Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-25 / nr. 572

pm. 2 GLASUL BUCOVINEI -----------------------------------------------­ Asociația corpului didactic român din Bucovina — Cum se face unificarea învățământului — — primar — Asociația din Storojineț și-a exprimat în aduna­rea din 27 Octombrie a. c. dorința că învățătorimea să fie informatâ asupra lucrărilor de unificare ale învăță­mântului primar. • Deoarece am participat ca reprezentanți ai „A­­sociației“ la câteva consfătuiri didactice privitoare la această unificare, ținem de datoria noastră și dăm in­formațiile necesare. Primele consfătuiri s’au ținut d­n 26 Aprilie a. c. până în 4 Main. In consfătuirile acestea s’au discutat cele 25 întrebări ale dicstionarului trimis de Minis­teru­l Instrucțiunii, iar publicitatea a fost informată a­­su­pra declatișnilor printr’o mică dare de seamă publi­cată în Nr. 434 și „Glasului Bucovine!“. Cum s’au luat în considerare decizionale acestea o dovedesc de­liberările ulterioare. După câteva săptămâni se ceru din nou părerea invățătorimii despre inființarea comitet­lor școlare, deși conferința amintita se exprimase contra înființării lor. in 17 August a. c. am fost iarăși invitați la o conferință. D. dir. gen. C. Mindicevsci­ ne comunică că comisiunea de un­ficare și lichidare din Cernă­u­ a instituit o subcomisiune pentru unificarea lov i­­­­mântului, în care s’au cooptat următorii domni : Secr. gen. p. Imtr., dir. gen. C. Mindicevschi, insp. gen. D. Simionovici, dr. A Pachitschek, Klein, prof. univ. dr. R. Sfera, dr. T. Bren­eanu, d­r. E. ul­r.ț. G Cia­­pârca, prof. sec. O. Zakowski, dr. E. Brenner, dr. E. Popovici, dr. N. Tcad­ac, I. Vlocga, L. Tomoiagă, dr. A. Lebouton, I. Abager, I. Bisteanu, O. Țopa, insp. școl. N. Mihalescul și C. CoIn și înv. dir. N. Simionovici. Lista acestei salecomisiuni a fost înaintată spre aprobare comision­i centrale din București, dar nu au-i cunoscut să fi sosit până­ acuma aprobarea. in ședințelen de 17 și 13 August a. c. s’a dis­cutat despre: 1) M­itarea școaleor normale din Boto­șani și Fălticeni in Bucovina și 2) Unificarea școalei normale din Cernăuți după tipul din vechiul Regat, exprimându-se atât contra transferării, cât și contra unificării proectate. De atunci nu a’a mai ținut nici o ședință, iar în chestiunea încadrării și a introducerii legii de supra­­veghiare, din vechi­ul Regat s’a decis în București in­­tr’o confer­iță a secretarilor generali și delegațlor mi c­isteriali, la care au luat parte di­n Bucovina d. dir. gen. C. Mandicevschi și d. insp. getr. deleg. min. C. Georgescu. Secretar ■ Cernăuți, la 20 Niembrie 1920. Președinte : N. Simionovici, C. Ciaiu. ----------------------S3----------------------­Dar, dacă mai adaogăm la această sumă și cele­lalte cheftaeli Indispensabile ca: taxele pentru laborator­!, instrumente, cărți, incălzit, lumnist, spălat etc. sama rămâne absolut în sufieteniă. Din toate aceste motive enumerate mai sus­e dintre noi au părăsit Facultatea de medicină di­n Cluj, și alții sunt gata să facă ace­laș lucru. Ca să nu urmeze toți bursierii secretaristului ge­neral din Oroăuți gestul disperat al celor­lalți Colegi, vă rugăm respectuos să ven­­i în gratorul nostru mă­­rindu-ne Bursa pe timpul scumpetei grozave. Memoriu Studenții mediciniști de la­ Universitatea din Cluj­ bursieri ai Secretariatului Salubrității din Bucovina au înaintat acestui Secretariat memoriul ce urmează din care am suprimat numai pasajul ultim. Subsemnații studenți în Medicină din Cluj, bur­sieri ai Secretariatului General al Salubri, publice, respectuos rugăm să binevoiți a examina cererea noas­tră, ce urmează:: Ca burs­eri ai acestui Secretariat în s­himbul sumei de present de 250 lei lunar, ne-am luat a­gu­­jamentul de a servi statului după obținerea d­eiurnel de doctor in Medicină, 5 ani îm­pliați. (Ba, unii pen­tru acelaș ang­jament primesc suma de tot mică de 70 lei lunar). Or, aceasta sumă de 250 lei este ab­soli­t nesuficientă p­entru a ne asigura continuarea studiilor din următoarele motive: 1. Vieața la Cluj este excesiv de scumpă. 2. Taxele de studii sunt enorm de mari; trec pe fiecare semestră gama de 150 lei. 3. Drasemerea taxele pentru examene sunt extrem de ridicate: 60 lei pentru fiecare materie de doctorat , așa că est un doctorat de 5 materii plătim 300 lei taxe. Toate aceste 3 motive nu se putem­ evita din următoarele cauze : a. Ca să putem beneficia de ma­să și casă în Ciminul stud­nțesc, trebue să plătim o taxă de 400 lei lunar. b. S-mi solvenii-adică să plătim numai 200 lei nu suntem admiși pe motivul că suntem bursieri, c. Di asemenea la taxele de d’doctra $< doc­torate nu ni­ se admite scutire la acelaș motiv că suntem bursieri. Ca să se vadă că e imposibil ca cu bursa de 250 lei și continuăm stadiul, trebue să smintim că Secreta­ratul­e­ntral din Gai plătește pentru studen­ții Ardeleni b­rsieri d ficitul da 150 lei pentru *n re­ținerea in Cămin, nesegind ace*u studenți asupra­ si nici un fel de angajament. Or, dintre noi mei nu sunt toți prim­ii în Cămin, așa că suntem nevoiți moți să loca­m și să luăm masa în oraș ceea ce p­outem face Bornai în schimbul unei sume minimum de 600—600 ie?. Încrestări Hai la . . . Egipet ! Tragică e și soarta oamenilor marii Ș! de fapt nimic pe lume nu este mai capricios, mai nestatornic decât mulțimea ci simpatiile sale, la ziele supremelor sforțări ale Franței și intr’un timp când mai mult in­­­trigile diplomatice ale Centralilor decât puterea armelor lor desființaseră frontul de luptă oriental, amenință­­ tot mai mult civilizația și libertatea lumii. Franță, care in cursul acestui război nu a refuzat nici o sfidare din partea dușmanilor ei, l-a ridicat ca o stavilă pe­ Clemenceau­­ Patriot înflăcărat, caracter de granit, j voință de fer, ca și a străluciților comandanți ai ar­­­­matelor f­anceze, „tigrului Franței și-a văzut Încoro­nate străduințele prin salvarea și triumful patriei sale. Admirat, slăvit și cinstit cu toate onorurile,, pe cari ca azi se îngrămădea asupra sa grat­tudinea poporului francez, a doua zi răsturnat de la cârmă de acelaș po­por, părăsia pământul Franței pentru o călătorie în . .. Eg­let ... Vecizelos, cretan­ul înțelept, omul de stat al Gre­ciei, de al cărui nume e legata cea mai strălucită pa­gină, din Istoria contimporană a patriei sale elene, cul­­tuUtorul atât de prevăzător și căruia Grecii îi datoresc dublarea teritorului statului elin, eri zeificat, purtat pe brațe da mulțimii« poporului, astăzi abandonat, combătut și prăbușit de același popor capricios, pă­răsește pământul Greciei pentru o călătorie ;n .. Egipet. Popor român ! De pildă să-ți mai citez pentru a te convinge de imoralitatea acestei nestatornicii ? Ce amintiri ei ți invoc din viața ta pentru a se abate di la aceeași cumplită nedreptate pe care chiar stai s’o săvârșești ? Ascultă: E vorba de un om integra ca însăși integritatea, având această calitate chiar de la naștere: un om cu calități intelectuale superioare, moștenite din moși strămoși , an mare patriot austriac­eri, dar vezi “ nu vezi și dacă nu crezi, întreabă-l pe frate-său veia S xeava sau pe neamțul Zahabrecher, cel cu Bauernoand-urile, sta mai bine citește scrisoa­rea adresată de acest mure fiu al neamului nostru în luna August 1918 împăratului Carol din Vima . Pri­­ gonit pentru aceste sentimente „fictive" de fosta stă­pânire austriacă, i s’a făcut cap de acuzație pentru punerea unei iscălituri cu adevărat fictive pe an­sam­­biu. Și odată cuprins de val-vârtejul ficțiunilor, carac­­t­rul tău găsindu-se foarte bine in acest domeniu, ia a jurat a parveni în această materie la o dexteritate și perfecționa neîntrecută. Printr'o demisie fictivă a reușit să găsească un mod de fictivă onorablitate pentru a evita trimite­­rea disciplinară din serviciul public care în mai fictiv ii deținuse ani de-a rândul. Purtat de fi ț­unea sen­timentelor sale patriotice, a fost apoi pe rând d pătat dietal fictiv, viceprimar și mai fi­tiv și în timpul răz­­­­boiului prim-director al unei reale într­i­bări cu numere , „Asociația agricolă pentru cumpăraturi și vârziri­­ pentru Ba­ovina de sud“, in amintirea căreia și-a bo­­tezat apoi „Agricola“ sa de astăzi. Șef fictiv al tovărășiei averescane de afaceri și căpătuieli, dosite la spatele fu­cțiunii unor fictive pre­­ocup­ări pe ordin politic, a fost ridicat de tine, popor , român, acolo unde târâmul ficțicn­ lor înceată. Odată­­ cu sem­nei, prea obiectivul, în ra toate corectul și atât de sobrul magistrat de la interne, cu Majestatea Sa lmpăratii Sucevii și toți ceilalți lipiși mai mult scu­m­ d­e­țin fictivi, s'a ridi­ct fictivul șef al fic­țîunilor, j »vând binecovi#nt­iri la ad­evârstului șef de a Storojineț . R­asist cum ești și neînțelegător al utiltați ficțiunilor (­ valoriilor fi tlV^, sta), popor român, să te faci vino­­­­vat de marea nedreptate săvârșită de curând de Franța­­ și Grecia, încă un mare om se pregătește pentru o lângă călătorie la ... . Egipst. j Ce tragică e soarta oamenilor „rnsri“ ! Și cu atât mai tragică și mai tristă, cu cât în specie cuprinde­m și o mare doză de comic. ■Hi.1 un»I|I»III'WII II'MITIB»—na—ITT ^ ^ nm m Situația externă Ex regele Constantin stăruie din răsputeri să-și satisfacă ambiția de a urca din nou tronul Greciei. Rezistența Aliaților pentru revenirea fostului rege a început să slăbească. După Italia, care a declarat că privește cu indiferență revenirea fostului rege, vin știri din Anglia) că nici guvernul englez nu se va opune formal la revenirea lui Constantin, numai cât Anglia nu va veni în ajutorul Greciei în cazul unui atac din partea Turciei și Bulgariei și astf­l Grecia va putea fi redusă ușor la gra­nițele sale din lQia­ Franței, care se arată mai refractera re­venită, i se vor da garanții, dacă le va cere.­­ La Atena au avut loc după plecarea lui Veni­­zelos manifestațiuni în favoarea lui Constantin. Cortegii de soldați și civili au parcurs stradele purtând portretul ex regelui și cântând imnul interzis. . * Joi la 18 Noembrie a fost semnată con­venția între Polonia și orașul Dantzig.­­ Statele­ Unite nu vor recunoaște guvernul sovietelor chiar dacă Franța, și Anglia ar face un fis și numai în scopul reluării relațiilor co­merciale.­­ Peste 10.000 de refugiați ruși soldați și civili au sosit la Constantinopol. Cea mai mare parte din ei vor fi trimiși în Franța, Serbia, Grecia și Bulgaria. * In Ceho Slovacia s’au întâmplat ciocniri sângeroase între cehi și germani, cari nutresc și manifestă pe față tendințe antic­ehe. * Acordul italo fuge­slav e îndreptat îm­potriva restituirii fostei Austro Ungarii și a reveniră Habsburgilor,­­ Liga Națiunilor a decis, ca ședințele com­isiunii să nu fie publice, dar se vor publica procesele verbale. Cursuri populare universitare. — I Azi Miercuri în 24 l. c. va vorbi d. prof.­­ uit. Teofil Sanciuc despre : Chestiuni actuale din­­ istoria antică. Biletele se vâna pe preț de 2 lei­­ zilnic la Secretariatul Universității între orele 10 — ii a. m. Publicul este rugat să participe în număr cât mai mare. I­ ­ ©«­ Nr. 572 I INFORMAT­­UNI POLITICE Remaniera suera^cană. Ziarele din București aduc următoarea șt­re : Directorii regionali zooteh­nici din Ardeal, Basarab­a și Bucovina au fost convocați azi la ministerul de domenii ,.... (mai departe text s­­e schi­lodit de cenzură). Gurile rele susțin că în tex­ul cen­zurat s’ar fi spus că d-ni­ inspectorii veterinari au fost convocați în vederea remanierii guvernui­si averescan, EXTERNE România și Bulgaria. Guvernul a renunțat la dreptul pe care il acordă clauzele tratatei si de pace­ de a cere judecarea de către instanțele jilițței române a persoanelor de naționalitate bulgară, care s’au făcut vinovate de infracțiuni pe teritoriul român, la timpul războinicii. ȘCOLARE Numiri definit­ve In corpul didactic primar din Bucov­ia. — Au fost numiți învățători respective în­vățătoare : „ E­g­nîa Cozmiuc ia Gara Hámoravi­­sei. română, Gheorge Pașcan­ia Ilișeșt­ *cf. română, Victor Bo­n Ia Mșești s­f. română, Sofronie Brăduța n la Lucscești, Silvia Sahiean în Mănăstirea Homoru'u', Alexandru Rotar­u la Paitinoas a, Veronica Popovici la Pemiești de Jos, Ecaterina Nahaicl­e la St­ipca, Elena Logigas la Pal­inoasa, Eugenia Smirodas­hi la Valea Sacă, Teodor Sir­tean la Dej, Maria Crnm­a la Fundai Moldovii, Castan Balabiscisc la Rașli-Moldoviței, K­arioa Ursc­hi la Fiarăuții-Vechi Hurjatni, iile Mscovei la Hir^dnicul de Sus Ost, Ana Evslei la Horodnicu! ds Sus Ost, Gheorghe Vatamaciuc la Sacevița,­­Asilais Vicoveanu la Vicovu! de J *s șei. centrală, Ioan Băr­buță la Voitinei, Victoria Bai­ga la Volovăț, Galina Cârlean la Bincești, Misiei Topală la Cerepcă­ți, Teofil Lopastean la Gărbăuț', Dimitrie Cost­uc la Gro­­peni, Zenovia Nastasi la Mihacen', Ni­cîei Hrenîac Îs la Sipauț­ de Sus, Iosif S­hir&n la Stârcea, L*ocidia Ștefaniac la P­isscarerîi ad (Carapciu), Eusebie Jimina la Balace­ani, Domnica Sorocean la Cadaeș­ii lai Cu­­p«renco Lucreța Tutosscu la Calicești i­i Ienarhi, Valeria Sibn la Dabija, Emilia Vorocci la Liaura, loan Lepu la Litani, Leo i Oilendec , Slobozia Prun­­catoi, loan B tiaria la Micoreni, A^fidir Chodzocar la Mihoveni, Ștefan Tot­escu la Mitocul D­agomirnei, Sidonia S­eter la Sezd­ Hamorahm­, Penteiel, Barosan la Suceava scl, română de băieți. . (Va urma)

Next