Glasul Bucovinei, martie 1931 (Anul 14, nr. 3451-3475)
1931-03-01 / nr. 3451
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Plondor Nr. 33 flSOl. n^H TUL: pe un an 500 lei, pe V* a* lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 .^i, pe */2 an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe le 1 an 700 leu Plăţii» se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie: Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare In Interiorul ziarului se urcă taxa cu 50Vn Porul de judecată în Cernăuți. 7.' ■m D-l I. G. Duca invitat de HI. S. Regele la dejun M. S. Regele Carol 11 a Invitat la dejun Joi, 26 Febr. crt., pe d-na şi d-l I. G. Duca, şeful partidului naţionalliberal. Guvernarea celor de valoare inferioară Cartea lui Edgard I. Jung: „Gegen die Herrschaft der Minderwärtigen“ apărută de curând la Berlin a ajuns la a treia ediţie, — ceia ce dovedeşte actualitate ei nu numai pentru publicul german, ci pentru toată lumea. In cele 682 pagini autorul insistă asupra dezastrului politic, economic, cultural şi moral, care a fost provocat în Germania de stăpânirea nesocotită a oamenilor de valoare inferioară. De aceia autorul se ridică hotărît împotriva acestora. Citind cartea cu atenţiune, te simţeşti transpus pe nesimţite în binecuvântata şi îndelung răbdătoarea noastră Românie, unde valorile inferioare îşi continuă, netulburate de nimeni, jocul lor frivol în politică, în viaţa economică şi în cea culturală, infectând cu îndrăzneala lor până şi patrimoniul etic al neamului. De doi ani încoace suntem zi de zi martori oculari la acest joc, în care oamenii de valoare inferioară sfidează prestigiul, cinstea şi cel mai elementar bun simţ al Românului, înzestrat din fire cu atâtea calităţi distinse. Dacă voiţi pilde, n’aveţi decât să deschideţi colecţia unui ziar mai serios, pentru a găsi sute de reprezentanţi ai tipului de valoare inferioară descris şi ilustrat de Edgard Jung. Unde s’ar mai găsi în lume oameni de valoare reală, cari să voteze în doi ani peste 600 de legi ? Sau care valoare reală ar fi putut înseila o lege administrativă, care să desorganizeze complect administraţia unei ţări ? Care valoare reală s’ar fi putut preta la făgădueli deşarte şi înşelătoare, pe care să nu le poată realiza ? Care ţară din lume ar fi putut ajunge în halul economic şi moral în care se găseşte astăzi ţara noastră, dacă valorile reale n’ar fi fost înlocuite la cârma ei de valori inferioare? Dar de ce să rătăcim în depărtare, când pilde clasice din nemijlocita noastră apropiere ne bat la ochi. Putea Bucovina să decadă dela înălţimea ei politică, economică şi morală, dacă demagogismul desfrânat n’ar fi adus la cârma ei oameni de valoare subinferioară de tagma directorului ministerial, a primarului municipiului, a prefectului judeţului Cernăuţi, a gerentului Casei de Economii sau de tagma bogatei colecţii de exemplare parlamentare din judeţele bucovinene ? Această înspăimântătoare pletoră de mediocrităţi se remarcă şi pe tărâmul cultural. La care universitate din lume ar cuteza să-şi aroage gesturi de poruncitori foşti subdirectori de puşcărie şi foşti impiegaţi de birouri bibliotecare fără titluri academice şi fără lucrări ştiinţifice, ca la noi la Cernăuţi ? Sau văzut-a cineva dascăli de fizică, agramaţi în ale literaturii, îndrumători şi directori de teatre naţionale ? Astfel de enormităţi nu se găsesc semnalate în cartea d-lui Jung, care tună şi fulgeră împotriva guvernării valorilor inferioare. La noi starea de lucruri este şi mai deplorabilă, căci la cârma treburilor publice, s’au îmbulzit toate nulităţile şi toţi invalizii intelectuali incurabili. Lupta noastră trebue sft se îndrepte mai întâi împotriva acestora. Şi numai după ce vom izbuti să curăţim ogorul naţional de ei, ne vom putea ralia la lupta lui Edgard Jung, contra valorilor inferioare, pentru ca înlăturându-le şi pe acestea, să readucem la cârma statului valorile reale şi superioare. Pentru izbânda acestei măreţe cauze, suntem alături de Edgar Jung în cruciada sa : „Gegen die Herrschaft der Minderwertigen". Să înceteze scandalul cu neplata salariilor Suntem la începutul unei luni nouă şi aproape întreaga funcţienărime inclusiv armata nu şi-au primit încă salariile cuvenite pentru luna februarie. Oare d-nii miniştri, dacă mai au un pic de simţimănt omenesc, nu-şi pun întrebarea cu ce să facă faţă celor mai elementare nevoi ale vieţii atâtea zeci de mii de familii?! Să se mai mire cineva că viaţa de stat începe să se desorganizeze ?! Cum poate un funcţionar să-şi vadă cu devotament şi toată munca de îndatoririle faţă de funcţiunea sa, când el nu ştie cu ce-şi va putea cumpăra a doua zi pănea de toate zilele pentru sine şi familia sa. E un scandal nemaipomenit ce se întâmplă cu plata salariilor funcţonăreşti. Dacă guvernul nu e în stare să plătească deodată să dispue să se platească lefurile In rate tot la 10 sau la 15 zile sau săptăr.:' al. Sau dacă acest guvern păcătos nu este în stare să facă nimică pentru îndreptarea acestei jalnice situaţii, atunci să-şi ia catrafusele şi să plece şi să facă loc altora. -------------------*»••»------------------ Conferinţa d-lui prof. univ. R. Gândea la Sibiiu D-l senator şi profesor R. Cândea ţine Duminică, 1 Martie a. c., la Sibiiu, o conferinţă asupra „Domniei lui Cuza-Vodă” Malciul ia universitate O desminţire cu tâlc. — D-l Ştefănescu* Galaţi se ascunde după reverenda păr. Gheorghiu In No. 3441 al gazetei noastre din 18 Febr. 1931 am arătat că în universitate plouă, că sălile de cursuri nu se pot obţine decât prin asalt şi că studenţimea din cauza incumei d-lui Ştefânescu-Galaţi, subrectorul permanent al universităţii, a declarat greva foamei şi a şi pus-o în aplicare în ziua de 16 Februarie 1931, deci lucruri riguros exacte. Totodată ceream d-lui Rector Isopescul Grecul să pună capăt acestui condamnabil tembelism, să-şi prelungească şederea la Cernăuţi şi să se achite în mod serios de obligaţiunile rectoriceşti şi să nu le lase pe acestea în teama d-lui Ştefănescu- Galaţi, care nu înţelege cum trebue să se poarte cu studenţii. Ca organ de publicitate avem nu numai dreptul, dar chiar datoria de a semnala neajunsurile şi a chema la datorie pe cei ce se încumetă a sta în fruntea universităţii, mai ales când unii dintre aceştia sunt nişte intruzi în universitate fără doctorat. Dar vorba ceia: unde dai şi unde crapă. In loc ca cel vizat să-şi toarne cenuşă pe chelie şi să se străduiască a îndrepta relele şi neajunsurile* semnalate de noi, dânsul se ascunde după reverenda părintelui V. Gheorghiu, expert în servicii de paravan dela Societatea pentru cultura, şi trimite „Curentului* din Bucureşti, o rectificare, vezi Doamne, In care încearcă să desmintâ informaţiunea noastră cu privire la greva de foame a studenţilor. Noi repetăm afirmaţia noastră ca studenţimea a hotărît această grevă, şi că a şi pus o In aplicare în ziua de 16 Februarie 1931. De aceia să ne ierte părintele profesor V. Gheorghiu, dacă Ii spunem că a fost dus în eroare de d-l Ştefânescu-Galaţi, când s’a pretat să semneze curioasa rectificare pentru „preşedintele comisiunii căminurilor şi cantinelor universitare*. Prin urmare, cucernice — Continuare pe pag. II-a —