Glasul Bucovinei, ianuarie 1936 (Anul 19, nr. 4719-4739)

1936-01-01 / nr. 4719

PVHA16 Cernăuţi, Miercuri 1 ianuarie 1966 Numărul 2 lui Anul XIX No. 4719 Telefon Nr. 286 ORGAN NAŢIONAL ROMANESC ■ flPflRP. ZILNIC , Tipografia: Telefon Nr. 284 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Str. K. Petrino Nr. 1­8, Primeac numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME ae calculează după tarif fi­u primate la nistraţi. Strada lance Fiondor No. 33 Pentru inserare la interiorul darului se ursi­torul de Judecată in CornauțL 8 an 500 lei, pe V: an 300 lei, pe tr­ei luni 160 lei, pen­tru aUsiC: pe un an 300 lei, pe V*an ISO lei, pe trei luni Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, iei oft lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe­­/s an 700 lei. * Plățile se est­­e sediul ziarului. Tuturor abonaţilor, cititorilor şi amicilor noştri le dorim An­­ Nou cu bine şi fericire. Pentru anul care a venit Măturarăm mereu şi ne-au bucurat mă­surile toate. Măsurirăm binele, răul, pă­mântul şi anii. Măsura îşi are profundul ei sens în virtutea căruia s’au întâmplat şi se vor săvârşi toate minunile noastre căci noi suntem, cu toţii, mergători înainte chiar şi atunci când ni se pare că ne-au întors în trecut gândurile încărcate de prea multa melodie a vieţii. Un lucru deci este bine să ni-l însemnăm. Nu ne trăim decât numai odată scurta viaţă. Nici regret şi nici părere de bine nu cuprinde, această trasă. Ea este pur şi simplu expresia unei constatări, căreia cel mai înţelept e să ne supunem. Iar supunerea noastră să nu ne de părăsire pasivă intr’o situaţie sau alta ci, din tot dorul nostru de trai şi după în­treaga noastră conştiinţă, participare activă la stau nouă care ne vine. Iată că începem anul al 1936-lea pre­cum am trecut şi de anul 1935 al erei noastre creştine. Viaţa vine continuă căci toate câte ni se par a fi întreruperi sunt numai evenimente cari s’au impus, uneori prea brutal, conştiinţei noastre, dar măsu­rarea vieţii cu măsura an nu e,­in cele din urmă decât cronometrare. La ceasurile şase ştim că e dimineaţă şi la douăspre*­zece miazăzi, de aceea ne-am împărţit ast­fel munca încât să nu ne surprindă, nepre­gătiţi de odihnă, ora tăcută a serii. Privim deci totdeauna în viitor precum se-Jţi cu­vine. Să ne fie deci şi de astădată îngă­duit a iscodi zările ascunse ale lui 1936 şi a destinat cel puţin dorinţei noastre cele ce poate nu­se vor putea întâmpla pre­cum noi am vrea să se întâmple. Anul 1936 va fi un an al zbuciumului ca şi toţi anii de până la el şi un an al încercărilor în sahi trupul şi sufletul ome­nesc, văzându-se de pretutindeni ameninţat de pârjolul răsboaielor apropiate şi de ne­gurile rătăcirilor, se va retrage în sine în­săşi, întărind temeliile de totdeauna ale vieţii învingătoare în cele din urmă. Se va pune preţ pe valoarea adevărată a fiecăruia. Omul nou, pregătit, corect, dârz şi iubitor va fi iar în cinstea tuturora şi naţiunile, însetând după adevărata pace, se vor or-gianiza fiecare după necesităţile şi posibi­­ităţile proprii în vederea înţelegerii dintre state, singura garanţie a echilibrului politic, economic şi social. Cuvântul răzvedit şi spus răzvedit nu va mai specula ecourile ascunse în păturile T­H 6 primigene ale sufletului omenesc ci va cere atitudine dreaptă. Puterile mari îşi vor continua sforţările pentru o nouă împărţire a sferelor de in­fluenţă economică şi politică a lumii, dar sta­tele mici, înţelepţite de experienţa războiului trecut ale cărui nefaste urmări se mai re­simt, vor lua toate precauţiile ca să nu lunece pe pante periculoase. De acum înainte, principiul naţionali­tăţilor fiind politiceşte satisfăcut, urmează consolidarea statelor naţionale în cadrul teritorial dat, o consolidare onorabilă şi frumoasă. Şi noi Românii nu putem fi decât op­timişti dacă judecăm astfel lucrurile. Con­duşi de an Rege tânăr, energie şi luminat, şi îndrumaţi de oameni a căror încercată experienţă s’a dovedit a fi foarte utilă res­tabilitului nostru stat, putem conta cu iz­bânda care nici pâniMiezi nu ne-a părăsit ordecâteori urmăream idealurile mari şi apăram cauzele juste. Dar ceea ce merită a fi subliniat mai ales este faptul că dispunem de un tineret ro­mânesc entuziast şi pregătit să ducă până la capăt, — iubind, deopotrivă, munca bra­ţului şi a minţii şi onorându-le, — lupta sfântă pentru poziţiile politice, economice, culturale şi morale ale neamului. In zădar au încercat şi vor încerca cei interesaţi să ne calomnieze tineretul, — focul acesta sacru arde prea viu şi prea frumos ca să i se poată pune la îndoială buna credinţă şi înainte de toate voinţa de bine. Anul 1936 va limpezi apele şi va şterge nourii negri ai cerurilor nesigure, lăsând drum nou, drum larg, drum dlar soarelui mântuitor. . Trecerea anilor viitori, ca şi a acestuia care a sosit astăzi nu ne va fi decât mă­surare­a izbânzilor drepte, căci nădăjduind numai binele şi ascultându-ne conştiinţa, vom lucra astăzi ştiind prea bine că viaţa e Am şi aceiaşi, ca o zi, sau ca un zbor de pasăre *1’^ dacă o trăim precum legile ei ne-o cer. Şi ligile ei şi ale destinului nostru românesc fost totdeauna legi ale credinţei creştine, ale speranţei, — adică ale muncii şi răbdării, — şi ale iubirii. Madrid, 31 (Rador). — Portella Valadares a reușit să formeze aseară noul guvern spaniol încă nu ştiaţi ? î însemnați* Vă deci bine : iFEirie-MaPreil în Cafeneaua Astoria Minit­­t­ nl I Willi i­Ui­. Sindicatul ziariştilor din Bucovina îşi va ţine adunarea generală, potrivit art. 27 din statutele modificate şi aprobate de Tri­bunalul Cernăuţi, în încăperile restauran­tului Drăguleanu din Cernăuţi, str. General Zadic, în ziua de 4 ianuarie 1936, orele 8 seara, cu următoarea ordine de zi: 1) Verificarea procesului verbal de la ultima adunare generală. 2) Darea de seamă şi descărcarea de gestiune a vechiului co­mitet. 3) întocmirea şi votarea bugetului. 4) Alegerea preşedintelui, a noului comitet şi a comisiei de control şi 5) Eventuale.— Preşedintele şi secretarul Sindicatului. Dacă la data, ora şi locul indicat mai sus nu se va prezenta numărul statutar de membri, adunarea generală ordinară se va ţinea cu o oră mai târziu, cu orice număr de membri prezenţi. simţii trimişi in­imii Addis-Abeba, 30 (Rador). Armata rasului Nacibu din Abisinia de sud este de 75.000 oameni, fiecare cu cita 40 încărcătoare. Prin­cipala concentrare a rasului Nacibu este între râul Pafan şi localităţile Daggabur şi Satsa­­baaeh. Trupele italiene s’au retras pe linia pe care o ocupau la începutul ostilităţilor. Italienii au aruncat gaze Addis-Abeba 31 (Rador). La Dessie a sosit un raport trimis de vasul Emeri în prezent la Chire, arătând că cu prilejul bombardamentului de la 23 Decembrie ita­lienii au aruncat grenade încărcate cu gaze asfixiante asupra trupelor abisiniene la Dagar­ghabur. S-au înregistrat mai multe cazuri de asfixie.­ ­Sugestiile Italiei pentru pacificare Roma 31 (Rador). Precizând că nu ex­primă un punct de vedere oficios, ziarul „Azione Coloniale“ arătând care ar trebui să fie bazele unei soluţionări a conflictu­­lui italo-abisinian spune că Italia nu poate renunţa la legătura dintre Eritreea şi So­malia. Ea consideră chestiunea teritoriului Ogaden drept soluţionare, deoarece locui­torii acestei provincii au luat armele pen­tru Italia contra Abisiniei. La fel şi pentru ţinuturile Asmera şi Godjan. Italia crede că e greu să se separe ţările situate la sud de paralela a opta. Este gata să acorde Abisiniei zona liberă la Assab. Cât despre chestiunea Axum ea nu poate constitui un obstacol de neînvins. Abisinianii încep ofensiva Dessit SI (Sador). De la cartierul ge­neral, Negusul a dat ieri ordin trupelor de începerea ofensivei. Săptămâna viitoare pare că se vor da cele mai înverșunate lupte.

Next