Glasul Bucovinei, mai 1934 (Anul 17, nr. 4300-4321)

1934-05-01 / nr. 4300

Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele au se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la Ma­i­nistraţie. Strada lancu Fiondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa in I Forul da iudacati In Carnanfl. ilRONmnENTUL: MnaB0OOM­MVIiW30OMtMtr*iluiill 90 lei, penă «al lank, p« na ut 300 lei, p« V» an 180 Ici, pe trei Iau 10 laL Numit Româna de Duminici, pe un an 120 leL pe­n tt?Olel,pelraib0l 3BM. Pentra Cernăuți ziarul trimie­­ prin carter, M 05 ianu. Pent» «trăinătate pe un as 1300 lei, pe V, nn 700 lei. Plătii« io fac la satiiril ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Fiondor Nr. 33 (Citiţi continuarea pe pag. II-a) Declaraţiile d-lui C. I. C. Brătianu Preşedintele Partidului Naţional-Liberal — Solidaritatea dintre guvern şi partid In consfătuirea de Vineri după amiază a majorităţilor dl C. I. C. Brătianu preşedintele partidului naţional-liberal a făcut următoarele declaraţii: Domnilor, nu vreau să vă fac să pier­deţi prea mult timp. In ultima zi a sesiunii acesteia însă, înainte ca dv. să vă duceţi acasă, am dorit să reiau contactul cu majori­­tăţile.Vileri am fost la dl prim-ministru, care, fiind indispus, nu poate să părăsească lo­cuinţa şi care mi-a spus că este din toată inima cu mine aici şi că îi pare rău că domnia-sa nu poate lua parte la întrunirea majorităţii. Dl Tătărescu, primul ministru, m-a rugat să vă vorbesc şi în numele d-sale şi să vă spun câteva lucruri, pe care ar fi dorit să vi le spună d-sa înainte de des­părţire. In sesiunea trecută, care a fost de fapt foarte tulburată prin diferitele evenimente care s’au întâmplat, partidul nostru a fost împiedecat de sigur să realizeze în măsura dorită opera legislativă, pe care ar fi do­rit-o. S’a votat însă o lege absolut esen­ţială, de care este legată economia noastră viitoare, legea datoriilor agricole şi s’a vo­tat în atari condiţiuni încât ea dă satisfac­ţie complectă şi creditorilor şi debitorilor. In acelaş timp, pot să vă asigur că această lege s’a votat într’un spirit de disciplină şi obiectivitate, care a impresionat, vă asigur, chiar persoanele cele mai ostile partidului nostru. Prin urmare, putem considera că prin votarea acestei legi am îndeplinit un prim punct din programul nostru și acesta este un succes real al partidului nostru, un suc­ces bazat mai cu seamă pe disciplina care a domnit în sânul majorităţii. Domnul prim-ministru v-a spus de la începutul sesiunii că el doreşte să votaţi cât mai puţine legi, iar guvernul se va pre­ocupa să facă administraţie şi să aducă o îndreptare a situaţiei economice şi politice a ţării. De aceea s-au votat legi puţine până acum. Poate că în ultimul moment s-au gră­mădit ceva mai multe legi decât ar fi dorit guvernul şi preşedinţii Corpurilor Legiui­toare. Sunt unele legi, cari sunt evident urgente şi cari trebuesc făcute, fiindcă de ele depinde aplicarea bugetului, pe care îl aşteaptă publicul cel mare cu nerăbdare; la fel sunt şi legile de degrevare, precum şi legile care vor permite să se facă modi­ficările necesare în buget. In sesiunea viitoare, care va veni în scurt timp, opera principală a Corpurilor Legiui­toare va fi întocmirea unui buget echilibrat. Cu ocazia discuţiei bugetului, dv. veţi de­pune o muncă şi un efort considerabil şi cu acea ocazie se va face din nou apel nu numai la spiritul dv. de disciplină, dar şi la inimile dv., fiindcă în majoritate avem atâtea elemente competente şi necesare, pentru a duce la bun sfârşit o astfel de operă. Opera constructivă Domnilor, în afară de această operă legis*­lativă, mai este și o altă operă de realizat, de care ne*a vorbit d*l prim*ministru, anume, opera constructivă. D*1 prim-ministru v’a făgăduit că va realiza și această operă constructivă. Domnilor, găsindu-mă aici, în sânul majo­­rităţii, trebue să vă spun că eu sunt un om, care am obiceiul să spun lucrurile aşa cum le cred, chiar dacă ar da naştere de multe ori la comentarii sau la explicaţiuni, cari sunt altfel decât a fost intenţia mea de a le rosti. Această operă constructivă este de fapt un punct din programul nostru şi eu, ca şef al partidului dv. sunt chemat în special să mă ocup de realizarea programului naţional liberal şi să stabilesc solidaritatea şi legătura între gu­vern şi partid. Guvernul din alte consideraţiuni decât acelea care ne preocupă pe noi, de multe ori poate să aibă o tendinţă de amânare cu pri­­vire la oarecari chestiuni. Rolul meu este să insist să nu se amâne rezolvarea chestiunilor, care interesează în special partidul şi ţara. Sunt schimbări de făcut în­deosebi în administraţie. Nu punem în nimic la îndoială buna voinţă a fiecărui membru din guvern, fiecare din membrii guvernului este preocupat de a îndrepta şi de a moraliza administraţia ţării. Insă lucră­­rile zilnice şi de multe ori lucrările parlamen­­tare iau o mare parte din timpul miniştrilor cari sunt siliţi să amâne realizarea acestei părţi a doua din programul nostru, pe care ţara o aşteaptă cu nerăbdare. In realizarea progra­­mului nostru, această parte cu privire la asam­narea, îndreptarea şi moralizarea administraţiei noastre publice, ţine un loc de seamă. Ajutorul pentru realizarea operei guvernului Domnilor, după ce se va închide sesiunea, în care d-voastră veți avea de votat bugetul, eu socot că trebue să continue să existe, chiar după ce Corpurile Legiuitoare vor lua vacanță, un contact cât se poate de intim între membrii guvernului și majorități. Eu vă asigur că voi sta la dispoziţia d voastră, pentru a menţine a­­ceastă legătură. Domnilor, înainte de a ne despărţi pentru vacanţă, eu cred că este bine să fixăm modul de a face ca cerinţele judeţelor, care sunt re­prezentate prin d-voastră, să fie satisfăcute. Vă pot asigura că, mai mult decât oricare din d-voastră, doresc ca opera guvernului să devină o operă reală și trainică. Vă asigur că eu, nu numai că nu am să fac nici o dificultate guvernului din punct de vedere al realizărei­­ programului, dar am să­­ ajut prin toate mij­­loacele, pe cari le am, la realizarea lui. (A­­­plauze prelungite, ovațiuni, strigăte de: Tră­ i­­ască d-nul Dinu Brătianu). De aceia vă rog să­­ fiţi surzi la toate interpelările. Domnilor, să-mi daţi voe Să ating un punct, care poate a încurcat pe mulţi din dv. anume ches­tiunea reintrării grupului Georgist în partidul na­­ţional-liberal. Este evident că membrii partidului naţional liberal nu pot decât să dorească reintre­gir­ea partidului. (Aplauze). Ar fi o anomalie să spunem că noi nu vrem ca dizidenţii să reintre în partid. Dar pentru această reintrare sunt oarecari condiţiuni esenţiale. Ruptura care s’a făcut a creat animozităţi , s’au depăşit chiar oarecari limite, s’au depăşit chiar cuviinţele po­litice în această materie. In ultima sesiune par­lamentară, grupul George Brătianu a adoptat o tendinţă care ne-a arătat că dorea o apro­piere de sânul partidului nostru, prin faptul că-şi însuşise o politică obiectivă, în special în chestiunea conversiunii datoriilor agricole. Reintrarea georgiştilor în partid Când am fost intervievat în tren cu privire la părerile mele despre reintegrarea partidului, am răspuns : nu cunosc situaţia actuală din ţară, nu ştiu ce s’a întâmplat de când am plecat din ţară , însă, până la plecarea mea de aici, trebue să re* cunosc politica dusă de grupul georgist a fost o poli­­tică obiectivă şi că o atare politică nu poate să creeze decât o apropiere între această ramură de*­zidentă şi masa partidului naționaliberal. Domnilor, eu cred că trebue să vă dau o explicațiune ceva mai pe larg din acest punct de vedere. V-am spus că trebue să existe o solida­­ritate complectă între guvern și partid. Prin ur­­mare eu nu admit să se spună că tratez cu par­­tidul, dar dau un guvern. Poate că sunt fricţiuni, care s’au creat în diferite organizaţiuni locale şi este evident că, dacă s’ar face o împăcăciune la cen­­tru, iar fricţiuni locale ar continua, am fi puşi în aceiaşi situaţie în care este doctorul Lupu faţă de partidul naţional ţărănesc şi n’am ajunge la nici un rezultat. Prin urmare, o destindere trebue să fie peste tot, pentru că această reintrare a grupului georgist în partidul nostru să se poată face. Prin urmare, sunt două condiţiuni sine qua non, prin care reîntregirea partidului să se poată face şi care trebuesc executate înainte. Acestea depind de înţelepciunea grupului georgist, nu de noi, fiindcă noi am fost totdeauna foarte îngădui­­tori din punctul lor de vedere. In trecut au fost atacuri. Duca, deşi­ era pus direct în cauză, a avut o mână deschisă către georgişti şi când a fost vorba de reintrarea lor în partid, ne*a însăr* cinat pe câţiva, pe d*l Săveanu, pe d*l Anghe* lescu şi pe mine să tratăm această chestiune, pen* tru că el propunea că este o pornire specială con* tra lui, deoarece era atacat şi pus în cauză. Noi însă am examinat totdeauna chestiunea nu din punctul de vedere al partidului și al rezultatului pe care l-ar da această reintrare în sânul partidu­­lui pentru viitorul partidului. Eu m-am preocupat mai mult de viitor de­cât de prezent sau de trecut. s M­h­T . t

Next