Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-21 / nr. 569
P»«. 2 Declarațiile monstruoase ale domnului Averescu în procesul socialiști pr In procesul socialiștilor au fost citați mai mulți miniștri ca martori. Dintre aceștia domnii general Averescu și P. Negulescu au făcut declarații de o gravitate extraordinară. Din ele reiese că pe vremea guvernului Văitoianu și Vaida Voevod domnul Averescu, pentru a grăbi ajungerea sa la putere, a pactat cu socialiștii, cărora le a promis portofoliuri ministeriale pentru a putea răsturna actuala organizație de stat. Aceste declarații pe cari domnul general Averescu și colaboratorul său P. P. Negulescu au fost siliți să le facă în față justiției sunt de natură așa de gravă, încât autoritatea guvernului actual e adânc zdruncinată. Șandramaua șubredă a Partidului Poporului, care se rasima pe așa zisele principii de carnaval „Cinste, Legalitate și Dragoste" se va prăbuși, acoperind sub dărâmăturile ei pe acei ce au înțeles să mistifice întreaga țară. In numărul viitor vom reproduce în întregime după ziarele din București acele declarații. •• ......... .....* s. —» ■ ........... De la societatea acad. „Junimea“ Primim spre publicare : Onor, redatie: ‘ Cu onoare Va rugăm să binevoiți a publica în prețiosul D-voastre zar următorul comunicat : La congresul din Cluj reprezentanții nedet. acad. „Junimea“ au împărțit între membri congresului mai multe exempare din raportul care avea să se citească la ședința congresului. Acest raport a fost retras insă in mod oficial in fața întregului congres. Totuși mai există din cauza raportului amintit un diferend intre socleti acad. „Dacia“ și „Junimea“. După un schimb de adrese soclet. acad. „Junimea“ a propus în sine soclet. acad. „Dacia* intrarea în tratative directe pentru aplanarea acestui conflict și pentru restabilirea bunei înțelegeri, numind și delegați pentru aceste tratative. Drept răspuns secret. acad. „Dacia“ a declarat da rapte legătorie cu „Junimea". Spre informarea publicului țînem să delarăm că am dorit și dorim să apucăm orice diferend în vederea bunei înțelegeri și a solidarității cari se impun întregii studențim române în interesul castei noastre naționale. Continuând de a urma principile „Janimd“ nu vom înceta de a arăta întotdeauna această bunăvoință. Primiți. Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre stime și considerația ei cu care semnăm : Pentru comet: Președ. : Gh. Piticar. Secretarul I . D. Cotlarciuc. N. R. Publicăm și acest comunicat. Pentru noi discuțiun a în jurul acestei chestiuni e« e deocamdată închisă. Vom înregistra însă,cu cea mai mare satisfacție tranșarea definitivă și împăciuitoare a conflictului. GLASUL BUCOVINEI Teatrale Trupa Cigalia în Cernăuți Luni fiind prima reprezentație a trupei Cigalia, care are în repertoriul ei și „Nunta lui Topârdea" credem de domnia noastră a aviza publicul asupra valorii morale cu care se prezintă această trupă la noi. Reproducem în această chestiune următoarele rânduri din ziarul „Dacia“ Nr. 365 din 27 Octombrie a. c. Publicul a putut citi, cu surprindere, reclama companiei de comedii Cigalia condusă de artistul de seamă Cigalia care face un turneu în țară și în tot Ardealul cu repertoriul extra ușor reprezentat astă vară la grădina „Blanduzia". Zicem cu surprindere fiindcă e cel puțin îndrăzneț să se facă turneu în ținuturile, unde se așteaptă graiul românesc în cinste, cu „Nunta lui Iop ardea“ care aduce un bordel cu accesorii în scenă. Nu putem crede că dl ministru al artelor a fost indus în eroare și că pentru rostul ministerului și buna reputație a teatrului românesc, care nu e repertor ul companii „Cigalia“, turneul în ,,Ardeal“ va fi interzis și se va retrage „sprijinul“ turneului în țară. S' ar săvârși, altfel, ceva neînțeles. Repertorul de astă vară de la Blanduzia a fost bun, pentru o parte specială a publicului Capitalei Ardealul nare nevoie să l admire și nici ministerul să-l ocrotească. Teatruu find un mijoc de educație morală oricndi*, iar la noi și o chestiune de prestigiu, ne pronunțăm ca toată hotărîrea îmotriva profanării scenei Teatrului orășenesc cu astfel de producțiuni demoralizatoare. Trupa poate da reprezentațiile ei aiurea, numai în Teatrul orășenesc. Rugim totodată și publicul sa refuze participarea la reprezentațiile trupei acesteia, pentru a pretinde in felul acesta artă adevărată, nu obscenități. Delege;uniunea Femeilor Române Duminică, 21 noembrie 1920 ore 4 d. a. va ținea domnul prof. univ. Dr. I. Nistor o conferință în sala Armoniei cu titlul : Rolul social al femeii. Intrarea 5 lei de persoană. Tulburările din Praga Agenda Daman aduce știrea că în Praga legionari cehi ,au pătruns în redacțiile ziarelor germane „Prager Tagblatt“ și „Bohemia“ devastându le. Deasemeni au fost devastate și teatrele germane și cazinuul german. Pagubie se urcă la câteva mlioane. Nu putem aproba gestul legionarilor cehi, nici nu vom cerceta cauze e, caci au putut produce aceste tuburări. Privind insă situația dela noi, vedem că lucrările se prezintă Invers. In iacobeni copbonzi al poporului german aruncă cu pietre după valah', iar dacă sgitațiile ziarelor „Deutsche Volks Zeitung“ și „Morgenblatt“ vor continua, ne putem aștepta la „represalii“ minoritare chiar în capitala fostei Bucovine. Tulburători ar avea mână liberă, căci guvernează doar Avers scanii. V Nr. 569 Situația externă Wrangel a fost complect înfrânt. Armata lui s' a desfăcut, mulți soldați au intrat în rândurile armatei ruse. Wranget, statul major și guvernul său au sosit cu crucișătorul francez Waldek Rousseau la Constantinopol. Bolșevicii au ocupat Crimeea și au luat prizonieri ja de regimente. Oboseala soldaților mobilizați de 6 ani și propaganda activă a agenților bolșevici au pus capăt planurilor lui Wrargel. Toate forțele bolșevice s'a întreptat acuma contra ucrainenilor. Armatele lui Polliura au fost în marșul lor spre Camenia au bătute, iar rușii ocupat Novo- Ușița și au ajuns la râul Ușița. Imidentul ivit la Riga între delegația rusă și polonă a fost aplanat. Pare că ln acea definitivă va fi semnată. Delegația socialistă română în frunte cu Cristescu și Flueraș a sosit la Moscova. Guvernul englez a declarat, că în curând va relua relațiile comerciale cu Rusia . Fehrenbach, ministrul de externe german, a declarat că Germania nu va putea fi silită nici prin amenințări nici prin forță să plătească despăgubirile bănești, la care ea n' a consimțit, și că speră întro revizuirea tratatului de pace. Rezultatul alegerilor pentru camera greacă a fost nefavorabil pentru Venizelos. El și partidul său au obținut numai 120 de mandate din 380. Venizelos a prezentat demisia cabinetului și părăsește Grecia. Rallus, un înfocat partizan al exregelui Constantin, a acceptat formarea noului cabinet. La Atena au fost încărcerări sângeroase între antivenizeliști și venizeliști. S'au tras focuri de armă, au fost morți și răniți. Armata a intervenit. Intre Franța și Anglia există un acord deplin relativ la nepermiterea reîntoarcerii exregelui Constantin pe tron. Pare mai probabilă urcarea pe tron a diadocului George. * D' Anunzio nemulțumit de acordul de la Santa Margherita ar plănui o debarcare la Sibenico pentru a începe cucerirea Dalmației. * Kemaliștii turci au intrat în Bazun. I * Harding a declarat să consideră Liga Națiunilor moartă. Statele Unite nu vor adera niciodată la o astfel de Ligă, care ar putea împiedeca libertatea americană. Admisibilă ar fi Intrarea Americei întro grupare internațională, care ar avea la bază stabilirea păcii., Redacționale Din csina deranjării firului telegrafic Intra Cernatți și București suntem siliți să aparent fără numeie știri, care ne soseau pe cale telegrafcă. X FOITA ; Conferința ținuta la Cernăuți de dl. Dr. AUREL MORARIU Duminică în 14 Noembrie 1920. DESPRE ORBVA Doamnelor și Domnilor. Din două puncte de vedere poate fi tratată chestiunea pe care astăzi vom avea onoarea să o desfășor î n mod sumar înaintea D-Voastră. Primul punct de vedere, sau să precizăm și să zicem, prima concepție politică și socială de la care putem pleca în exp nerea și analiza grevelor este cea „burgheză“ — cum i se zice cu un termen neavenit, inventat de organizatorii aranamiitiloi proletariat. Concepția aceasta a „burghezilor“ este a scesora cari țin la actuala organizare socială, la principii de coordonare și armonizare a intereselor tuturor claselor sociale, și * La alcătuirea acestei conferințe am utilizat : E. C. Decusară, Dreptul la grevă, studiu juridic-economic, București 1920 ; Buletinul Muncii și al ocrotirilor sociale, organ al Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Anul I Nr. 1—4 (Aprlie-Iude) 1920; E. Pkilippowich, Grundriss der politischen Oekonomie ▼ol III. Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Comunist, în românește de I. Sion. Karl Marx, Oekonomische Lehren, editată de K. Kautsky ediția a Villa 1903. Desbaterile parlamentare din sesiunea ordinară 1919. Desbaterile parlamentare din sesiunea extraordinară .1920 : legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncă împreună cu expunerea sa de motive, cari nu admit decât o desfăc ar*re fi cască și în domeniul problemelor sociale, deii desvoltarea evolutivă a societați noastre. — Cea mală conceete, cea socialistă, pleacă de la principiul luptei de clasă, a luptei declarate de clasa muncitorească Industrială contra așanummitei clase burgheze Potrivit acestei concepții chestiunea relațiilor dintre capital și muncă și chestiunea grevelor, cari fac oarecum central întregii probleme pendente între capital și muncitor, trec chiar dincolo de marginele ideii de stat așa cum o concepem noi astăzi. In lupta acestei concepțunl pentru internaționalism și pentru transformarea ași numitei organizationi sociale capitaliste înt’o organzațiane socialistă mai a ies calea revoluționară este cea preconizați. S’a vázat în special în cursul desbaterior parlamentare de astă vară privitoare la legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncă, Iigs datorită d-lui ministru al muncii Traiscs-Iași, s’a vázat zice și e foarte interesant acest fenomen — că după cum oratorul, care intervenea în d sccidans* pl?cs dda baza burgheză sau deja cea socialistă, concusiunile sale nu erau decât conforme cadrate de idd ale concepției deja csre ponds’*. Ca burghez, ca membra a acul partid politic, burghez și el, voi încerca să cercetez problema grevelor mai mut din punctul nostru de vedere ; căci întrucât nouă ne trebuesc mai întâiu lămuriri și cunoașteri precise de fapte, pentru ca apoi să putem da solui practice și urne, amWUrea pe târmul himerelor, al irealitățior pe cari le visează Internațonaliștii, nu ne poate folosi Trecem deci la cercetarea problemei grevelor. . Nu cred că mai este necesar să insist asupra actualității fenomenalui social-politic care formează obiectul confrarei de astăzi. Frecvența, mulțimea grevelor de tot felul e întrupei de față atât de mare și.frațele și neajunsurile cauzate de aceste greve stât de maiîiple, nict fără exager. ține putem zice că aproape nu există om în cuprinsul României întregite care să nu resimtă cât de puțin efectele dăunătoare ale grevelor. Noțiunea „grevă“ este întrebuințată astăzi aproape în toate limbile popoareior latine și ea își are obârșia încă din timpul revoluțina I franceze dela „pața gri^ei“ din Paris, unde a decapitata contrarevolețonariî și unde mai târziu se adunau muncitorii , pentru a se sfătui in cazuri de conflicte cu patronii. Ce este,greva, Doamnelor și Domnilor? Greva ca fapt concret, și potrvit originei sale profesionale este încetarea colectivă și pusă mai dinainte la calea unei manei începute și neterminate, ca mjloc de constrângre raeau a modifica conduitante de muncă. Ea poate fi o grevă a muncitorilor, & «aisrîaîilor, sau și o grevă a patronilor, un așa numit lock-out. Plecând de la interesele generale ale economiei naționale vom stabili că greva e dte în orice caz un mijilo: de paralizare și de reducere a producțiunii, care mai ales în aceste timpuri de confirma subproducția ne e extrem de păgubitoare intereselor tuturora. Căci greva este nu numai un act războinic contra cap talismatei, ci un act războinic contra tuturor consumeaților, contra societății iasă ți. Princiini d vizienii muscel ob'igă în societatea noastră organizată pe fiecare de a manei pentru ceilalți semeni albi și orice încetare de lucru în fetei arătat îi cauzează celeilalt un prejidium. Aceste sunt aprecierile economistull francez Charles Gide și în