Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-25 / nr. 572
pm. 2 GLASUL BUCOVINEI ----------------------------------------------- Asociația corpului didactic român din Bucovina — Cum se face unificarea învățământului — — primar — Asociația din Storojineț și-a exprimat în adunarea din 27 Octombrie a. c. dorința că învățătorimea să fie informatâ asupra lucrărilor de unificare ale învățământului primar. • Deoarece am participat ca reprezentanți ai „Asociației“ la câteva consfătuiri didactice privitoare la această unificare, ținem de datoria noastră și dăm informațiile necesare. Primele consfătuiri s’au ținut dn 26 Aprilie a. c. până în 4 Main. In consfătuirile acestea s’au discutat cele 25 întrebări ale dicstionarului trimis de Ministerul Instrucțiunii, iar publicitatea a fost informată asupra declatișnilor printr’o mică dare de seamă publicată în Nr. 434 și „Glasului Bucovine!“. Cum s’au luat în considerare decizionale acestea o dovedesc deliberările ulterioare. După câteva săptămâni se ceru din nou părerea invățătorimii despre inființarea comitetlor școlare, deși conferința amintita se exprimase contra înființării lor. in 17 August a. c. am fost iarăși invitați la o conferință. D. dir. gen. C. Mindicevsci ne comunică că comisiunea de unficare și lichidare din Cernău a instituit o subcomisiune pentru unificarea lov imântului, în care s’au cooptat următorii domni : Secr. gen. p. Imtr., dir. gen. C. Mindicevschi, insp. gen. D. Simionovici, dr. A Pachitschek, Klein, prof. univ. dr. R. Sfera, dr. T. Breneanu, dr. E. ulr.ț. G Ciapârca, prof. sec. O. Zakowski, dr. E. Brenner, dr. E. Popovici, dr. N. Tcadac, I. Vlocga, L. Tomoiagă, dr. A. Lebouton, I. Abager, I. Bisteanu, O. Țopa, insp. școl. N. Mihalescul și C. CoIn și înv. dir. N. Simionovici. Lista acestei salecomisiuni a fost înaintată spre aprobare comisioni centrale din București, dar nu au-i cunoscut să fi sosit până acuma aprobarea. in ședințelen de 17 și 13 August a. c. s’a discutat despre: 1) Mitarea școaleor normale din Botoșani și Fălticeni in Bucovina și 2) Unificarea școalei normale din Cernăuți după tipul din vechiul Regat, exprimându-se atât contra transferării, cât și contra unificării proectate. De atunci nu a’a mai ținut nici o ședință, iar în chestiunea încadrării și a introducerii legii de supraveghiare, din vechiul Regat s’a decis în București intr’o conferiță a secretarilor generali și delegațlor mi cisteriali, la care au luat parte din Bucovina d. dir. gen. C. Mandicevschi și d. insp. getr. deleg. min. C. Georgescu. Secretar ■ Cernăuți, la 20 Niembrie 1920. Președinte : N. Simionovici, C. Ciaiu. ----------------------S3----------------------Dar, dacă mai adaogăm la această sumă și celelalte cheftaeli Indispensabile ca: taxele pentru laborator!, instrumente, cărți, incălzit, lumnist, spălat etc. sama rămâne absolut în sufieteniă. Din toate aceste motive enumerate mai suse dintre noi au părăsit Facultatea de medicină din Cluj, și alții sunt gata să facă acelaș lucru. Ca să nu urmeze toți bursierii secretaristului general din Oroăuți gestul disperat al celorlalți Colegi, vă rugăm respectuos să veni în gratorul nostru mărindu-ne Bursa pe timpul scumpetei grozave. Memoriu Studenții mediciniști de la Universitatea din Cluj bursieri ai Secretariatului Salubrității din Bucovina au înaintat acestui Secretariat memoriul ce urmează din care am suprimat numai pasajul ultim. Subsemnații studenți în Medicină din Cluj, bursieri ai Secretariatului General al Salubri, publice, respectuos rugăm să binevoiți a examina cererea noastră, ce urmează:: Ca burseri ai acestui Secretariat în shimbul sumei de present de 250 lei lunar, ne-am luat agujamentul de a servi statului după obținerea deiurnel de doctor in Medicină, 5 ani împliați. (Ba, unii pentru acelaș angjament primesc suma de tot mică de 70 lei lunar). Or, aceasta sumă de 250 lei este absolit nesuficientă pentru a ne asigura continuarea studiilor din următoarele motive: 1. Vieața la Cluj este excesiv de scumpă. 2. Taxele de studii sunt enorm de mari; trec pe fiecare semestră gama de 150 lei. 3. Drasemerea taxele pentru examene sunt extrem de ridicate: 60 lei pentru fiecare materie de doctorat , așa că est un doctorat de 5 materii plătim 300 lei taxe. Toate aceste 3 motive nu se putem evita din următoarele cauze : a. Ca să putem beneficia de masă și casă în Ciminul studnțesc, trebue să plătim o taxă de 400 lei lunar. b. S-mi solvenii-adică să plătim numai 200 lei nu suntem admiși pe motivul că suntem bursieri, c. Di asemenea la taxele de d’doctra $< doctorate nu ni se admite scutire la acelaș motiv că suntem bursieri. Ca să se vadă că e imposibil ca cu bursa de 250 lei și continuăm stadiul, trebue să smintim că Secretaratulentral din Gai plătește pentru studenții Ardeleni brsieri d ficitul da 150 lei pentru *n reținerea in Cămin, nesegind ace*u studenți asupra si nici un fel de angajament. Or, dintre noi mei nu sunt toți primii în Cămin, așa că suntem nevoiți moți să locam și să luăm masa în oraș ceea ce poutem face Bornai în schimbul unei sume minimum de 600—600 ie?. Încrestări Hai la . . . Egipet ! Tragică e și soarta oamenilor marii Ș! de fapt nimic pe lume nu este mai capricios, mai nestatornic decât mulțimea ci simpatiile sale, la ziele supremelor sforțări ale Franței și intr’un timp când mai mult intrigile diplomatice ale Centralilor decât puterea armelor lor desființaseră frontul de luptă oriental, amenință tot mai mult civilizația și libertatea lumii. Franță, care in cursul acestui război nu a refuzat nici o sfidare din partea dușmanilor ei, l-a ridicat ca o stavilă pe Clemenceau Patriot înflăcărat, caracter de granit, j voință de fer, ca și a străluciților comandanți ai armatelor fanceze, „tigrului Franței și-a văzut Încoronate străduințele prin salvarea și triumful patriei sale. Admirat, slăvit și cinstit cu toate onorurile,, pe cari ca azi se îngrămădea asupra sa grattudinea poporului francez, a doua zi răsturnat de la cârmă de acelaș popor, părăsia pământul Franței pentru o călătorie în . .. Eglet ... Vecizelos, cretanul înțelept, omul de stat al Greciei, de al cărui nume e legata cea mai strălucită pagină, din Istoria contimporană a patriei sale elene, cultuUtorul atât de prevăzător și căruia Grecii îi datoresc dublarea teritorului statului elin, eri zeificat, purtat pe brațe da mulțimii« poporului, astăzi abandonat, combătut și prăbușit de același popor capricios, părăsește pământul Greciei pentru o călătorie ;n .. Egipet. Popor român ! De pildă să-ți mai citez pentru a te convinge de imoralitatea acestei nestatornicii ? Ce amintiri ei ți invoc din viața ta pentru a se abate di la aceeași cumplită nedreptate pe care chiar stai s’o săvârșești ? Ascultă: E vorba de un om integra ca însăși integritatea, având această calitate chiar de la naștere: un om cu calități intelectuale superioare, moștenite din moși strămoși , an mare patriot austriaceri, dar vezi “ nu vezi și dacă nu crezi, întreabă-l pe frate-său veia S xeava sau pe neamțul Zahabrecher, cel cu Bauernoand-urile, sta mai bine citește scrisoarea adresată de acest mure fiu al neamului nostru în luna August 1918 împăratului Carol din Vima . Pri gonit pentru aceste sentimente „fictive" de fosta stăpânire austriacă, i s’a făcut cap de acuzație pentru punerea unei iscălituri cu adevărat fictive pe ansambiu. Și odată cuprins de val-vârtejul ficțiunilor, caractrul tău găsindu-se foarte bine in acest domeniu, ia a jurat a parveni în această materie la o dexteritate și perfecționa neîntrecută. Printr'o demisie fictivă a reușit să găsească un mod de fictivă onorablitate pentru a evita trimiterea disciplinară din serviciul public care în mai fictiv ii deținuse ani de-a rândul. Purtat de fi țunea sentimentelor sale patriotice, a fost apoi pe rând d pătat dietal fictiv, viceprimar și mai fitiv și în timpul războiului prim-director al unei reale întribări cu numere , „Asociația agricolă pentru cumpăraturi și vârziri pentru Baovina de sud“, in amintirea căreia și-a botezat apoi „Agricola“ sa de astăzi. Șef fictiv al tovărășiei averescane de afaceri și căpătuieli, dosite la spatele fucțiunii unor fictive preocupări pe ordin politic, a fost ridicat de tine, popor , român, acolo unde târâmul ficțicn lor înceată. Odată cu semnei, prea obiectivul, în ra toate corectul și atât de sobrul magistrat de la interne, cu Majestatea Sa lmpăratii Sucevii și toți ceilalți lipiși mai mult scum dețin fictivi, s'a ridict fictivul șef al ficțîunilor, j »vând binecovi#ntiri la adevârstului șef de a Storojineț . Rasist cum ești și neînțelegător al utiltați ficțiunilor ( valoriilor fi tlV^, sta), popor român, să te faci vinovat de marea nedreptate săvârșită de curând de Franța și Grecia, încă un mare om se pregătește pentru o lângă călătorie la ... . Egipst. j Ce tragică e soarta oamenilor „rnsri“ ! Și cu atât mai tragică și mai tristă, cu cât în specie cuprindem și o mare doză de comic. ■Hi.1 un»I|I»III'WII II'MITIB»—na—ITT ^ ^ nm m Situația externă Ex regele Constantin stăruie din răsputeri să-și satisfacă ambiția de a urca din nou tronul Greciei. Rezistența Aliaților pentru revenirea fostului rege a început să slăbească. După Italia, care a declarat că privește cu indiferență revenirea fostului rege, vin știri din Anglia) că nici guvernul englez nu se va opune formal la revenirea lui Constantin, numai cât Anglia nu va veni în ajutorul Greciei în cazul unui atac din partea Turciei și Bulgariei și astfl Grecia va putea fi redusă ușor la granițele sale din lQia Franței, care se arată mai refractera revenită, i se vor da garanții, dacă le va cere. La Atena au avut loc după plecarea lui Venizelos manifestațiuni în favoarea lui Constantin. Cortegii de soldați și civili au parcurs stradele purtând portretul ex regelui și cântând imnul interzis. . * Joi la 18 Noembrie a fost semnată convenția între Polonia și orașul Dantzig. Statele Unite nu vor recunoaște guvernul sovietelor chiar dacă Franța, și Anglia ar face un fis și numai în scopul reluării relațiilor comerciale. Peste 10.000 de refugiați ruși soldați și civili au sosit la Constantinopol. Cea mai mare parte din ei vor fi trimiși în Franța, Serbia, Grecia și Bulgaria. * In Ceho Slovacia s’au întâmplat ciocniri sângeroase între cehi și germani, cari nutresc și manifestă pe față tendințe anticehe. * Acordul italo fugeslav e îndreptat împotriva restituirii fostei Austro Ungarii și a reveniră Habsburgilor, Liga Națiunilor a decis, ca ședințele comisiunii să nu fie publice, dar se vor publica procesele verbale. Cursuri populare universitare. — I Azi Miercuri în 24 l. c. va vorbi d. prof. uit. Teofil Sanciuc despre : Chestiuni actuale din istoria antică. Biletele se vâna pe preț de 2 lei zilnic la Secretariatul Universității între orele 10 — ii a. m. Publicul este rugat să participe în număr cât mai mare. I ©« Nr. 572 I INFORMATUNI POLITICE Remaniera suera^cană. Ziarele din București aduc următoarea ștre : Directorii regionali zootehnici din Ardeal, Basaraba și Bucovina au fost convocați azi la ministerul de domenii ,.... (mai departe text se schilodit de cenzură). Gurile rele susțin că în texul cenzurat s’ar fi spus că d-ni inspectorii veterinari au fost convocați în vederea remanierii guvernuisi averescan, EXTERNE România și Bulgaria. Guvernul a renunțat la dreptul pe care il acordă clauzele tratatei si de pace de a cere judecarea de către instanțele jilițței române a persoanelor de naționalitate bulgară, care s’au făcut vinovate de infracțiuni pe teritoriul român, la timpul războinicii. ȘCOLARE Numiri definitve In corpul didactic primar din Bucovia. — Au fost numiți învățători respective învățătoare : „ Egnîa Cozmiuc ia Gara Hámoravisei. română, Gheorge Pașcania Ilișeșt *cf. română, Victor Bon Ia Mșești sf. română, Sofronie Brăduța n la Lucscești, Silvia Sahiean în Mănăstirea Homoru'u', Alexandru Rotaru la Paitinoas a, Veronica Popovici la Pemiești de Jos, Ecaterina Nahaicle la Stipca, Elena Logigas la Palinoasa, Eugenia Smirodashi la Valea Sacă, Teodor Sirtean la Dej, Maria Crnma la Fundai Moldovii, Castan Balabiscisc la Rașli-Moldoviței, Karioa Urschi la Fiarăuții-Vechi Hurjatni, iile Mscovei la Hir^dnicul de Sus Ost, Ana Evslei la Horodnicu! ds Sus Ost, Gheorghe Vatamaciuc la Sacevița,Asilais Vicoveanu la Vicovu! de J *s șei. centrală, Ioan Bărbuță la Voitinei, Victoria Baiga la Volovăț, Galina Cârlean la Bincești, Misiei Topală la Cerepcăți, Teofil Lopastean la Gărbăuț', Dimitrie Costuc la Gropeni, Zenovia Nastasi la Mihacen', Nicîei Hrenîac Îs la Sipauț de Sus, Iosif Shir&n la Stârcea, L*ocidia Ștefaniac la Pisscarerîi ad (Carapciu), Eusebie Jimina la Balaceani, Domnica Sorocean la Cadaeșii lai Cup«renco Lucreța Tutosscu la Calicești ii Ienarhi, Valeria Sibn la Dabija, Emilia Vorocci la Liaura, loan Lepu la Litani, Leo i Oilendec , Slobozia Pruncatoi, loan B tiaria la Micoreni, A^fidir Chodzocar la Mihoveni, Ștefan Totescu la Mitocul Dagomirnei, Sidonia Seter la Sezd Hamorahm, Penteiel, Barosan la Suceava scl, română de băieți. . (Va urma)