Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)

1921-04-12 / nr. 678

Fa* 2 »ocrator", fie presanți asemenea hoilrtt împotrivi a­­mestecatal fancțonarilor la politici Cind funcționarii vor fi oamenii legii nu va fi posibil și ajuogt în Pár­lamént toți mediocrii. Atenei nu se va mai publica tatru © g*zeii ca „Dreptate*" ca litere de-a șchiopi neadevăruri ci te plitește leafa la 7 Aprilie, când ea nu-i plătită nici astăzi ; atenei ea se va plăti exact la sitatuia a fiecărei ioni, cid așa vor cere reprezentanții legali și conștienți ai țării. Apoi mai zice d. Ceban că guverns­ acesta nu trecese și se joace ca exstența unei lum­i întregi de funcționari, căci aceștia nu sust­in legitori nici ca „Schalter" nici ca celelalte afaceri ale partidelor­r ve­rese»©. Mai vorbesc în chestiuni de mai mici impor­tanți incă d-nii Tropper oficiant și Herman, înv. din Sadigm­a. Se votează apoi unanim o moțiune de pro­test în care se cere : stabilirea anul minim de existență pentru funcționarii publici cel puțin ln mărimea retribuțiunilor corpului didactic, anularea ordinului dat funcționarilor trecuți în pensie de a prezenta un certificat timbrat la încasarea pensiei, revocarea tuturor încadrărilor făcute până la ne­tificarea statutului general pentru întreaga țară, respectarea drepturilor câștigate in conformitate cu tratatul de pace și a decretului de unire a Bucovinei cu România, a salariilor plus sporul, respectarea studiilor, examenelor de capacitate, vechimii, specialității funcționarilor, respectarea gradului, acordarea de concedii in cazuri de boală și acordarea cotei de deces conform prag­maticei de serviciu și legii pensiilor și respec­tarea pragmaticei Însăși care nu se poate ab­roga decât prin o lege specială. Adunarea mai protestează In moțiune și contra reducerii prevăzute In proectul de buget a sporului de scumpete pentru funcționarii ru­rali precum și contra diferențării neîntemeiate a salariilor învățătorilor rurali și urbani ; mai pro­testează contra punerii In disponibilitate a func­ționarilor din diferitele resorturi considerând-o ilegală și cerând rechemarea lor in serviciile avute până in prezent. Adunarea cere ca plata funcționarilor să se facă anticipativ și exact la zi’utâia. El cere demobilizarea personalului C. F. R. și protestează împotriva dispozițiunilor de a deplasa pe funcționari de la un resort la altul fără considerarea studiilor și a cunoștin­țelor necesare ceea ce produce o comfusie la detrimentul bunului mers al serviciilor pu­blice. Moțiunea oi a trimis M. S. Regerd, tu­turor ministerelor și organizațiilor funcționarilor publici. Ca toată atmosfera supraîncărcați de nemulțu­mire, discuți­le la pastra­ tonul scad mic. Adacarea s’a închis la orele 1 d. a. aducând eotasiaste ovațiuni M. S. Rege­li și Casei Damadesie. Impresia generală a fost că acest guvern tratează chistiuni importante de stat cu o ușurință ce îi poate numi o­­­ batjocură adevărată. Cu sa­tisfacție s'a constatat ca funcționarii au început să-și dea seama că Administrația din timpul d lui ministru Nistor a căutat să satisfacă prin toate mijloacele posibile doleanțele lor, lucru care pe vremea aceea nu se vedea de loc. Rep.­ ­—~~~ ~—■—— • %------——­—— Desbateriie Gamai*J București, 10 Aprilie. (Damzart). — Prizidesză ZîSîifiriscH care răstește o cuvântare comic: morali vâ­ns prilej 1 î­n p­riliii de trei ani de­a unirea Bras­­rabîci. Camera aplaudă fertelo*. licolii sărbânoried de asemenea aniversarea am­ineste că nu s­­implu fac tăiâdaieâele făcute, privitoire la improprieta­­rea ti­ranilor, întrucât aara respect vă se csică in picioare. Pelivan vorbește ln același sens. Preșidintele atra­ge ai­? t * că la »ceara zi mare trebue in aturat prilejul să se facă politică și în consecințâ tta acordă ca vântul celor,ați vorbi ori. Msignarai destitua?*!® că ca prof joi rrdocerior b«g ta e, ministru­l muncii a fi oprimat fac­ționari vechi, nvm­­ân­d 1< schi­mb re favoriți­ politici. Tr«n­u lași rirapande că find vorba de administrația Internă nu crede nimerit să dea socoteală parlamentarii.Se votează apoi diferite credite. ---------------------gо,—-----------------­ GLASUL BUCOVINEI Situați externă La vestea plecării fostului rege de pe mrâ­mântul Ungariei, reprezentanții micilor proprie­tari au exclamat în adunarea națională „Slavă Domnului”, ceea ce arată sentimentul adevărat cl­otiuii publice maghiare față de tentativele Hab­­sburgilor. Cu toate aceștea aventurierul nu a uitat să a­­mintea­scă printr’un manifest, adresat națiunii un­gare, că nu renunță la coroana maghiară, ci e hotărât sa­ aștepte vremuri mai bune pentru a-și relua tronul Statele moștenitoare ale Austro Ungariei vor cere garanții la Budapesta, pentru a împiedeca vreo nouă încercare de restaurare habsburgică. Briand a ținut in senatul francez un dis­curs energic și violent, relativ la calomniile de­bitate de Germania, că Franței ii convine să men­­ție în mină departamentele invadate, pentru a stârni compătimirea bani dela Germania omenirei și a stoarce mereu nu menține ura, ci cere Briand spune, că Franța reparațiunilor guvernul dreptul său. In chestia Hances e neînduplecat. Până la­­ Mani Aliații vor aștepta. Dacă până la acea dată Germania nu va declara, că e ho­tăr­îtâ să plătească despăgubirile șî să execute lo­ial daunele tratatului de pace, atunci va fi luată de guler și scuturată puțin. E un avertisment, deși cam drastic, dar și meritat la adresa Germaniei. Pentru a evita mă­rci militare mai grave Germania a comuni­cat in notile sale cătră Harding, că va plăti până la ult­ima limită a capacității sale și că va face no­­i propuneri în chestia apar­ațiunilor.­­ Statele Unite au adresat Angliei, Franței și Japoniei o notă concernă al mandatelor, date pentru administrarea insulelor Jap din Pacific și Mesopotamia, chestiuni asupra cărora Statele­ Uni­te nu­ au fost consultate. Se cere reluarea în discuție a acestor mandate cu participarea Ame­ricei. America respinge Liga Națiunilor si în­cheie pace seper­at­ă cu Ger­m­ania. * Camera italiană, fiind în neputință de a lucra din causa împo­strvări partidelor, a fost disolvată. Al­gerile nouî se vor face la to­tal. * Grecii ar evacua urma. ClTl­pI* „GLASUL BUCOVINEI*1 No. 67g INFORMAȚi­UNI POLITICE Candidaturile de la Constanța . Pentru lo­cul de senator vacant la Consta­n­ța s’ au declarat următoarele candidaturi : Dinu Brătianu, liberal, Sa’­hi­la* ie, țărănist, Al. Ghirghil, avens an, Al. Marghilman, progresist. Neînțelegeri Intra guvern și majoritate — latre gimrn și matemaie sa toucan ia Lzlier e din urmă grave neinț-logen pe t bestia reformei *gr*re. A fost necesară Intervent­» Celui mai * feil minutiv a d lui Arg rolants Sklesn­er, nemit si ministra! „prmnaio­ iß gsua" pentru a pian,rea conflict»!»!. EXTERNE Eximplntul Carol izgonit din Elveția. O tele­grama om N^o»>n anunță că to­t ulei it curaj elvețian a pus ex­­pirat aici Carul in vedere să-și aleagă re­ședința in afară de Elveția. Noul cabinet grei. Gonsuris a format tipul cabi­net, doi.ani,da­ și porter.Lui justiției. STUDENȚEȘTI Dela Întrunirile stud. „Bucovina“ și „Moldova“— Primim din partea întrunirilor acad. „Bucovina* și „Moldova* următorul comunicat .• JUàrîsându- se d­e partea »mr Irteressu­ zvvzdî că întrunirile acad. „Bicovina“ și „Moldova“ s’*r f abținut de!» madif* st ț anim studențimii române con­tra »iacului la Integri­atea carecteranul românesc ai noi ver­sulu­i din C­rnveți, declarăm că intrariile noas­tre au fost ca și până acuma și de altădată soldare ,e întreaga etadsu­lme in apararea cauzei naționale, luând parte activă la mentionaUie man­festări. I­moral intr. acad. „Bacovia “ . Era cav. de Coparenca. Seniorul intr. «cad. „Moldova“ : Nico­rica. FINANCIARE Leul nostru In străinătate. Leul nostru a fost cotat la bursa din Paris 21 centime. ȘCOLARE Cala Școala Normală din Cluj — Elevii școotot Normale de băieți din Clij s’au constituit sub coada­­ctres profesorilor Intr’o societate culturală Baratt* „Nicolae Iorga" Societatea le dă posibilitatea și ce­re* «că reviste și ziare și să ur­mărească toate mani­festațiunile politice și «Itérais românești, prigh­inde-i pentru viați. Se mai țin conferințe, ședințe etc. In cari tinere tot inviți aâtea de nulte lucruii La not care nu s’si putea Înființa astfel de societăți SANITARE Publicațiune —■ in Direction«« Generală a Servi­­ciului santar se af­ă vacant postul de medic primar al județului Tulcea. D-nil modef­ cad­eatranesc condi­­țonile art. 26 dn legea sanitară ii voesc să se trans­fere la acest post, vor inavita cererile direcțiunei ge­nerale a servicior și saniver ia termen de 20 die de la data spand­ei acestei pro'irațiuni is Monitorul oficial Nr. 270 din 32 Martie 1921. Mersul epidemiilor între 20-31 Martie im Ty­phes exsntem­ : bolnavi vechi 115, noi 100, vindecați 8S, morți 7, rămași 120 Typfans abdominal : bolnavi vechi 8, cei 3, vindecați 2 morți —­, rămași 4; Dyskterle : — bolnavi vindea­ți ; Variola : bolnavi vechi 16, sol 11, vindecați 14, morți 4, rămași 9; Scarlatina: bolnavi vechi 53, no­ 22, vindecați 21, morți 1, rămași 53. C. F. R. Dela direcția 8 a regională.­­ Se aduce la cu­­noștinț» generi­ă ci toate cererile de vagoane pre­zentate de către comercianți biroului de registratori P. III camera Nr. 3 Direcțiunea a 8 a Regiona­l, ca să poată fi­lsate In considerație de compacte trebue si intruness­ă uimitoarele cocdțiani: 1 ) Sa fie tim­brate în mod leg«!, ade ă ! ku timbra fisc»! și 25 ban! timbra de ajutor. 2) Să aibă viza Camerei de comerț, iar la cazul când marfa este destinată ali­mentării, să aibă autorizația serviciului de aprovi­­z­onare de unde se ridică, sas de la Miaîn tetal com­petent. Reducerea de 50 la sută pe C. F. R. pentru școlari. Cetim­pri ziare : M o­eterul instrucțianet mo­tiv. 1 de dispozițiunea direcțianei generale C. F. R. a trim­i școli or o circulară cu privire la noile dispoziții de călătorie pe c. f. r. a elevilor. Circulara prevede că toți elevii școlirilor de &Ut al dreptei da a călă­­tori pe căile ferate clasa II și a HI ca o reducere de 50 la sută. Dreptui de călătorie ca reducere este res­trâns insă numai in timpul vscsri­lor școlare. Călăto­riile in timpul snaUi școlar nu dau dreptul la reducerea de 50 la sută. Elevii cari călătoresc te vor sigltima In tren ca biletele de identitate cari vor parta viza Și semnatara direcțiune! școald la fiecare vacanți șiolară.. DIVERSE Deoss Vlnril 8 Aprilie a încetat din viață Iddlor cav. d- Barbier protoprezviter și parcela în Căbește in etate de 80 ani. lumpriletarea s’a ficuct Leal, II Aprilie, oarele 10 a. m. in Căbești. „Taitful convanțional aprobat în staastea gene­­raî* a b«rucl­) Bacovlaraa d a 29 ianuarie a. c. și obligator pestre toți avocați! dtar Bucovina a apărat și se vinde la biroul camerei“. Aziluri pentru cerșitori și vagabonzi : La minis­tere­ ocrotirilor sociale se lucrează is proectul de lege împotriva cerșitorinnlul și vi­gabondisilor. Proectul de lege prevede înființarea de szi,ori pentru cerșitori șî vagabonzi, u­nde cei Internați vor avea prilej și mun­­cească și să fie folositori societății. Contrebandă de ruble rusești și de mărfar! prinsă 0 mafî contrabandă de robie renești șî ce tul­­pine a fost prioi­­silele aceste­ia Sitojneț. Un coa­­strtlo de contrabănîești evrei a fsrișst la «erst oraș 286 000 ruble șî ta­pise ta v»So»r,î ds 10 000 lei, pe care puseră să le vindă. Grație neobositei activități a comanadantuiloi Regi­­metsttsiBi de jandarmi din Cernăuți, d. colorei S­hipor, și a jandarmuriei din Siroj­neț coatrabîa iîșșii au fost prinși și contrabas d* întreagă confiscată. Dou­ăi­tineg d-lul Demetriada. Am adus știrea ră d. Dim­,­triade a de­pus la redacția noastră suma de looo Li pentru scopuri culturale. Di­re­țiunea ziarului a dispus să se dea din acesta sumă 500 lei pentru internatul de băieți, 250 pentru cel de fetițe și 2go de lei pentru interna­tul meseriașilor români. Conducerile internatelor acestora vor înștiința de d. Dt me­triade de primi­rea banilor. Sosirea A. R. principesa Elena In România. Mareșalul Curții regale cemuncă că starea prin­­c­­esei moștenitoare Edna a Românei este satis­­fațătoare. Principesa a început să iasă din casă, insă este prea slabă ca să poată întreprinde o călătorie grea ca aceea de la Atena la București. Din ace­stă cauză data so­sir­ei ptreti-.i moșteni­toare nu va dutea fi definitiv hotărâtă decât peste câteva zile.

Next