Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-21 / nr. 569

P»«. 2 Declarațiile monstruoase ale domnului Averescu în procesul socialiști pr In procesul socialiștilor au fost citați mai mulți miniștri ca martori. Dintre aceștia domnii general Averescu și P. Negul­escu­ au făcut de­clarații de o gravitate extraordinară. Din ele reiese că pe vremea guvernului Văitoianu și Vaida Voevod domnul Averescu, pentru a grăbi ajungerea sa la putere, a pactat cu socialiștii, cărora le a promis portofoliuri ministeriale pentru a putea răsturna actuala organizație de stat. Aceste declarații pe cari domnul general Ave­rescu și colaboratorul său P. P. Negulescu au fost siliți să le facă în față justiției sunt de natură așa de gravă, încât autoritatea guver­nului actual e adânc zdruncinată. Șandramaua șubredă a Partidului Poporu­lui, care se rasima pe așa zisele­­ principii de carnaval „Cinste, Legalitate și Dragoste" se va prăbuși, acoperind sub dărâmăturile ei pe acei ce au înțeles să mistifice întreaga țară. In numărul viitor vom reproduce în între­­gime după ziarele din București acele declarații. •• ......... .....* s. —» ■ ........... De la societatea acad. „Junimea“ Primim spre publicare : Onor, redati­e: ‘ Cu onoare Va rugăm să binevoiți a publica în prețiosul D-voastre z­ar următorul comunicat : La congresul din Cluj reprezentanții nedet. acad. „Junimea“ au împărțit între membri congresului mai multe exempare din raportul care avea să se citească la ședința congresului. Acest raport a fost retras insă in mod oficial in fața întregului congres. Totuși mai există din cauza raportului amintit un diferend intre socleti acad. „Dacia“ și „Junimea“. După un schimb de adrese soclet. acad. „Junimea“ a propus în sine soclet. acad. „Dacia* intrarea în tratative directe pentru aplanarea acestui conflict și pentru restabilirea bunei înțelegeri, numind și delegați pentru aceste tratative. Drept răspuns secret. acad. „Dacia“ a declarat da rapte legătorie cu „Junimea". Spre informarea publicului țînem să delarăm că am dorit și dorim să apucăm orice diferend în ve­derea bunei înțelegeri și a solidarității cari se impun întregii studențim­ române în interesul castei noastre naționale. Continuând de a urma principi­le „Janimd“ nu vom înceta de­ a arăta întotdeauna această bu­năvoință. Primiți. Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre stime și considerația ei cu care semnăm : Pentru com­et: Președ. : Gh. Piticar. Secretarul I . D. Cotlarciuc. N. R. Publicăm și acest comunicat. Pentru noi discuțiun a în jurul acestei chestiuni e« e deocamdată închisă. Vom înregistra însă,cu cea mai mare satis­facție tranșarea definitivă și împăciuitoare a conflictului. GLASUL BUCOVINEI Teatrale Trupa Cigalia în Cernăuți Luni fiind prima reprezentație a trupei Cigalia, care are în repertoriul ei și „Nunta lui Topârdea" credem de dom­nia noastră a aviza publicul asupra valorii morale cu care se prezintă­ această trupă la noi. Reproducem în această chestiune următoarele rân­duri din ziarul „Dacia“ Nr. 365 din 27 Octombrie a. c. Publicul a putut citi, cu surprindere, re­clama companiei de comedii Cigalia condusă de artistul de seamă Cigalia care face un turneu în țară­­ și în tot Ardealul cu repertoriul extra­ ușor reprezentat astă vară la grădina „Blanduzia". Zicem cu surprindere fiindcă e cel puțin în­drăzneț să se facă turneu în ținuturile, unde se așteaptă graiul românesc în cinste, cu „Nunta lui­­ Iop ardea“ care aduce un bordel cu accesorii în scenă. Nu putem crede că dl ministru al artelor a fost indus în eroare și că pentru rostul minis­terului și buna reputație a teatrului românesc, care nu e reper­tor ul companii „Cigalia“, turneul în ,,Ardeal“ va fi interzis și se va retrage „spri­jinul“ turneului în țară. S' ar săvârși, altfel, ceva neînțeles. Repertorul de astă vară de la Blanduzia a fost bun, pentru o parte specială a publicului Ca­pitalei Ardealul nare nevoie să l admire și nici ministerul să-l ocrotească. Teatru­u fi­nd un m­ij­oc de educație morală ori­­cndi*, iar la noi și o chestiune de prestigiu, ne pro­­nunțăm ca toată hotărîrea îmo­triva profanării scenei Teatrului orășenesc cu astfel de producțiuni demorali­zatoare. Trupa poate da reprezentațiile ei aiurea, nu­mai în Teatrul orășenes­c­. Rugim totodată și publi­cul sa refuze participarea la reprezentațiile trupei a­­cesteia, pentru a pretinde in felul acesta artă adevă­rată, nu obscenități. Dele­ge;uniunea Femeilor Române Duminică, 21 n­oembrie 1920 or­­e 4 d. a. va ținea­ domnul prof. univ. Dr. I. Nistor o con­ferință în sala Armoniei cu titlul : Rolul social al femeii. Intrarea 5 lei de persoană. Tulburările din Praga Agenda Dam­an aduce știrea că în Praga legio­nari cehi ,au pătruns în redacțiile ziarelor germane „Prager Tagblatt“ și „Bohemia“ devastându le. De­­asemeni au fost devastate și teatrele germane și ca­­zinuul german. Pagubie se urcă la câteva mlioane. Nu putem aproba gestul legionarilor cehi, nici nu vom ce­rceta cauze e, caci au putut produce aceste tu­burări. Privind insă situația dela noi, vedem că lu­crările se prezintă Invers. In iacobeni cop­­bonzi al poporului german aruncă cu pietre după valah', iar dacă sgitațiile ziarelor „Deutsche Volk­s Zeitung“ și „Morgenblatt“ vor continua, ne putem­ aștepta la „re­­presalii“ minoritare chiar în capitala fostei Bucovine. Tulburători ar avea mână liberă, căci guvernează doar Avers scanii. V Nr. 569 Situația externă Wrangel a fost complect înfrânt. Armata lui s' a desfăcut, mulți soldați au intrat în rân­durile armatei ruse. Wranget, statul major și gu­vernul său au sosit cu crucișătorul francez Wal­de­k Rousseau la Constantinopol. Bolșevicii au o­­cupat Crimeea și au luat prizonieri ja de regi­mente. Oboseala soldaților mobilizați de 6 ani și propaganda activă a agenților bolșevici au pus capăt planurilor lui Wrar­­gel. Toate forțele bol­șevice s'a întreptat acuma contra ucrainenilor. Armatele lui Polliura au fost în marșul lor spre Camenia au bătute, iar rușii ocupat Novo- Ușița și au ajuns la râul Ușița. Imidentul ivit la Riga între delegația rusă și polonă a fost aplanat. Pare că ln acea definitivă va fi semnată. Delegația socialistă română în frunte cu Cris­­tescu și Flueraș a sosit la Moscova. Guvernul englez a declarat, că în curând va relua rela­țiile comerciale cu Rusia . Fehrenbach, ministrul de externe german, a declarat că Germania nu va putea fi silită nici prin amenințări nici prin forță să plătească despăgubirile bănești, la care ea n' a consimțit, și că speră întro revizuire­a tratatului de pace.­­ Rezultatul alegerilor pentru camera greacă a fost nefavorabil pentru Venizelos. El și par­tidul său au obținut numai 120 de mandate din 380. Venizelos a prezentat demisia cabinetului și părăsește Grecia. Rallus, un înfocat partizan al exregelui Constantin, a acceptat formarea noului cabinet. La Atena au fost încărcerări sângeroase între antivenizeliști și venizeliști. S'au tras fo­curi de armă, au fost morți și răniți. Armata a intervenit. Intre Franța și Anglia există un acord deplin relativ la nepermiterea reîntoarcerii exregelui Constantin pe tron. Pare mai probabilă urcarea pe tron a diadoc­ului George. * D' Anunzio nemulțumit de acordul de la Santa­ Margherita ar plănui o debarcare la Sibenico pentru a începe cucerirea Dalmației. * Kemaliștii turci au intrat în Bazun. I * Harding a declarat să consideră Liga­­ Națiunilor moartă. Statele­ Unite nu vor adera­­ niciodată la o astfel de Ligă, care ar putea îm­piedeca libertatea americană. Admisibilă ar fi Intrarea Americei întro grupare internațională, care ar avea la bază stabilirea păcii., Redacționale Din csina deranjării firului telegrafic Intra Cernat­ți și București suntem siliți să a­parent fără nu­meie știr­i, care ne soseau pe cale te­legraf­că. X F­OITA ; Conferința ținuta la Cernăuți de dl. Dr. AUREL MORARIU Duminică în 14 No­­embrie 1920. D­ESPRE ORBVA­ Doamnelor și Domnilor. Din două puncte de vedere poate fi tratată ches­tiunea pe care astăzi vom­ avea onoarea să o desfășor î n mod sumar înaintea D-Voastră. Primul punct de vedere, sau să precizăm și să zicem, prima concepție politică și socială de la care putem­ pleca în exp nerea și analiza grevelor este cea „bur­gheză“ — cum i se zice cu un termen neavenit, inven­tat de organizatorii ara­namiitiloi proletariat. Concepția aceasta a „burghezilor“ este a scesora cari țin la­­ actuala organizare socială, la principii­ de coordonare și armonizare a intereselor tuturor claselor sociale, și *­ La alcătuirea acestei conferințe am utilizat : E. C. Decusară, Dreptul la grevă, studiu juridic-econo­­mic, București 1920 ; Buletinul Muncii și al ocrotirilor socia­le, organ al Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Anul I Nr. 1—4 (Aprlie-Iude) 1920; E. Pkilippowich, Grundriss der politischen Oekonomie ▼ol III. Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Comunist, în românește de I. Sion. Karl Marx, Oekonomische Lehren, editată de K. Kautsky ediția a Villa 1903. Desbaterile parlamentare din ses­iunea ordinară 1919. Desbaterile parlamentare din sesiunea extraordinară .1920 : legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncă împreună cu expunerea sa de motive, cari nu admit decât o desfăc ar*re fi cască și în do­meniul problemelor sociale, deii desvoltarea evolutivă a societaț­i noastre. — Cea mal­ă conceet­e, cea socia­listă, pleacă de la principiul luptei de clasă, a luptei declarate de clasa muncitorească Industrială contra așanummitei clase burgheze Potrivit acestei concepții chestiunea relațiilor dintre capital și muncă și ches­tiunea grevelor, cari fac oarecum central întregii pro­bleme pendente între capital și muncitor, trec chiar dincolo de marginele ideii de stat așa cum­ o conce­pem noi astăzi. In lupta acestei concepțunl pentru internaționalism și pentru transformarea ași numitei organizationi sociale capitaliste în­t’o organzațiane socialistă mai a ies calea revoluționară este cea preconizați. S’a vázat în special în cursul desbateri­or parlamentare de astă vară privitoare la legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncă, Iigs datorită d-lui ministru al muncii Traiscs-Iași, s’a vázat zic­e și e foarte interesant acest fenomen — că după cum ora­torul, care intervenea în d sccid­ans* pl?cs dda baza burgheză sau deja cea socialistă, conc­usiunile sale nu erau decât conforme cadrate­ de idd ale concepției deja csre ponds’*. Ca burghez, ca membra a acul partid politic, burghez și el, voi încerca să cercetez problema greve­lor mai mu­t din punctul nostru de vedere ; căci întru­cât nouă ne trebuesc mai întâiu lămuriri și cunoașteri precise de fapte, pentru ca apoi să putem­ da solu­i practice și urne, amWUrea pe tâ­rmul himerelor, al irealitățior pe cari le visează Internațon­aliștii, nu ne poate folosi Trecem deci la cercetarea problemei grevelor. . Nu cred că mai este necesar să insist asupra actualității fenomenalui social-politic care formează o­biectul conf­r­arei de astăzi. Frecvența, mulțimea gre­velor de tot felul e în­tru­pei de față atât de mare și.f­rațele și neajunsurile cauzate de aceste greve stât de maiîiple, ni­ct fără exager. ț­ine putem­ zice că aproape nu există om în cuprinsul României în­tregite care să nu resimtă cât de puțin efectele dău­nătoare ale grevelor. Noțiunea „grevă“ este întrebuințată astăzi a­­proape în toate limbile popoareior latine și ea își are obârșia încă din tim­pul revoluțina I franceze dela „pața gri^ei“ din Paris, unde a decapitata contrare­­volețonariî și unde mai târziu se adunau munci­torii , pentru a se sfătui in cazuri de conflicte cu patronii. Ce este,greva, Doamnelor și Domnilor? Greva ca fapt concret, și potr­vit originei sale profesionale este încetarea colectivă și pusă mai di­nainte la cale­a unei manei începute și neterminate, ca m­jloc de constrâng­re raeau­ a modifica conduita­nte de muncă. Ea poate fi o grevă a muncitorilor, & «aisrîaîilor, sau și o grevă a patronilor, un așa numit lock-out. Plecând de la interesele generale ale economiei naționale vom stabili că greva e dte în orice caz un mijilo: de paralizare și de reducere a producțiunii, care mai ales în aceste timpuri de confirma subproducția ne e extrem de păgubitoare intereselor tuturora. Căci greva este nu numai un act războinic contra cap talis­­matei, ci un act războinic contra tuturor consumeaților, contra societății iasă ți. Princ­iini d vizienii muscel ob'igă în societatea noastră organizată pe fiecare de a manei pentru cei­lalți semeni al­bi și orice încetare de lucru în fetei arătat îi cauzează celeilalt un prejidium­. Aceste sunt aprecierile economistul­l francez Charles Gide și în

Next