Glasul Bucovinei, septembrie 1933 (Anul 16, nr. 4134-4151)

1933-09-01 / nr. 4134

m­fUXI Cernăuți, Vineri 1 Septembrie 1933­­ ^ ABONAMENTUL: HUM BOO lei, pe­in an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru tATOMl sânte: pe tu an 300 lei, pe */* an 160 lei, pe trei luni M U. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe 1 4 M 70 lai, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul trimis aCMl pita curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1300 lei, pe un an 700 lei. IMobile sa fac la sediul ziarului. ­­l . 1.«.,^ 3 A 1 * Ziarul: Telefon NumăratS leiAnul XVI. No. 4134 ORGAN NAŢIONAL ROMAN­ESC :...= APARE ZILNIC == Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif și se primesc la admi­nistrație. Strada Iancu Plondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50Vo­porul de judecată în Cernăuți. ............ ** Generaţia noastră şi şomajul intelectual Liberalii au creat şcoala şi pe intelec­tuali. De bine de rău, ideia de cultură, in­strucţie şi naţionalitate a pătruns până în cele mai îndepărtate cătune. Nu din vina sa însă partidul a fost revocat de la condu­cere în 1928. Şi de atunci, în loc ca nu­mărul crescut de intelectuali cu cei vechi împreună să fie suficient pentru norod, el se dovedeşte insuficient, dacă ne gândim numai la faptul că au rămas peste 1.200.000 copii fără de şcoală. In loc de crearea de nouă localuri, ducem lipsa lor. Şi totuşi ac­tualul guvern nu face nimic. De ce ? Cică, pentru că ar fi prea mulţi intelectuali! Prea multă şcoală şi ţara n’are nevoe de ea. Nu pot să recomand comparaţia cu străinătatea căci n’o cunosc. Citesc însă atâta ca să ştiu, că e ceva mai bună ca la noi şi cu ceva mai mulţi intelectuali. Mo­tivarea şomajului intelectual nu rezidă însă în faptul numeric — care este prea mic faţă de numărul analfabeţilor! —, ci în faptul idioatei plasări! Priviţi câţi indivizi au câte 2—3, chiar şi 4 funcţii plătite. Câţi din a­­ceştia n’au apoi şi soţii în funcţie sau fun­cţii plătite! Gândiţi-vă la faptul că sunt fa­milii care au zeci, chiar şi sute de mii de lei lunar. Mai luaţi apoi în considerare şi faptul că sunt o mulţime de inşi care ar lucra îndoit cât o întreagă asemenea familie, cu numai 1/8 din salarul ce-l obţine ea. Şi abia atunci veţi vedea că în Ţara Româ­nească nu-s prea mulţi intelectuali (soco­tind chiar şi semidocţii!) , că este numai o protecţie şi o nedreptate strigătoare la cer, dacă adăugăm că o mare parte din a­­ceşti protejaţi de soartă şi politică sunt, în mare măsură, nişte declasaţi şi incapabili pentru serviciul ce-i ocupă, vom consimţi că, prin înlăturarea lor am oferi o portiţă pentru ameliorarea stării celor necăjiţi. Iar dacă ţinem cont de faptul că o mare parte din cei rămaşi, ca şi din semidocţii în funcţii, nici nu ştiu de o ţară şi de o limbă românească, şi că prin punerea lor în dis­ponibilitate s’ar oferi o a doua portiţă, pro­blema şomajului intelectual ia o cu totul altă formă, dacă ar mai rămânea vre­o pro­blemă. Nici nu mai vorbim de meseriaşi care au ajuns chiar în funcţii râvnite chiar de licenţiaţi! Evident, pentru demagogie trebuesc in­ventate şi create vini d­rului Angelescu. Tre­­bueşte introdus numerus clausus de care se vor împărtăşi din plin, prin lipsa de mij­loace, tot odraslele opincarilor români. Şco­lile create însă se dovedesc a fi cu mult insuficiente. Numărul intelectualilor cu mult prea redus faţă de numărul analfabeţilor. Plasamentul se evidenţiază însă prea uni­lateral, iar cumulul de funcţii şi-a ajuns culmea gloriei şi a — neruşii­ârii. Cinstea — să nu mai vorbim de ea ! Prea a ajuns monedă calpă în ţara tuturor învârtelilor! Şi’n cadrele acestor constatări se pro­filează 2 generaţii. Dintre care o generaţie nu cum s’ar crede, una nouă. Nu. Nici una succesorală, nici. Nu o generaţie care să stea faţă în faţă cu alta ca 2 antagonişti. Ci una şi aceeaşi generaţii sub cele 2 as­pecte ale ei: static şi dinamic. Una a muncii şi a nedreptăţii, a doua a parvenirii şi a nedreptăţirii. Dar, despre ele, la prima ocazie. Valerian Doboș*Boca ...... ■■■■■ ■ * $ ...............­ Ce a căutat Rom. Boilă la întrevederile Maniu-Seletzki? In legătură cu documentul publicat de „Universul“, deputatul manist Pavel Pavel pu­blică în „Dimineaţa“ de ori o lungă scrisoare, ce ocupă două coloane întregi, menită în concepţia autorului ei să apere pe dl Maniu. In realitate, această scrisoare este un a­­mestec condus de tot felul de inepţii şi atacuri îndreptate contra „Universului“, fără să aducă nici o lămurire în singura chestiune care în­­tr’adevăr interesează opinia publică. Ce căuta la toate întrevederile dintre Se­­letzki şi dl Maniu, şi dl Romulus Boilă ? In ce calitate ? Şi ce altfel de chestiuni s’au discutat ? Iată răspunsul categoric ce-i aşteaptă ţara, care ştie ce reprezintă moralmente faimosul Romulus Boilă. La acte şi documente oficiale nu sunt suficiente replici cu invective, ci dovezi precise. Odată însă cu lichidarea acestui regim de corupţie, guvernul viitor va fi dator să asigure aflarea întregului adevăr, cu toata lista de politicieni sperţuiţi — oricine ar fi. H I lini 5! iutile Mllüet Ca să se vadă cât de mult cunoaşte d-l N. Iorga realităţile politice, reproducem, după ziarul „Czernowitzer Morgenblatt* următoarea afirmaţie a D-Sale, făcută reporteru ai numi­tului ziar : „ Ţara (Bucovina) este o ţară ferme*­cătoare. Dar această ţară na avut până acuma conducători cu excepţia puţinilor buni, pe cari i-am pus eu in fruntea administraţiei, prieteni, cari nu erau interesaţi din punct de vedere material întoarcerea în ţară a d-lui prof. Dr. Ion I. Mister D-1 prof. Dr. Ion I. Nistor, care a luat parte ca delegat al Academiei Ro­mâne la congresul internaţional de Istorie din Varşovia, prezentând o documentată comunicare despre „Legiunea polonă în războiul Crimeii“ se afla în pre­zent în excursia ştiinţifică organizată de congresişti, pe la localităţile de interes istoric din Polonia, întoarcerea D-Sale e aşteptată pe Sâmbătă, 2 Septembrie crt. ---------------•---------------­ Precizări necesare Unele ziare publică tot soiul de comentarii, unele mai tendenţioase şi mai fanteziste decât altele, în jurul unei întrevederi pe care d-l Va­sile Sassu, a avut-o cu d-1 Brătianu. Călăuzit de cele mai legitime preocupări de ordin general în situaţiunea gravă în care se găseşte astăzi ţar­a, d-1 V. Sassu a socotit oportun să ridice chestiunea unei eventuale re­­veniri a grupărei d-lui Gh. Brătianu în partid. D*1 Gh. Brătianu a răspuns, la această iniţia­ tivă, cu preocupări de ordin personal. Or ce comentariu e de prisos. Evenimentele politice îşi vor urma cursul lor normal şi partidul na­­ţional-liberal, căruia îi va reveni sarcina de salvator al intereselor ţărei, va şti ca şi în trecut să-şi facă pe deplin datoria. ---------------•---------------­ Ce se petrece la Com­u­nitatea izraelită din Cernăuţi? Bine cunoscutul bărbat politic evreu Dr. Benno Straucher duce de mai bine de trei ani încoace o campanie acerbă împotriva condu­cerii Comunităţii izraelite din Cernăuţi. In mai multe numere din ziarul său „Volkswehr“ şi prin foi volante Dr. Straucher aduce diferite­lor persoane din numita conducere în frunte cu d-l Dr. Guther, învinuiri de o gravitate ex­cepţională. N'avem obiceiul să ne amestecăm în ches­tiunile de cult ale compatrioţilor noştri de altă credinţă. Dar Comunitatea israelită este şi o instituţie de drept public. Şi atunci nedumeriţi ne întrebăm: Dacă nu sunt motivate învinui­rile d-lui Dr. Straucher, atunci de ce au­­ tras la răspundere pentru calomnie în faţa instanţe­lor judecătoreşti ? Scuza că faţă de un om bă­trân nu se poate proceda cu toată energia, când calomniază, este extrem de deplasată. Iar dacă câtuşi de puţin din ceea ce susţine d-l Dr. Straucher e adevărat, nu e oare datoria instanţelor în drept, în frunte cu Ministerul cul­telor, să intervină prin persoane de autoritate necontestată ca să se facă ancheta necesară şi să se termine cu scandalul public, dezlănţuit în jurul Comunităţii israelite? Simple întrebări, cari se impun cu toată insistenţa şi cari aşteaptă un grabnic răspuns.

Next