Glasul Bucovinei, februarie 1921 (Anul 4, nr. 622-643)

1921-02-25 / nr. 641

*_* ______________________________________ Secretarii domnului ministru de externe Ce n’ar d* damnat Avecesca și »tovărășii să­ de­msastcâ* dacă ar putea desființa toate ziarele din Romiu­l­i* Mari, lăsând num­ai »Îndreptarea* ți „Drep­tatea*.. in fetei acesta ar reușî să-și ascundă faptele ții să prestate politica averescană ca cea mai bună, rasai­­ cinstită și mai democratică de pe lume. Dar slavele exista și nu trece ai în care să ne descopere o nouă pasamă și două afaceri săvârșite de dealQteresann! guvern averescan, în privința aceasta or­ai ca ghinion­e doaissof­rafiniatra ds externe, căci nemic nu râmâne ascuns din ceia­ ce făptuesc oamenii săi de încredere. Așa ca pri­­­lejul «chimbriBl coroanelor an secretar »I d-taf Take Ionescu a prezentat la schimb numai câteva mii­oane de coroane, a căror proveniență n’a patst’o fost.fica Ca s’a intâm­plat la acel fericit posesor, da milioane, mi se știe. Chesti­mea s­e vede că­ a fost moșami­­lizaur.. înainte de câteva alle sa alt secretar al acelaliș mîn listrn ds externe «"a prezentat in societatea anul financ­i r belgian sa d. subsecretar «de stat A isc­asia pentru a obține o ternitorie. Cam d. Atanasia era boln­av acasă, a rugat pa acești doi solicitatori să-și ina­­enteze ofertele la departamentul aprovizionării. Înainte d­e plecare, scand­arul belgian a antins d-mt Atanasia ran plic, zicându-i:­­„Primiți tm sador de zece milioane pentru d-v." D. Atanasiu le a arătat așa în urma ce­te pa trecute. Na etapă mei ti vreme d. Take Ionescu aduce âBtr’aa consilia de miniștri discuția asupra ofertei bel­­gianilor* D. Atanasta i-a răspuns că oferta e desav&n­­­a­joasă și că belgianul« pentru a obține aprobarea a­­cestei oferte a încercat aâ­t dele un bacșiș de zece milioane la prezența chiar a secretarului d-lai Take Ionescu. Ministrul nostru de externe­ n’a mai spus ni­mic. in schimb scaetarul său, jignit de indiscreția d-lui Atașași, l-a provocat la daci, ca să-l Învețe minte că in viitor nu se poate respinge o bagatelă de zece* mi­lioane. Nu mai avem nerate de spus despre aceste mo­ravuri averesca na­takiste. Oidi. Cursurile populare Vineri 2$ Februarie cursul d­lui prof. dr. M. Guțuleac , issisteal ® natural ® din vegetațiu­­nis du­covinei și conservarea lor. Sâmbăta 27 Februarie cursul dim prof. o­­norar dr. F. Kloimwăckter despre : Transmiterea dărilor (Stonerabwa zaeg). Biletele în preț de 2 hi se găsesc la Secre­tariatul Universității silnic între orele 16—11 a. m. Cursul se va ține în sala VII între orele 6 —­­1. Publicul e rugat să participe. ..—■ [UNK] ■ ..... j. ! ■ "■ [UNK] [UNK] [UNK].■ % ■ —■ [UNK] [UNK] ■­ ­ m*miL socowski­ făcut decât să ia dacă înfcreg în Șirete s 1 protesteze în fața d-lu i prefect Taranga! și dară d. prefect to­­tuși OB-I satisface" cererea să vină !o masă la Cer­năuți sau chiar să plece la București cam­ au făcut Dornentî-Căci chiar dacă nu va fi numit gerant d. Teofil Gre­cul, sunt luați în vedere pentru comisia interimară oa avens prea spropist*. De pildă : 5. Cazimiri e administratorul moșiei d­lui T. Grecul, care petrece toată vremea în Șirete, și evident că lumea­­ poate crede că d-si în calitate de membru în comisia inte­­rim­ară va aduce servicii stăpânului său , viceprimar !, e luat in vedere gospodarul Toad«1 Furtună, care are ară­­tare», în comisii interimară, pe ginerele său Ionițs Pocreaca. Gospodarei J. Rotariu, our alt membru în co­misia interimari, declară că a fost numit fără știrea d-saie și că aici v ® vrea si­­ știe de această fire­­!Î0Q8. Așa le creasa partidul poporala?. Nai zicem poate că bine face, căci se strici cu sama ® în toate părțile. — —~~~—~~~~ »»«————» — —— Disolvarea comitetului comunal din Poieni Cu toată înfrângerea recentă­ a dispozițiunilor ar­bitrare date de Administrație pentra destitoirea d-tai geresî Forfotă din Doraa, politica labreselor de partid a actualior conducători continuă a nemulțămi popula­­i­ianea. Secretariatul general de­ interne a disolvat prin ordinal Nr. 10050­9 si || §0 din 20 lăuntric consiliul co­masat din Poieni pe S rets­nam ad g­rent pe bo­erar Teofil Grecul. Acest coasta ® comanai, are ® prin votul sătenilor, dovedind pâna astăzi că este coada… de, in­­tesțiunile cele mai bune față de interesele obștești, se bucură de ismoderea necondiționată a întregii co­­ifii BGC. Disolvarea­­ comitenului șî destituirea primarului Damian Rotari ® a fost o surprindere pentru PosatDî, pentru căt nici comitem! nici primarul ® a s’ara făcut vi­novați de sim că. Sasai Poieni nu putem șoferi aceasta măsură administrativă arbitrară și din pricină că, în locul oamenilor de încredere, i se impune tocmai pro­prietarul mare, care, precum ni se compuică ar fi pariat aproape pe toți oamenii prin judecați. in con­secință s’a fă­cut un protest pe care l-s ® iscălit 108 gospodari, trimițându-se apoi și o delegaione com­­pusă din cinci membri in secretariat ai de u­mrne. Aceasta s’a ereze­tat la secretari»! Murenni în 23 Febru*rie protestând și oral împotriva dizolvarii comlternissi come­nai. Mã cunoaștem incă mut.vere de ce ns« fost primită de negațiunea de d. Stefanelh l ®»a$, ci numai de d. prim consilier de administrar­e Kcs»ei* dorfei1. i zaîtafal protestul ®! a fort că Prefectura din Sirete a primit ordin să «ș-l Inspitae deocamdată ge­rent pe botril Teofi Grecul. Cererea populațiuniî li st de a se reiotrgra comu­­tai comanaî a fost totuși d­espinsă. Dcegațîunea »*« întors profund nemulțămită. Ea ne-a declarat că satului Potent na i rămâne ană de Balul „Bucovinei ț Moldovei" BalaS societăților acad. MBacovina și Moldova", care a avet loc ln 20­0*cr c. c. în sala feeric deco­rată și luminată a „"tasei i germana" a fost riscîndo e lale­ana de cele mai elegante și mai bloc reușite serate ale carneva în el. Mulțumită conștiincioaselor pregătiri ale comitetului seactator sub prezidenția energică și prisepată a d-îai prim-procuror Dr. Emanuil car. de Csp&resco, balet a avut un decurs strălucit- Seiesti și distinsa societate care a urmat ca becamie invitării comitetele­ araejitor, canea» frumoasă de dame și domnișoare drăgălașe, în toalete de delicat gust și decorațt ® a­­e artistic «rasiale, a făcut o impresie extraordinară. Covoare prețioase, ghimiasde de fiori, emblemele și drapelele societăților aranjate cu un gust artistic am transformat sala casei ger­oașe intr’o gră­dină fermecată. Pe estradă, intre ghiriaade de flori se afla‚ portretele M. M. L. L. iar sus pe scenă fru­mosai portret *1 ia! Andrei Mareșanu. Intre oaspeti am observat intre alții pe I. S. S. Episcop ®! Vorobchievici, Generalal, Mir­cessa ca Colo­­­nelui de Stat-M.jor P­raiana și adiat. căp­­ Mihailescu, Secretarii Generali Dr. Haldei, Dr. Slretea ® și Veroasa, Prișsdiaîeia Cărții de Asei Dr. Baldar, Procurorel General Dr. de Toșmichi. Primprocuroroi­­șef Dr. cav. de Caparencu. Director:­ Generali Gra­­­­mato­vici și K­aț, Decsn al Facultății de drept Dr. H.c­­mas, Prlasarul Șandra ca consilierii Friedl, Mirjcaș și Schiller, Cosgi*! Poloniei cav. de Lorenovici, Con­said C­­h. S­ov. AMjor Das­k, colonelii M ron, Stehi»a, H­drich și Kodiz, Majorii Bâgs Fmas- Micalesc ® ș­i Petresciî, consil­erul doi. C, d. A. Dr. Țercsa, Pro­a­­­­torii Dr. Strohinsyer, M.yer și Dr. Tanavs­chi. Prim Kconsiligral Coclici, cons sol. Wolf, lasp. gen. Bol Jar, Cons. Adm. Littana șî Dr. Popescu, Frei. Dr. Laps j Cons. Dradacsh! Siipa și Dr. Popescu Secret. Zugrav. cons. Habich, Procurord Dr.­­Basch și Dr. B bring, adv. Dr. Lopa, Dr. Podoarescu, Dr. Resif și Ursa bi Proprietarii mici George cav. de Fiondor, sav. de Măsescs, Aies., cav. de Origorcea, Dr. Dwidovici și 8*rop Wesseli,, Directorii de bancă Dr. Zahane, Misa și­ Gastel cn, Director ai Teatrului Popp, motani publici Psiscorsic și Caîmațchi, medicii Dr. Bruja și Dr. Paainnc-Sarl», d. Dr. Misî­ean, Profesorii saîicheî Poposczi, și Dr. Leopaioa, in fine reprezentanții so­­cietaților „Ionlipea“, „Dacia*, »Academia ortodoxă*, » A’misia*, „Teatocis", »Aiemeasia« și „Ognisko* Ball s’a deschis de cftîri sisiorîî Bacovinei șî Mol­dovei Io următor«* orii et Secr- Gen. Dr. Sireîcan—d-sa rector Dr. Nistor, d. decan Dr, H.crnan—-d-»a Secr. Gen. Dr. Slreîeaa Pieședîateîe comifetaial araujaior Prim-Procuror șef Dr. cav. de Coparenc®—-d-na prefcdlate Dr. Scldar, Președ. Dr. Boldsr—d-sa cone, consist. Cocs, d, cos*. Dr, Ț jrcaa—-d-n« proc. geo. -Dr. Tnșinscbi, Proc, Gcp. Dr. de Teșîas hi—a-oa coas. D\ Ț‘'r£aa..Sesr. GeHi-ral Dr. Hnidci—d-oa desan Dr H#cims, . Sscr. Q-b. Balmoș—d-aa Secr, Gen. Dr. H lidsi, Qeaeral FiorescB—dna colonel Mros, d. colonei Miron—dna Pfim-procaror Dr. Capareaca Secr. Gen. Voronss— d na Președ. Popovlcl, Cons. Dr. M'Bc®ș~-d-Ba Direct, Genera! Grsmatovic1, Direct. Gen. Gramatovi.l—d na Secr. QeacraS Voronc®, Prefect Dr. Lepu—d-aa Primar Ș«ndre, avocat Dr. Bodnaresc®—dna Conssl D«s k, con®. S hlller—d-sa con». Miacoș, Consul Dastk—d-aa proenror Sîiohmsyer, Prefect Dr. Lapa— d-oa Direct, Q m Itmț, d. coae-aaîic Dr. Wolf—â-na coastiier aalic Walbaam, Direct, Ge®. lilaț—d-na con­silier aulic Dr. Woif. primul cadril ararjat cu priceperi d ® d. Teo Widîmiw­ki, a fost dnesst de 200 perechi. Bolșevicii condamnați Chișicău, 23 (Damte). — Cartea Marțiali ter­­m­inata procesal celor 100 bolșevici a contarant­ 5 la moarte, 10 la bancă silnică pe viață, 4 au fost a h­tați și restul au primit pedepse intre 5 și 20 de ani. —————————» 2 &'­ 642 Situația externa Marți, la 22 Februarie, s-a deschis în Palatul Saint James din Londra Conferința interaliată, care va soluționa problema Orientului, înainte de șe­dința plenară Aliații au ținut o consfătuire prea­labilă­, pentru a fixa punctul lor de vedere. Divergențele între Aliați, cu privire la chestia Orientul par destul de serioase. Anglia care dorește o împăcare cu regele Constantin, înclină în favorul punctului de vedere grecesc, care respinge orice revizuire a tratatului de la Sevres și pretinde stricta lui execuțiune. Franța și Italia tind spre o revizuire a tratatului. Delega­țiile turcești atât de diferite în atitudini­­ și men­talitate au fost silite și ele să fie contact și să sî fixeze un punct comun. Lucrul n-i tom­ai lesne, de­oarece k’emaliștii se consideră ca singurii­­reprezentanție ai lumii musulmane și pretind gra­­­nițele turciei din 1913, în caz contrar lumea întreagă nu se va putea bucura de pace .Aliați intenționează să admită la conferință numai de­legația guvernului din Constantinopol, care e med conciliantă, Germania vădește intens recab­i­l 4­­trante. Atât Presa cât și guvernul caută să pregă­tească poporul german pentru resistență cu pri­vire la plata infarațiunilor. Aliații însă sânt hotărîțî, după recentele declarații ale lui Lloyd George în Camera Co­munelor­, să aplice sancțiunile stabilite spre a-l constrânge să-și excute obligațiunile în limitele capacității sale. Germania nu e așa de săracă cum voiește să para. * Mișcarea contrarevoluționară din Rusîa în Proporții tot mai mari. Petlograful se află în­mâna răculaților și se dau lupte la sudul ora­șului. ---­---------—----MBS----—. Fist>licați in­te­ repie etapă ordinal circular io. 9697 din 27 ianuarie 1921 ai gfhreiai Stat M.-jar, Primim delà comisia interimara din Cernăuți : (Urmare la No. 509­ din 15 Aug. 1920 și 6799 din 6. IX. 1920­ Cu ocazia vizei livretelor din acest an, o mare.' O parte din oameni dintr’un motiv sau altoi­m s’a a pre- * zentat pentru vise la intervaisul dela î Septembrie 1920—15 Octom­brie 1920, pre­vizate ín reg­uilaments­ pentru mobilizarea armatei. De asim­ema, din cauză că ordinele autoritaților civile referitoare în modul tai«« ae armat pentru pregătirea lucrărilor de mobilizară. In cars s'as primit ca imirskre de autorități a ds sub­ordine, viza certificatelor modei D-s piatist' dispensă de mobilizare pe ana! 1921—22, na *‘as putut face in întregime ia intervalul de timp acordat. Dan această­­cauza e mare parte din oameni se gătesc astăzi în si­­tuație de nessps și la viza livretelor, »Jnnșile, ce potri­vit cod în­ssi la st d­ei mii t*re, ajrtgs după s.ne. pedepsi­rea celui vinovat ca 15—60 anie închisoare, iar o altă parte ca certificatele Md. Ö­ L. neviz­ate, fapi ce aduce depa­șise perturbațiuni în pregătirea lucrărilor de mo­bilizare pe anul 1921—22, Marele Stat M­a­j­or, în scopu­l de a putea da taioror putința să se achite de obligați­ui­e lor militare și a-i feri de pedepsirea ce ii »’ar d­svena în caz de Betxecoiâre, a propos prin rofsrats! No. 3301 di n 12 la suarle a. c. Iar dt Msa.aria de râ2- bol ®­s, a probat, ca terminal păstră via* livretelor și ce­rtificatelor Md. D-l. să se pestra ultima oară pre!® ®­­ gnu. Pentru aceasta sa ordonă: î. Se Sx*aza zis ® de 28 Fibrpar.c 192! ca ultimul termen până la cate se mai pot viza livretele și d­rbScatóe Mi D-l. rămase de nevizate. L2. Această visă ne va face ®«*nal în searai Cercărilor de Recrutare, evitându-se orîse deplasare de personal, cunoscând că nu se aproba sub nici­­ un motiv nici o cheltuială de p­â ®»re. Asinerați­i vor visa la cer­cările de Rss­ ratare care va i cea mai aproape de tocai unde ne 4fîâ. Cercările se vor conforma art 46 * IB —17 dn regulamentul pentru mobilizarea armatei., in a­ ess s.op C«rcarj»s ds Recrutare g ® vor pune în 1«* g& amt ca prefectoriîe din județ, și companiile de jandarmi rurali prin publicația al, batere de tobe sau prin ori­ce alt mijloc vor erede necesar șî vor aduce acest ordin în cunoștința tuturor celor Interesați. 4. Contra celor cari nu vor viza nici de data aceasta, ii se vor aplica art. 224 bis și princtsl 3 aliniata­ de sub acest articol din codul justiției militare. Excepțî si­e deîn aceasta vor face numai oameni aflați in servietei navigației fi­lviaie maritime și în navi­­gaț­a fluviană dunămiao­e care se vor prezenta la viaț­a«e»noâ toraci se reîntorc în țară șî la primo! Cerc .de Recrutere în orașul ,unde acestea ®!* Pentuu adacerea la înd­plinire celor mai sus, o ® pooare vă rog să bi­­nevoit a di ordinele D-voastră celor în drept. . ^ ^ .J^* P. ’Ș' fel Marris! Stat Major, General («•) GerschL Peotrn co»forrnit*te șefai Bior. Rrcrotsre Mator. (**) Mantean. Pcetr® cotf Fiat-M»jir. sobscris (itegibil)

Next