Glasul Bucovinei, martie 1934 (Anul 17, nr. 4259-4280)
1934-03-01 / nr. 4259
Cernăuți, Joi 1 Martie 1934 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Tipografia: Telefon Nr. 286 ABONAMENTUL: pe un an 900 lei, pe Vi an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ■răni zilnic: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni 00 lei Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 05 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei Plăţile se fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada Blancu Flondor No. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50^. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Forul de Judecată in Cernăuți. i Eusebiu Popovici Eusebiu Popovici nu mai este. Bărbatul acesta înalt şi chipeş, cu statura de uriaş şi cu sufletul de o bunătate îngerească a fost smuls cu brutalitate din viaţa, pe care o iubia cu atâta pasiune. O mână criminală a rupt firul existenţei, care avea să folosească încă atât de mult familiei sale desolate şi atâtor nenorociţi, cari apelau continuu la dărnicia lui. Descendent din vechea familie preoţească a Popovicenilor, care în Bucovina a dat neamului românesc pe marele cărturar Eusebie, schimnic al moralei şi al datoriei profesionale, şi pe aprigul luptător naţionalist Gheorghe, a cărui apariţie pe orizontul întunecos al politicei româneşti din Bucovina austriacă a fost o revelaţie încurajatoare — tânărul Eusebie şi-a petrecut anii copilăriei şi ai tinereţei în casa bunicului său. De la acesta a deprins încă în fragedă vârstă acea atitudine delicată faţă de oricine, care ţi-l apropia şi ţi-l împrietenia imediat. De la el a moştenit acea nobleţe sufletească, gata să ajute pe orice om la nevoie, şi care a făcut ca decedatul să nu aibă deloc duşmani personali. Crescut sub această supraveghere iubitoare, tânărul Eusebiu şi-a trecut în anul 1913 bacalaureatul şi s’a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuţi. Războiul care a isbucnit în vara anului 1914 l-a silit săşi întrerupă studiile. In sufletul lui s’a răscolit atunci cealaltă lăture a moştenirii familiare, pornirea de luptător pentru drepturile fireşti ale unui neam asuprit. Tânărul student s’a înrolat, alături de alţi Bucovineni, ln armata română şi a luat parte la uriaşele lupte din vara anului 1917, comandând mai întâiu o secţie de artilerie pe front, iar mai târziu un post de artilerie antiaeriană. După demobilizare şi-a dat licenţa la Facultatea de drept din Iaşi. Iar când Bucovina s-a unit pentru vecie cu Regatul României, Eusebiu Popovici şi-a pus distinsele sale calităţi la dispoziţia conducătorului muncii de consolidare a acestei uniri, devenind secretarul ministerial al d-lui Ion I. Nistor. Cu fineţea înnăscută firii sale, cu tactul deosebit, ce-1 moştenise, cu bunătatea sufletului său a pătruns atât de bine în societatea bucureşteană, încât s’a aşezat In deosebi, eu personal, a continuat d-l ministru Ion I. Nistor, pierd în Eusebiu Popovici un prieten devotat. Note biografice Eusebiu Popovici este nepotul marelui istoric Eusebiu Popovici. In timpul războiului a trecut cu un grup de tineri, din Bucovina, în Moldova. El s-a înscris imediat la şcoala de artilerie din Iaşi şi a urmat cursurile regulat, absolvind şcoala de ofiţeri. Apoi a luat parte la campanie ca ofiţer la artileria antiaeriană. După încheierea păcii a fost numit director de cabinet al d-lui Ion I. Nistor, pe atunci ministrul al Bucovinei. Stabilindu-se la Bucureşti, Eusebiu Popovici, care urmase şi facultatea de drept din Iaşi, s-a înscris în baroul de Ilfov. In 1924 , mai târziu în Capitala Ţării, devenind unul din cei mai apreciaţi membri ai baroului de Ilfov. In anul 1926, când Partidul Naţional- Liberal şi-a alcătuit definitiv organizaţiile sale în Bucovina, Eusebiu Popovici a devenit vicepreşedinte al organizaţiei de Rădăuţi. In această calitate a fost ales deputat în anul 1927 şi, a doua oară, în Decembrie 1933. In toiul unei munci de consolidare a vieţii sale profesionale, politice şi familiare, când abia de curând îşi înjghebase un cămin frumos şi primitor, bandiţi, cari năvălesc noaptea în dormitorul lui, îl suprimă cu gloanţe de revolver. Şi avea numai 39 de ani. In calea vieţii lui se deschideau atâtea orizonturi de senină şi rodnică activitate. Consecinţele uriaşei crize morale şi economice, care bântuie cu furie şi în Ţara noastră, şi-au mai cerut o jertfă , una din cele mai tinere, mai bune şi mai înduioşătoare. Nu-l vom uita niciodată pe Eusebiu Popovici. Coborît în cripta familiară, alături de bunicul şi părintele său, la mormântul lui vor sădi în fiecare primăvară flori de iubire familia, prietenii şi cunoscuţii. Sub aceste valuri de simpatie continuă îşi va dormi somnul de veci cel ce a iubit atât de mult viaţa şi a fost smuls năprasnic din ea, când îi era mai frumoasă şi mai plăcută. D. Marmeliuc făcut parte din comisia trimisă la Viena pentru a lichida chestiuni pendinte între noi şi fosta monarhie. In 1924, Eusebiu Popovici a fost ales pentru prima dată deputat în parlamentul liberal şi a făcut parte şi din biroul Camerei, fiind ales secretar. Acum doi ani Eusebiu Popovici a fost ales pentru a doua oară deputat, ca opoziţionist, în parlamentul naţional-ţărănesc, iar acum a fost ales pentru a treia oară deputat de Rădăuţi. D-rul Eusebiu Popovici, care era în vârstă de 39 ani, a fost unul din secretarii comisiunii care a hotărît unirea Bucovinei la Patria-Mumă. A fost şi primul colaborator al lui Iancu Flondor. D-l ministru Ion I. Nistor despre Eusebiu Popovici D-l Ion I. Nistor, ministrul minorităţilor, profund emoţionat de tragica moarte a fostului său colaborator, a declarat că Eusebiu Popovici a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai săi. Era iubit de toată lumea, în special în Bucovina, unde avea o mare popularitate. In jud. Rădăuţi se bucura de atâta dragoste, încât a fost ales deputat şi pe când partidul se afla în opoziţie. Moartea lui impresionează profund pe toţi cei cari sau cunoscut şi apreciat pentru sufletul său ales.