00 ..... . 140 155 Canada 20/100 . ... . 116 121

Next