Glasul Bucovinei, mai 1937 (Anul 20, nr. 5060-5079)

1937-05-02 / nr. 5060

o Duminici 1937 Cernăuţi AŢIONAL ROMANESC = APARE ZILNIC == Tipografia: Telefon Nr. 286 Ziarul: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia ernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Str. D Petrino Nr. 1 ABONAMENTUL . 7^ m im an 500 iei, pe an 300 iei, pe trei luni 150 lei, pentm tirani zilnic, pe un an 300 lei, pe ll, an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis (Casă prin curier, lei 65 luna. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe Vi ar. 7X lei. Plăţile se fec la secţiul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50«/*. Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. fecrutare judecata »« Cerna DE INVIERE Sfânta noastră biserică cere credincioşilor ca prin post şi rugăciune să participe la suprema jertfă a izbăvirii neamului omenesc. Numai cei cu sufletele primenite şi cu conştiinţa împăcată se vor putea împărtăşi cu adevărat de bucuria învierii şi de renaşterea lor sufletească, în anul acesta, la pocăinţa obicinuită s’a asociat un element nou: osteneala de muncă pentru binele obştesc. Ce faptă mai plăcută lui Dumnezeu şi oamenilor poate fi săvârşită de tineret decât cinstirea morţilor şi ajutorarea celor vii dar nevoiaşi, zile de muncă în folosul aproapelui din săptămâna patimilor a sporit numărul virtuţilor creştineşti cu una nouă, cu virtutea muncii cinstite, prestată cu dragoste şi voie bună pentru binele obştesc. Prin jertfa aceasta, adăugată la smerenia credinţii, nădejdii şi a dragostei, tineretul român şi-a asigurat mulţumirea sufletească aici pe pământ şi fericirea veşnică în ceruri. Prin muncă ne învrednicim cu toţii de bucuria învierii şi, înălţaţi sufleteşte, vestim lumii întregi că Hristos a înviat! Tineretul românesc cu cele trei Ion I. Nistor o fliloiiarea iralmală -•..'uram—Mwa—B—hi^wb—w * a organizaţiei P. N. I. de Dumineca Tomii Adunarea tradiţională de Dumineca Tomii urmează să se ţină şi în anul acesta cu fastul obişnuit. Sunt invitaţi să participe la această adunare reprezentanţii organizaţiilor P.N.L. din Bucovina. Cu acest prilej, şeful acestor organizaţiuni d-l prof. univ. Dr. Ion I. Nistor, Ministrul Muncii şi Asigurărilor Sociale, va face o expunere asupra situaţiei politice. Adunarea va avea loc la orele 11.30 dim, la Clubul partidului naţional-liberal din str.I. Flondor. Pe marginea învierii După un Crăciun fără zăpadă, a sosit în sfârşit şi Paştile acesta întârziat şi răcoros. Un nou popas de reconfortare fizică şi reculegere sufletească, un nou prilej de spicuiri bogate pentru cronicarul scrisului cotidian. Nu mai puţin însă şi un biblic potop de articole ocazionale, ticluite după acelaş calapod, cu aceleaşi fraze consacrate, se revarsă cu această ocazie asupra pravoslavnicilor valahi, cinstitori de zile mari şi şi iubitori de vorbe bune. Să deprindem deci din flora bogată a prezentului câteva întrebări şi să încercăm a însăila câteva umile răspunsuri. Bilanţul realizărilor, însemnate în ultimul popas de astă iarnă, a satisfăcut oare până acum aşteptările şi vrerile noastre de mai bine ? S’a mai temperat oare ritmul pregătirilor de vrajbă şi încleştare, ce stau să se deslănţuie din nou la orizontul lumii ? S’a sti' *' câtuşi de puţin bubuitul tunurilor din Siia şi s’a oprit valul distrugător de suflete şi civilizaţii al celor ce nu cred în Hristos şi în învierea Lui? Şi sufletul răvăşit al mulţimilor s’a luminat oare din lumina candelei altarelor ameninţate şi s’a încălzit din căldura cuvântului pacinic şi bun? —Ne temem să schiţăm răspunsul, ne doare spectrul acestui răspuns. Un răspuns, pe care numai lumina învierii îl mai poate face acceptabil şi liniştitor. Cadenţa ultimelor evenimente, ce s’au însemnat pe răbojul politic al statelor europene, ne face să tragem concluzii necruţătoare : peste politica de sentimente şi de vaste sinoade ecumenice de pacinică şi biblică înfrăţire a popoarelor, se trasează acum politica statelor de cea mai egoistă ţinută individuală. înţelegerea acestui adevăr este marele succes al examenului de maturitate politică, de care începe să dea dovadă ţara noastră. S’a dus vremea pasivităţii dăunătoare, ce ne lăsa în voia hotărîrilor faimoaselor areopaguri internaţionale, când siguranţa frontierelor ţării şi a naţiunii noastre era un corelativ capricios al acestor hotărîri. Astăzi munca cea mai asiduă, cea mai sălbatecă muncă de întrecere pe toate tărâmurile vieţii, este singurul şi categoricul imperativ al existenţei statelor de după război. Ce înseamnă azi un tratat internaţional, fie el cât de solemn legat, pe lângă acea impetuoasă cadenţă de revendicare şi afirmare naţională şi socială, izvorîtă din sufletul fanatizat şi braţele încordate ale unei naţiuni de zeci de milioane de suflete ? Am ajuns timpuri când alianţele internaţionale nu se ticluesc în vaste şi efemere congregaţiuni diplomatice, ci numai între două naţiuni vecine, ca între doi indivizi vecini. Ele au de scop salvgardarea intereselor lor proprii, susţinerea şi impunerea lor în concertul totalităţii statelor, în ritmul năvalnic spre noui orizonturi şi concepţii de lume şi viaţă. Măsurile luate de guvernul român sunt străbătute de acelaş suflu real. Strângerea legăturilor cu vecinii, spre cari ne mână şi cari sunt mânaţi spre noi de aceleaşi condiţiuni şi necesităţi geopolitice şi aceasta în primul rând, pentru crearea acelei atmosfere de siguranţă la hotare şi de linişte în interiorul ţării noastre, pentru promovarea tuturor forţelor de creaţie ale neamului într’un singur ideal: progresul şi in’ florirea statului român. Înarmarea, perfecţionarea şi modernizarea ei pentru apărarea patrimoniului nostru naţional şi indirect şi al celui comun de civilizaţie umană, iată câteva aspecte din politica externă a ţării noastre. Toate acestea se pot face numai într-o atmosferă de linişte şi înţelegere în interiorul ţării, de aici măsurile de natură internă, ca asigurarea ordinii publice şi promovarea energiilor tinere pe calea muncii ordonate şi constructive în interesul întregii comunităţi româneşti. In sfera acestor preocupaţiuni, Bucovina — ca regiunea de hotar de miazănoapte a ţării şi nimic mai mult — prin contribuţia ei la promovarea acestor reforme, întră organic în dinamul de conducere al statului. In felul acesta se accelerează acum şi procesul ei de naţionalizare. Monumente de civilizaţie românească, modernă, se înalţă acum pe plaiurile ei, alături de cruci de biserici şi ziduri de cetate veche ale preaslăviţilor voevozi din panteonul istoriei bătrânei Moldove. Fie deci ca lumina învierii să cuprindă în razele ei divine aceste strădanii vechi şi noui de civilizaţie românească şi creştină, ce trebue să stea neclintite aici, la răscrucea celor mai vrăjmaşe curente, ce răvăşesc mereu orizonturile răsăritului fără Dumnezeu și fără învierea Lui. Ilie Corfus -----------------------99------------------------